Pentru al șaselea an consecutiv, importatorul oficial Volvo în Republica Moldova, compania DAAC-Hermes, este distins cu prestigiosul Trofeu de Cristal Volvo Excellence Club 2024!
Premiu internațional în două categorii, această distincție reflectă excelența serviciilor oferite clienților, nivelul ridicat de satisfacție și respectarea celor mai înalte standarde Volvo. Este o confirmare a muncii depuse de întreaga echipă și a angajamentului nostru față de calitate.
Ceremonia Volvo Excellence Club Awards 2024 a avut loc în însoritul oraș Marrakech, un loc unde performanța și excelența sunt celebrate la cel mai înalt nivel!
Suntem mândri că, an de an, reușim să menținem acest nivel de excelență și să oferim clienților noștri o experiență Volvo premium!
Mulțumim echipei noastre și tuturor clienților care ne inspiră să fim mai buni în fiecare zi!
#VolvoMoldova #DAACHermes #VolvoExcellenceClub
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
După pronunțarea sentinței în cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, apropiată oligarhului fugar Ilan Șor, protestele anunțate nu au mai avut loc. Dimpotrivă, mobilizarea stradală a scăzut vizibil, iar președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov – acuzat anterior de legături cu Șor – și-a schimbat brusc discursul. Ce s-a schimbat în Găgăuzia? Mai controlează Șor autonomia? Răspunsul la acestea, dar și alte întrebări – în analiza NM.
Factorul Constantinov
Pe 23 octombrie, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, Alexandru Musteața, a efectuat o vizită la Comrat, unde s-a întâlnit cu președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov. După întrevedere, Constantinov a făcut o scurtă declarație de presă în care a vorbit despre importanța dezvoltării dialogului dintre Comrat și Chișinău. „Vom acționa la fel ca majoritatea cetățenilor. Găgăuzia votează puțin altfel, dar asta nu înseamnă că vom alege o altă cale. În orice caz, vom lucra împreună cu toți locuitorii republicii noastre”, a spus el. Aceste declarații contrastau brusc cu mesajele pe care le promova anterior.
enews.md
În primăvara anului 2023, la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei a câștigat candidata susținută de Ilan Șor — Evghenia Guțul. Până la această campanie, ea nu participase în viața politică a autonomiei și era aproape necunoscută publicului. Pentru victoria ei a lucrat întreaga mașină de propagandă a partidului „Șor”, declarat ulterior neconstituțional: însuși Ilan Șor apărea la televizor, iar deputații partidului organizau întâlniri cu alegătorii în numele lui Guțul. Echipa lui Șor este acuzată și de cumpărarea alegătorilor. Guțul este învinuită în două dosare penale, dintre care unul, privind finanțarea ilegală a campaniei sale electorale, nu a fost încă finalizat.
фото: laf.md
Constantinov, care la alegeri l-a susținut pe un alt candidat, Dmitrii Croitor, s-a alăturat rapid grupului de sprijin al noii bașcane, Evghenia Guțul, după victoria acesteia. Mai mult, el chiar a efectuat o vizită în Israel pentru a se întâlni cu Ilan Șor – întâlnire anunțată pe paginile oficiale ale Adunării Populare ca o vizită de lucru „obișnuită”.
Acum, însă, Constantinov declară în emisiuni TV că a mers la Șor fiindcă a înțeles: Guțul „u este o figură independentă, iar „centrul de luare a deciziilor – este în Israel”. Totuși, lucrurile nu s-au limitat cu o singură deplasare. Constantinov a participat la congresele blocului lui Șor „Victorie”, la evenimentele publice ale echipei Evgheniei Guțul și a lansat critici dure la adresa Chișinăului: a acuzat autoritățile centrale de presiuni și a amenințat cu un „răspuns dur din partea Comratului”.
Relațiile dintre Constantinov și Ilan Șor au fost mereu marcate de dezechilibru. După ce noul bașcan intră în funcție, acesta trebuie să prezinte echipa Comitetului executiv. În cazul Evgheniei Guțul, componența executivului a fost anunțată prin videoconferință chiar de Ilan Șor. Constantinov a refuzat însă să aprobe lista propusă. În consecință, lista a trebuit modificată de mai multe ori, până când Adunarea Populară, condusă de el, a aprobat noul executiv local.
Jurnalista și fosta deputată APG, Ecaterina Jekova, a declarat într-un interviu pentru NM că retorica lui Constantinov nu este un indicator: „El joacă nu doar jocurile lui Șor, ci și unele jocuri de ale sale”.
