(VIDEO) Maia Sandu, despre mama cu cinci copii, condamnată la închisoare: Șor a primit 7 ani, iar ea 6. Este o injustiție!

Președinta Maia Sandu este de părere că în cazul Nataliei Ursachi, femeia din Drochia cu cinci copii, condamnată la închisoare, s-a produs o injustiție. În cadrul ediției din 17 noiembrie a emisiunii „Secretele puterii” de la Jurnal TV, șefa statului a declarat că inițial nu i-a fost prezentată informația completă de către Comisia de grațiere. În prezent, aceasta analizează toate informațiile și urmează să ia o decizie până la sfârșitul săptămânii curente. Mai mult, datorită Legii amnistiei, care este în curs de elaborare de către un grup de deputați, ar putea fi grațiate și alte mame care își ispășesc în prezent pedepsele.

Informații incomplete de la Comisia de grațiere

„În primul rând, o problemă în acest proces a fost că Comisia nu mi-a oferit toată informația, atunci când a venit cu recomandarea. Nu a apărut și informația că e vorba despre femeia care are cinci copii. Eu am văzut decizia strict prin prisma acestor lucruri. Evaluarea Comisiei dacă există riscul de recidivare. E o problemă, nu acuz pe nimeni și am respect față de membrii Comisiei, care fac muncă de voluntariat – sunt specialiști în psihologie, drept, în drepturile omului. Dar această informație nu a fost completă. Va trebui să ne asigurăm că, de-acum încolo, eu am toată informația pentru ca să semnez decizia.

Maia Sandu a confirmat că s-a întâlnit cu părinții femeii condamnate.

„Pe de o parte, ceea ce spun juriștii și avocatul doamnei, pentru asemenea infracțiuni, care, desigur, nu trebuie făcută – orice furt sau delapidare trebuie condamnat. Dar dacă e să compari că pentru un furt sau escrocherie de 8 mii de euro ea a promit 6 ani și în același timp, în cazul lui Șor, a primit 7 ani, pe care nici nu a ajung măcar la închisoare, este clar o problemă de decizie judecătorească. (…) Este o injustiție faptul cum a fost condamnată această femeie”, a argumentat șefa statului.

„Nu a fost sinceră”

Președinta țării a mai explicat că argumentele membrilor Comisiei de grațiere au fost că există riscul unei recidive: „Ea a fost invitată la o discuție și, pe de o parte, nu și-a recunoscut vina, dar nici nu a venit să spună ce s-a întâmplat cu adevărat. Nu a fost sinceră. Nu a spus: „da, s-a întâmplat, nu se va repeta, vreau să corectez lucrurile și să merg mai departe” și nici nu a spus „nu sunt vinovată, lucrurile s-au întâmplat altfel”.

Maia Sandu a mai spus că, până la sfârșitul săptămânii curente, va lua o decizie pe acest caz.

Circa 40 de mame din Moldova se află după gratii

„Acest caz a descoperit problema unor pedepse care nu sunt individualizate, nu sunt corecte, dacă ne raportăm la cazurile de corupție mare”, a mai spus președinta țării.

Potrivit președintei țării, în prezent, în penitenciarele din Moldova își ispășesc pedepsele circa 40 de femei cu copii minori.

„Pentru o parte dintre ele, soluția va fi Legea amnistiei, pregătită de câțiva deputați din Parlament. Sperăm să simplificăm situația”, a conchis Maia Sandu.

***

Natalia Ursachi a fost condamnată la șase ani de închisoare pentru că nu a putut achita un credit. Ea susține că și-a luat o mașină de cinci mii de euro, că să presteze servicii de taxi și să-și hrănească micuții pe care îi crește singură, dar nu a fost în stare să mai achite taxele, potrivit PRO TV Chișinău.

Pe de altă parte, ZdG a aflat căde fapt, Natalia Ursachi a împrumutat 2500 de euro și a luat un automobil BMW 320 de la Vitalie Plugari, un bărbat care plasase pe un site specializat anunțul că își vinde automobilul, nereturnând nici banii, nici bunul mobil. Curtea de Apel Bălți a condamnat-o pe femeie la șase ani de închisoare pentru escrocherie săvârșită în proporții deosebit de mari și a obligat-o să restituie suma de 11.200 de euro, dedusă din valoarea mașinii – 8700 de euro – și datoria de 2500 de euro.

Datoria va fi acoperită de politicieni?

În octombrie 2020, în cadrul unui breafing de presă, liderul de atunci al formațiunii politice „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a declarat că este gata să achite datoria de peste 200 de mii de lei pentru femeia din Drochia, condamnată la șase ani de pușcărie, lucru care nu s-a întîmplat.