Виталий Шмаков / NewsMaker
Analistul politic Alexei Tulbure consideră că schimbarea actuală de retorică a lui Dmitri Constantinov este una semnificativă — mai ales având în vedere că a urmat vizitei șefului SIS. „Constantinov este o persoană destul de vulnerabilă. Se pare că directorul SIS a găsit argumente suficient de convingătoare pentru a-l determina pe președintele Adunării Populare să-și schimbe retorica și direcția”, a declarat Tulbure.
Ce s-a schimbat în autonomie
Pe lângă schimbarea de retorică a lui Constantinov, în Găgăuzia s-a redus vizibil și activitatea activiștilor asociați cu Ilan Șor. Promisiunile de a „apăra bașcanul până la capăt”, făcute după pronunțarea sentinței, s-au transformat într-un recul al protestelor. Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare într-un penitenciar de tip semiînchis, în dosarul privind finanțarea ilegală a partidului. Hotărârea este examinată în prezent de Curtea de Apel Chișinău. Totuși, contrar așteptărilor, Găgăuzia nu s-a mobilizat masiv – acțiunile organizate de echipa lui Șor au devenit rare și adună tot mai puțini participanți.
Un exemplu grăitor este chiar prima zi după pronunțarea sentinței. Nu a avut loc niciun protest. În sediul Comitetului executiv s-a desfășurat o ședință a Adunării Populare, iar acțiunea anunțată a adunat doar câteva zeci de persoane, care nici măcar nu au început un protest propriu-zis.
Deputatul APG Alexandr Tarnavschi explică scăderea activității nu doar prin condamnarea lui Guțul, ci și prin rezultatele recente ale alegerilor parlamentare: „Au pierdut. Iată și s-au ascuns”.
NewsMaker/Галина Васильева
Totuși, cea mai importantă schimbare pare a fi reluarea dialogului cu Chișinăul. Platforma formală pentru acest dialog este grupul parlamentar mixt, în cadrul căruia deputații Parlamentului și cei ai Adunării Populare colaborează. În toamna anului 2023, APG a suspendat unilateral activitatea grupului. Tarnavschi este convins că decizia a fost luată sub influența lui Șor: „Atunci, deputații parlamentari din fracțiunea lui au fost primii care au părăsit grupul”.
Acum, însă, Constantinov a decis, printr-o dispoziție personală, să restabilească activitatea grupului, modificându-i complet componența. Tarnavschi consideră acest pas juridic incorect: „Activitatea a fost suspendată prin votul Adunării Populare. Pentru a o relua, era nevoie de un nou vot și abia apoi se putea schimba componența nominală”.
Șansă pentru o „încălzire” a relațiilor?
Alexei Tulbure consideră că există, într-adevăr, șanse reale pentru o „încălzire” a relațiilor dintre Chișinău și Comrat. Potrivit lui, nu întreaga putere din autonomie s-a aflat sub influența lui Ilan Șor. „Există autorități locale, primari care sunt mereu deschiși dialogului. Există și mediul de afaceri, care este foarte departe de agenda promovată de Șor”, explică expertul. Acesta adaugă că și la Chișinău există voință politică pentru relansarea dialogului — mai ales din partea noului prim-ministru Alexandru Munțeanu, pe care îl descrie drept „un om al compromisului” și „un om dispus să discute chiar și cu cei cu care e greu să o faci”.
Tudor Mardei | NewsMaker
Tulbure consideră că Chișinăul trebuie să-și asume cea mai mare parte a responsabilității pentru restabilirea încrederii. „Chișinăul trebuie să meargă cu un mesaj deschis către Găgăuzia: «Suntem o singură națiune și nu îi privim pe găgăuzi ca pe ceva separat de întreaga Moldovă. Găgăuzii sunt parte a poporului moldovenesc». Chișinăul trebuie să repete asta constant, pentru a înlătura frustrările. La ei trebuie să apară încrederea”.
Tarnavschi consideră, de asemenea, că în noul parlament sunt oameni gata să lucreze la dialog — și din partea puterii, și din partea opoziției. „Există Larisa Voloh de la PAS, care deja a fost în grupul de lucru. Există Alexandr Stoianoglo din opoziție, el este chiar din Găgăuzia și înțelege perfect toate mecanismele”.
Însă Tarnavschi pune o mai mare responsabilitate pe Comrat: „Trebuie să se lepede complet de Șor. Să recunoască greșelile și să construiască mai departe dialogul”.
Deocamdată, potrivit lui Tarnavschi, este prea devreme să vorbim despre vreo „deșorizare”. „Nu am auzit niciodată de la Constantinov că a comis o greșeală atunci când s-a apropiat de Șor”, spune deputatul. În autonomie continuă să lucreze comitetul executiv, convenit cu Ilan Șor. Despre faptul că procesul de „deșorizare” nici măcar nu a început încă vorbește și Ecaterina Jekova.
Imagine simbol
Alexei Tulbure consideră însă că există schimbări, iar situația s-ar putea schimba definitiv după alegeri.
Găgăuzia se pregătește să se realeagă?
Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei expiră pe 12 noiembrie, însă data noilor alegeri nu a fost stabilită, deoarece chiar APG a decis anterior desființarea Comisiei Electorale Centrale. Ajunși într-un impas electoral, deputații încearcă să găsească o soluție. Vicepreședintele Gheorghi Leiciu propune crearea unei CEC temporare care să organizeze scrutinul. Alexandr Tarnavschi califică această idee drept „echilibristică juridică” și consideră că decizia de dizolvare a CEC-ului trebuie anulată. După 12 noiembrie, problema legalității deciziilor luate de APG va deveni una critică, iar deputații mai au doar câteva zile pentru a remedia situația.
NewsMaker
Pe lângă alegerile în APG, autonomia, cel mai probabil, va trebui să aleagă și un nou bașcan. Dacă Curtea de Apel va confirma sentința, Guțul va fi lipsită de funcție: infracțiunea, confirmată printr-o hotărâre judecătorească, constituie temei pentru demitere. În decurs de 90 de zile după demitere trebuie să aibă loc alegeri noi. După decizia definitivă a instanței, Adunarea Populară este obligată să stabilească data votării.
Ecaterina Jekova este sigură că nu vor fi schimbări, dacă la putere vor rămâne aceiași oameni, în special cei aflați în legătură cu Șor. „Este necesar un anumit mecanism care să scoată oameni cu o asemenea reputație din politică”, consideră fosta deputată.
Alexei Tulbure vede o șansă la curățare. „În Găgăuzia există o societate destul de patriarhală, iar oamenii sunt înclinați să repete narațiunile puterii. Dar când vor începe să aibă loc schimbări, se va schimba și comportamentul politic al populației”, spune el. Expertul punctează: este deosebit de important ca din politica găgăuză să fie eliminate elementele de cumpărare a voturilor și falsificările. Doar în acest caz, Găgăuzia va avea o șansă la o conducere cu adevărat independentă a autonomiei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
În spațiul public este discutat un raport al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din 2023, în care este menționată, printre altele, o firmă administrată de deputata PAS Maria Acbaș. Subiectul a fost mediatizat pe 11 noiembrie de canale de Telegram și site-uri. În aceeași zi, deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat, cu referire la raport, că „banii lui Ilan Șor, veniți prin rețele rusești de influență, au ajuns inclusiv la firma administrată de actuala deputată”. Pentru Ziarul de Gardă, Acbaș a calificat drept „o acuzație absolut nefondată” declarația lui Costiuc și a explicat cum au ajuns cei aproape 20 de mii de euro pe contul firmei și ulterior au fost înlăturați.
Deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat, făcând referire la raportul SIS, că „banii lui Ilan Șor, veniți prin rețele rusești de influență, au ajuns și la „Doksancom” din Găgăuzia — firma administrată de actuala deputată PAS Maria Acbaș”. El a adăugat că firma „a fost beneficiar direct al transferurilor făcute de cetățeanul rus-israelian Igal Shved, persoană identificată ca intermediar al grupării lui Șor și al surselor financiare din Federația Rusă”. „Transferul de 19 779 euro a fost considerat fără justificare economică și avea, potrivit SIS, un singur scop: finanțarea ilegală a activităților politice legate de partidul „Șansă” și destabilizarea situației interne. Autoritățile au intervenit și banii au fost blocați, dar întrebarea rămâne: Cum se face că o firmă condusă de o actuală deputată PAS a apărut într-un raport SIS privind finanțări ilegale din Rusia?”, a mai spus Costiuc în seara zilei de 11 noiembrie.
Ce arată raportul SIS
Documentul, adus în atenția publică în noiembrie 2025, datează din noiembrie 2023 și este semnat de directorul SIS, Alexandru Musteața. În document sunt prezentate date colectate de SIS „orientate la identificarea, prevenirea şi contracararea pericolelor deosebite pentru securitatea statului”, care „atestă atingerea unui nivel fără precedent a intensităţii acţiunilor și faptelor săvârşite de un actor statal străin – Federaţia Rusă – orientate la ancorarea statului nostru, Republica Moldova, în spaţiul său de influenţă”.
În raport se menționează că „a fost deconspirată o operațiune masivă de influențare a proceselor electorale, în special prin finanțare tenebră a campaniei electorale a Partidul Politic „ȘANSĂ”, valoarea căreia depășește suma de 90.000.000 lei” și că „în sensul promovării electorale, exponenții Partidul Politic „ȘANSĂ” au aplicat mai multe scheme financiare de transfer pentru a.n. „proiecte sociale” sau „proiecte de infrastructură” promovat în raioanele și localitățile țării, a.n. proiect/program „satul moldovenesc” și altele, cu implicarea cetățeanul Federației Ruse și al Israelului SHVED Igal /Igor”.
Potrivit documentului, „suma finanţărilor prezumate a fi transferate de la „sponsorul” SHVED Igal /Igor, este de 1 032 737 Euro și 280 000 USD”. „Mijloacele bănești din conturile lui SHVED Igal /Igor deținute în Kazahstan, provin din Federația Rusă, de la de la cetățeanul Republicii Moldova și al Federației Ruse Victor GUȚULEAC, d.n. 07.01.1984 – care are conexiuni strânse cu Ilan ȘOR şi cu un oligarh din Federația Rusă”, se mai declara în raport.
Conform documentului, mai mulți producători agricoli au fost printre cei care au beneficiat de „transferuri suspecte de la SHVED Igal/ Igor”. Printre aceștia figurează și firma „Doksancom”, care, potrivit documentului, a primit 19.779 de euro.
Reacția deputatei
Pentru Ziarul de Gardă, deputata PAS, Maria Acbaș a declarat că nu știe cine sunt Igor Shved sau Victor Guțuleac.
„Domnul deputat (nota red. Costiuc) a lansat o acuzație absolut nefondată, precum că am fi primit bani de la Șor. Comitetul Executiv al Găgăuziei a întocmit liste de terenuri agricole care au suferit din cauza secetei. Firma noastră a depus și ea documente la Comitet în legătură cu seceta. Nouă ni s-a spus de la Comitet că va fi un ajutor, dar a cui, a Comitetului Executiv sau a Adunării Populare a Găgăuziei, nu cunoșteam. De la noi s-au cerut date cu privire la pierderile din cauza secetei și noi le-am oferit. Presupun că în baza acestor informații oferite de fermieri, Comitetul a întocmit lista firmelor”, a explicat parlamentara.
Ea a mai spus că, atunci, au fost prevenite băncile pentru a nu primi acești bani.
„Noi am prevenit băncile că nu dorim ca acești bani să se afle la noi pe conturi, dar au ajuns. Organele de drept au făcut și o investigație la acest subiect și au primit explicații de la noi, fermierii, care am fost ostaticii acestei situații create de Comitetul Executiv. Suma (nota red. circa 20 de mii de euro) a venit pe cont, dar noi de acești bani nici nu ne-am atins. Atunci am înțeles că este un fel de înșelătorie, pentru că au apărut informații în spațiul public că banii sunt de la Șor. Și băncile au spus că tranzacțiile sunt dubioase”, a declarat Maria Acbaș.
Ulterior, potrivit deputatei, „banii de pe cont au fost înlăturați de către bancă”. „În legătură cu toată această situație eu am depus mărturii la Centrul Național Anticorupție. Toți fermierii care erau în lista Comitetului Executiv al Găgăuziei în legătură cu seceta au depus mărturii. Numele lui Igor Shved l-am auzit la CNA. Ce au făcut mai departe organele de drept nu cunosc”, a declarat Maria Acbaș pentru sursa citată.
Solicitați de NewsMaker, reprezentanții PAS au declarat că urmează să vină în curând cu o reacție.
***
Potrivit Ziarul de Gardă, „Doksancom” SRL gestionează o fermă de prăsilă de bovine, având peste 800 vaci de rasă Holstein este în proprietatea Mariei Acbaş. „Doksancom” SRL deține „fabrica Oloi Pak” SRL, care comercializează produse lactate sub brandul „Sana”.
Amintim că decizia antreprenoarei Maria Acbaș din Comrat de a candida pe listele PAS la alegerile parlamentare din septembrie a stârnit un val de reacții. Criticile au apărut mai ales în contextul în care, la scrutinul parlamentar din 2021, Acbaș a candidat pentru un mandat de deputat pe listele Partidului „Congresul Civic”, formațiune condusă de fostul deputat comunist Mark Tkaciuk. Aici mai multe detalii.
Accident la Strășeni: viteza excesivă a provocat trei morți și un rănit
|
Trei persoane și-au pierdut viața, iar o femeie a fost rănită miercuri în urma unui grav accident rutier produs pe traseul R-25, la ieșirea din satul Lozova, între localitățile Lozova și Micleușeni, raionul Strășeni. Potrivit poliției, șoferul, un bărbat de 65 de ani, conducea cu viteză excesivă și a pierdut controlul volanului, ieșind pe contrasens.
Autoturismul bărbatului, s-a izbit frontal de o altă mașină, condusă de o femeie de 58 de ani, care a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale. În urma impactului, șoferul și doi pasageri, cu vârste de 35 și 36 de ani, au decedat pe loc. Conducătoarea autoturismului a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale.
Polițiștii investighează toate circumstanțele producerii accidentului.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Moldova a ratat aproape 3 miliarde de lei de la FMI. Ministrul Finanțelor explică motivele, după criticile opoziției
|
Republica Moldova nu a primit ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari de la Fondul Monetar Internațional (FMI), deoarece în acest an nu a avut loc nicio misiune de evaluare a Fondului. Explicațiile au fost oferite presei de Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță. Oficialul a subliniat că, deși banii nu au fost debursați, Guvernul s-a finanțat din alte surse și va acoperi deficitul până la rectificarea bugetară.
„Am avut un an în care am avut surse de finanțare suficiente. La rectificarea bugetului avem o reducere de circa 300 de milioane în costul deservirii datoriei. FMI urmează să vină într-o misiune în decembrie și vom discuta planurile și potențiala cooperare”, a declarat Gavriliță.
Întrebat de jurnaliști dacă decizia FMI survine după întârzierea implementării angajamentelor fiscale și de guvernanță asumate de autorități, Adrian Gavriliță nu a oferit un răspuns clar.
„În partea ce ține de FMI vă reiterez, principial, important și esențial pentru toată lumea, este că, de fapt, noi ne-am finanțat la condiții mai convenabile în acest lucru”, a subliniat ministrul Andrian Gavriliță.
Fondul Monetar Internațional a confirmat pentru Mold-Street.com, că tranșa de circa 170 de milioane de dolari nu a fost debursată din cauza întârzierii implementării angajamentelor fiscale și de guvernanță.
„În decembrie 2024, Consiliul Executiv al FMI a finalizat a șasea evaluare în cadrul acordurilor privind Facilitatea de Credit Extins (ECF) și Facilitatea de Finanțare Extinsă (EFF), precum și a doua evaluare în cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF) cu Republica Moldova, permițând o debursare de aproximativ 162,6 milioane USD. Ambele acorduri cu Fondul au expirat în octombrie 2025, deoarece implementarea angajamentelor fiscale și de guvernanță rămase a fost întârziată”, se arată într-un răspuns pentru Mold-Street.com.
Potrivit Ministerului Finanțelor, banii planificați de la FMI urmau să fie destinați sprijinului bugetar pentru 2025 și erau incluși în bugetul de stat. În lipsa lor, guvernul va acoperi deficitul prin alte surse până la rectificarea bugetară de la finele lunii noiembrie.
Deputata PAS și fostă ministră a Finanțelor, Victoria Belous, a menționat anterior că, deși Programul cu FMI a expirat, instituția rămâne „un partener important de dezvoltare”. Ea a explicat că banii planificați inițial de la FMI au fost substituiți de finanțarea din cadrul Planului de creștere cu UE.
Reacții politice privind blocarea tranșei FMI de 170 milioane de dolari
Primarul Capitalei, Ion Ceban, și unul dintre liderii Blocului Alternativa, a criticat guvernarea pentru lipsa de transparență și a atras atenția că întârzierea tranșei FMI poate afecta relațiile Moldovei cu alți parteneri externi.
„Situația este ieșită din comun, căci aceasta poate crea probleme Republicii Moldova în negocierea unui nou Memorandum cu FMI. Memorandumurile cu FMI sunt indicatori de bază pentru alți parteneri, care, la fel, pot refuza Republica Moldova”, a declarat Ceban.
Totodată, Partidul Social Democrat European consideră blocarea tranșei FMI un semnal de alarmă privind stabilitatea economică a țării și acuză guvernarea de lipsa de reforme și management financiar deficitar.
„PSDE cere Guvernului: Să explice public motivele blocării tranșei și să prezinte un plan de redresare; să inițieze urgent dialog cu FMI pentru restabilirea finanțării, să lanseze un plan intern de stabilizare economică, protejând mediul de afaceri și populația”, se arată într-o postare a formațiunii.
Fostul prim-ministru și liderul PLDM, Vlad Filat critică guvernarea PAS pentru eșecul programului cu FMI, subliniind că lipsa reformelor și cosmetizarea cifrelor au dus la pierderea finanțării.
„PAS a falimentat propriul model economic: trăiești pe datorii, arăți investiții doar pe hârtie și pierzi credibilitate internațională. Acum, când FMI a oprit finanțarea, Moldova a rămas cu datorii uriașe, reforme neterminate și credibilitate pierdută”, a avertizat acesta.
Între timp, președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, a precizat pentru TV8, că Republica Moldova ar fi identificat deja surse alternative de finanțare, astfel că nu există riscuri imediate pentru buget.
„Noi am avut un program cu FMI care a expirat și deja în decembrie urmează să vină noua misiune și să discutăm ce s-a realizat, ce nu s-a realizat și continuăm, FMI rămâne un partener important pentru noi. Noi am găsit resurse alternative și de la Guvernul francez un împrumut și din alte resurse. Au fost prioritățile diferite la un moment dat, de asta a și expirat programul. Noi am acoperit necesitățile noastre pentru 2025 desigur, nu este un pericol pentru bugetul de stat în acest moment”, a menționat Marian.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
În Republica Moldova este investigată o schemă de corupție legată de diplome false în dermatologie și chirurgie estetică. Șefa unui centru multifuncțional al Agenției Servicii Publice (ASP) a fost reținută, fiind acuzată că ar fi primit o mită de 15.000 de euro de la administratorii unor saloane din Moldova și România, promițând în schimb diplome de absolvire false ale unei instituții de învățământ superior din străinătate, inclusiv recunoașterea și echivalarea acestora. Reprezentanții ASP susțin că faptele nu au legătură cu atribuțiile angajatei sau cu cele ale instituției, dar agenția este deschisă să colaboreze cu ancheta.
Pe 12 noiembrie, reprezentanții Centrului Național Anticorupție (CNA) au anunțat că, împreună cu procurorii Procuraturii municipiului Chișinău, documentează un caz de trafic de influență, în cadrul unui dosar pornit în luna mai 2025, în care este cercetată șefa unui centru multifuncțional al ASP.
„Funcționara este bănuită că ar fi pretins și primit 15.000 de euro mită de la administratori ai mai multor saloane specializate în dermatologie și chirurgie estetică din Republica Moldova și România în schimbul perfectării unor diplome de absolvire false ale unei instituții de învățământ superior din străinătate, fără ca beneficiarii să fi urmat efectiv studiile respective”, au comunicat reprezentanții CNA.
Potrivit instituției, persoana vizată ar fi susținut că are influență asupra unor factori de decizie din domeniul educației și sănătății din Republica Moldova, promițând că poate facilita recunoașterea și echivalarea diplomelor din străinătate. „Astfel, deținătorii diplomelor false, fără pregătire profesională reală, ar fi putut obține dreptul de a efectua proceduri medicale și estetice în saloanele din țară”, au precizat reprezentanții CNA.
Instituția a declarat că persoana bănuită a fost reținută pentru 72 de ore, iar investigațiile continuă, fiind examinate mai multe denunțuri.
Potrivit imaginilor publicate de CNA, ofițerii au desfășurat acțiuni în cadrul ASP la Centrul multifuncțional Chișinău 1.
Centrul Naţional AnticorupţieCentrul Naţional AnticorupţieCentrul Naţional Anticorupţie
Reacția Agenției Servicii Publice
Potrivit instituției, „cazul investigat nu are nicio legătură cu domeniul de activitate al Agenției Servicii Publice și nici cu atribuțiile de serviciu ale persoanei vizate”.
„Agenția Servicii Publice condamnă ferm orice formă de corupție și își exprimă deschiderea totală pentru colaborarea cu organele de anchetă în vederea elucidării complete a circumstanțelor cazului. Totodată, ASP reiterează că instituția promovează zero toleranță față de abaterile de la normele legale și de etică profesională, iar eventualele încălcări individuale nu pot fi asociate cu activitatea instituției în ansamblu”, au mai declarat reprezentanții Agenției.