Pe 12 noiembrie 2021, președintele Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate, Ion Guzun, a declarat că deocamdată, femeia nu întrunește condițiile de grațiere prevăzute de legislație și că nu poate fi făcută recomandarea către președinta țării Maia Sandu de a o grația pe Natalia Ursachi.

Președintele Partidului Socialiștilor (PSRM) Igor Dodon a anunțat pe 12 noiembrie lansarea unei campanii de colectare de bani pentru achitarea datoriei acumulate de condamnată. Acum un an, Igor Dodon, care în acea perioadă deținea funcția de președinte a țării, declara că intenționează să o grațieze și califica drept „PR” propunerea unui alt politician, care se oferise să achite datoria respectivă.

Pe 16 noiembrie, părinții Nataliei Ursachi au fost invitați la Președinție, unde au avut o întrevedere cu șefa statului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) Moldova a transmis un mesaj public de susținere față de marșul Pride. Este primul partid din Moldova care declară deschis sprijin pentru comunitatea LGBT.

„Nu pentru ideologii, ci pentru demnitate, libertate și respect”, au declarat reprezentanții formațiunii, precizând că această susținere se întemeiază pe respectarea Constituției, a moralei publice și a valorilor creștine.

„Constituția ne obligă. Morala ne inspiră. Credința ne învață să iubim, nu să judecăm. Creștinismul nu înseamnă ură. Conservatorismul nu înseamnă excludere”, se arată în comunicatul partidului.

Partidul ALDE Moldova, a explicat că deși, „promovează valorile tradiționale, crede că acestea nu sunt în opoziție cu respectul pentru drepturile fiecărui cetățean al Republicii Moldova”.

Partidul a prezentat patru argumente pentru poziția sa:

1. Argument constituțional și juridic
„Constituția garantează egalitatea în fața legii, libertatea de exprimare și dreptul la întruniri pașnice”. ALDE consideră că Festivalul Moldova Pride este „o manifestare legală și pașnică“.

2. Argument moral
„Moralitatea publică nu se bazează pe excludere, ci pe compasiune, respect și conviețuire pașnică”. Potrivit formațiunii, „un stat și o societate morală este una care are curajul să protejeze minoritățile”.

3. Argument creștin
ALDE reamintește că valorile creștine „înseamnă iubire și milă, nu judecată”. „Nu susținem nici ideologia, nici propaganda, dar susținem omul – fiecare om creat după chipul lui Dumnezeu.”

4. Argument politic și liberal
„Liberalismul autentic înseamnă respectul față de libertățile fundamentale. Nu este nimic contradictoriu în a susține o manifestare pașnică și legală a unei minorități, în timp ce păstrăm valorile culturale și religioase proprii”, susține ALDE Moldova.

„ALDE Moldova respinge extremismele, ura și populismul. Ne dorim o Moldovă inclusivă, demnă, europeană, în care fiecare cetățean să aibă șansa de a trăi în pace”, a precizat formațiunea.

***

Amintim că CMC a adoptat pe 15 mai, cu votul a 27 de consilieri, proiectul care interzice organizarea marșurilor LGBT+ în capitală. Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu au participat la vot și au părăsit ședința în semn de protest. Decizia a stârnint un val de reacții în societate. Este hotărâre una legală sau doar un gest simbolic cu tentă populistă? Ce spune legea despre întruniri publice, ce valoare juridică are decizia CMC și cine are, de fapt, competența de a interzice un marș pașnic – am explicat AICI.

Cancelaria de Stat a solicitat reexaminarea deciziei CMC, prin care a fost interzisă desfășurarea manifestațiilor organizate de comunitatea LGBTQ+. De asemenea, instituția a cerut Consiliului pentru egalitate să se pronunțe asupra hotărârii adoptate de consilieri pe 15 mai. În notificarea emisă, Cancelaria de Stat solicită CMC să reexamineze și să abroge decizia din 15 mai. Totodată, instituția cere ca rezultatul examinării să-i fie comunicat în termen de 30 de zile. În argumentare, se menționează că doar instanța de judecată are competența de a interzice sau de a limita desfășurarea unei întruniri publice.

Într-o reacție publică, edilul a declarat că nu va da curs solicitării Cancelariei și că orice tentativă din partea guvernării de a interveni în decizia CMC va fi contestată.

Consiliul pentru egalitate consideră că decizia Consiliului Municipal Chișinău de a interzice manifestațiile organizate de comunitatea LGBTQ+ instituie o „situație de discriminare directă” pe criterii de orientare sexuală și identitate de gen.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: