Zernoff Na Moloke câștigă aur la competiția International Spirits Award, Germania

Vodka Zernoff Na Moloke a fost premiată cu o medalie de aur la International Spirits Award (ISW), una dintre cele mai prestigioase competiții din industria băuturilor spirtoase, desfășurată în Neustadt an der Weinstraße, Germania. Această realizare confirmă excelența produselor Zernoff, obținute printr-o combinație de tradiție, metode inovative și ingrediente atent selecționate.

Organizat de Meininger Verlag, cel mai vechi grup editorial din Germania specializat în industria băuturilor, ISW este recunoscut pentru standardele sale riguroase și pentru promovarea produselor de calitate. Fiecare băutură înscrisă în competiție este evaluată de un juriu de experți, care ia în calcul criterii precum puritatea, echilibrul aromelor și calitatea generală.

O medalie de aur la ISW reprezintă o dovadă clară a excelenței, reflectând pasiunea și atenția la detalii depuse în fiecare etapă a procesului de producție.

Vodka Zernoff Na Moloke se remarcă printr-o puritate excepțională și un gust rafinat, datorită procesului tradițional de tratare cu lapte degresat. Această metodă elimină impuritățile, rezultând o vodka incredibil de fină, cu un caracter unic. Finisajul său plăcut și notele subtile de cereale au cucerit juriul ISW, transformând Zernoff Na Moloke într-un produs premiat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

După Costiuc, și Dodon cere retragerea proiectului privind starea de asediu și război: „Am primit zeci de sunete și mesaje din partea tinerilor”

Igor Dodon, deputat și lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), solicită retragerea proiectului de lege privind regimului stării de asediu și al stării de război. Politicianul susține că cetățenii țării percep inițiativa drept o pregătire pentru un pretins conflict armat și că ar fi fost contactat de „zeci” de persoane care ar fi îngrijorări cu privire la acest document. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unor declarații de presă din 5 noiembrie, la Parlament.

„Domnul Nosatîi trebuie să-și dea seama că, prin această lege, a aprins spiritele în Republica Moldova. La mine s-au adresat zeci de persoane care sunt gata să cedeze cetățenia Republicii Moldova și să plece din țară. (…) Acolo unde nu o să-i ia forțat la război. (…) Cu regret, populația a primit acest proiect de lege ca o pregătire de un scenariu ucrainean, unde îi pe oameni cu forța de pe stradă și îi trimit la război. (…) Nu glumesc acum și nu vreau să sperii pe nimeni. Vă spun că am primit, pe parcursul ultimelor 24 de ore, zeci de sunete și mesaje din partea tinerilor – hai să spunem așa, vârsta 20-35 – care sunt foarte, foarte speriați de acest proiect de lege. De aceea, noi cerem categoric ca acest proiect de lege să fie retras de către Guvern și să nu fie nici așa inițiativă în genere”, a declarat Igor Dodon.

Amintim că secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare.

Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.

Documentul a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Totodată, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului de lege privind regimul stării de asediu și al stării de război. Documentul critică inclusiv prevederea potrivit căreia moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi obligați să revină în țară dacă primesc ordin de chemare. La momentul publicării acestei știri, petiția a adunat 1 005 semnături.

Pe 5 noiembrie, prim-ministrul Vasile Tofan a îndemnat politicienii de opoziție care critică proiectul de lege să creeze „isterie pe loc gol”. Șeful Guvernului a subliniat că fiecare țară are un cadru legal care reglementează instituirea stării de război sau de asediu.

Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.

Tudor Mardei | NewsMaker

Tofan apără proiectul privind starea de război și de asediu: „Să nu creăm isterie pe loc gol. Trebuie să fim pregătiți pentru orice situație”

Premierul Vasile Tofan susține că fiecare țară are un cadru legal care reglementează instituirea stării de război sau de asediu. Oficialul a îndemnat să nu fie creată „isterie pe loc gol”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 5 noiembrie, după ce a fost întrebat de NewsMaker cum comentează criticile opoziției la adresa proiectului Ministerului Apărării și solicitarea de retragere a acestuia.

„Fiecare țară are un astfel de cadru legal. Vă rog frumos să nu creăm isterie pe loc gol. Noi trebuie să fim pregătiți pentru orice situație și fiecare stat responsabil, care gândește în interesul cetățenilor săi, trebuie să aibă un cadru pentru orice situație, inclusiv pentru situații excepționale. Și asta ne-am propus cu acest draft de proiect”, a răspuns Tofan.

Ulterior, oficialul a fost întrebat de jurnaliști de ce este necesară o asemenea lege în acest moment și dacă există riscuri concrete la adresa securității.

„Fiecare țară din lume care se respectă și care e serioasă în ceea ce ține de riscuri, nemaivorbind de o țară care se află într-o zonă unde vecinii sunt în război deschis deja de aproape 5 ani, trebuie să aibă un cadrul legal pentru situații excepționale. Exact asta am făcut. Parcursul firesc este că lucrurile se discută la nivel de Guvern, se avizează în toate ministerele, se ia o decizie de Guvern și, după asta, proiectul de lege trece în Parlament, unde va fi dezbătut inclusiv în Comisia de securitate, inclusiv în alte comisii. După asta, eu cred că e și semnul unei democrații: va fi dezbătut în plenul Parlamentului și eu încurajez toată lumea să vină cu argumentele pe care le are. (…) Considerăm că este un proiect foarte important, pentru că nu trebuie să ne ascundem după deget și să pretindem că lângă Moldova nu are loc un război. Atunci, noi trebuie să fim pregătiți pentru toate situațiile, inclusiv situații excepționale, ca să nu improvizăm în timp de criză. Un stat care se respectă și care vrea să-și protejeze cetățenii nu lasă lucrurile la improvizare când riscurile se materializează”, a răspuns premierul.

***

Reamintim, secretarii de stat ai Guvernului au examinat, în ședința din 2 noiembrie, un proiect elaborat de Ministerul Apărării care reglementează instituirea stării de război sau de asediu, aflat în consultări încă din primăvară. Documentul prevede că moldovenii aflați peste hotare, supuși obligațiilor de mobilizare, ar putea fi nevoiți să revină în țară dacă primesc ordin de chemare sau li se comunică obligația de prezentare. Proiectul prevede obligații și pentru rezerviștii aflați în țară. După declararea mobilizării, aceștia vor putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore numai cu permisiunea comandantului organului administrativ-militar teritorial.

Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate iminente sau al unor amenințări grave cu componentă militară identificabilă, pentru cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru perioade de maximum 30 de zile. Starea de război ar putea fi instituită în cazul unei agresiuni armate, al declarării războiului sau al notificării declanșării operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova, la propunerea președintelui. În ambele situații, autoritățile ar putea dispune evacuări, restricții temporare de circulație, reguli speciale de traversare a frontierei și, dacă va fi necesar, raționalizarea consumului unor bunuri esențiale.

Proiectul se află în etapa de consultări. Totuși, acesta a stârnit deja un val de reacții, majoritatea critice, în societate. Și liderul PSRM, Igor Dodon, a cerut retragerea lui. Potrivit parlamentarului, documentul „ar pregăti Moldova de război, după scenariul ucrainean”. Solicitat de NM, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, l-a îndemnat pe Dodon „să renunțe la sperietori”. Purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a calificat, la rândul ei, „nepotrivită” comparația liderului socialist: „În Ucraina, zilnic mor copii și sunt distruse case de locuit, biserici, școli și spitale de bombele trimise de Rusia. În Moldova e pace și anume pentru a menține pacea lucrează guvernarea. Pentru ce lucrează Dodon?”.

Între timp, liderul Partidului „Democrația Acasă”, deputatul Vasile Costiuc, a lansat o petiție prin care cere retragerea proiectului. Adresată Parlamentului, Guvernului și Ministerului Apărării, petiția a adunat deja peste 800 de semnături.

Dacă noua lege va fi aprobată de Guvern, votată în Parlament și promulgată de președinta Maia Sandu, aceasta va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.

Grosu, despre majorarea salariilor deputaților: De-a lungul anilor, era o practică foarte nocivă – plata demnitarilor „în plic”

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că majorarea salariilor deputaților la aproape 46 000 de lei va presupune includerea unor plăți suplimentare în salariul de bază. Astfel, deputații nu vor mai primi separat bani pentru plata asistenților și cheltuielile de protocol, aceste sume urmând să fie incluse în remunerația lunară. Afirmațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă din 5 noiembrie.

„În cazul deputaților, alocările de la buget nu vor fi esențiale, nu vor fi modificate. Pentru că plățile suplimentare pe care le primeau deputații, de exemplu, pentru consilieri, cheltuieli de protocol, vor fi trecute în salariu. Cu alte cuvinte: deputații vor trebui să se lipsească, începând cu 1 ianuarie 2027, de plata pentru asistent. Pentru transport rămâne, fiindcă se folosesc de mașina proprie și se deplasează. (…) 12 000 pentru asistent și 1 000 pentru protocolul… Aceste 13 000 trec în baza salariului”, a declarat Igor Grosu.

Șeful legislativului a justificat măsura prin necesitatea de a face ordine în sistemul de salarizare și de a elimina practicile de remunerare informală a unor demnitari și funcționari publici.

„Cred că, fără a ne lăuda, suntem unica guvernare care ne asumăm să face regulă în acest sistem, pentru că de-a lungul anilor, în special în perioada oligarhului, era o practică foarte nocivă pentru stat: practica de plăti demnitarii, unii funcționari în plic. (…) Eu nu exclud – dar este o ipoteză, nu am dovezi la moment – că și în actualul Parlament unele fracțiuni din opoziție continuă astfel de practici. Iată de ce noi trebuie să facem odată și odată regulă. Dacă statul nu este capabil sau nu are determinare să-și plătească funcționarii, demnitarii, atunci ca și în cazul armatei: dacă nu-ți finanțezi tu armata proprie, la un moment dat ajungi să finanțezi armata străină. Așa și în acest caz. Înțeleg că măsura este nepopulară, dar noi trebuie să ne asumă să facem o regulă în sistemul de salarizare și să nu mai admitem acest obicei corupt de a retribui … pentru că acel care plătește în plic, influențează pe unii indivizi, mai ales din Parlamentul Republicii Moldova”, a spus el.

Amintim că, pe 3 noiembrie, ministra Finanțelor, Victoria Belous, a anunțat că deputații din Republica Moldova ar putea primi, din 1 ianuarie, salarii de aproape 46 000 de lei lunar, față de 20 800 de lei în prezent. Oficiala a declarat că Guvernul intenționează să aprobe proiectul noii legi a salarizării în noiembrie, după ce va primi opinia Comisiei Europene. Nici pentru miniștri, nici pentru alți angajați din sectorul public care au salarii „decente” nu sunt prevăzute majorări.

Tot din 2027, salariul brut al președintei Maia Sandu ar urma să crească de la 22 000 la 55 000 de lei, adică cu aproape 147%.

Potrivit ministrei Finanțelor, proiectul a parcurs deja consultările interne și a fost transmis partenerilor din Uniunea Europeană pentru examinare. Autoritățile așteaptă opinia Comisiei Europene și intenționează să îl aprobe în Guvern pe parcursul lunii noiembrie.

Dacă Guvernul o va aproba, parlamentul o va vota, iar președinta Maia Sandu o va promulga, noua Lege a salarizării va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2027.  

Tudor Mardei | NewsMaker

Comisara europeană Marta Kos, așteptată din nou la Chișinău. Se va adresa deputaților din Parlament

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, va susține un discurs pe 9 noiembrie în Parlamentul Republicii Moldova. Oficiala europeană se va adresa deputaților și va comunica despre următoarele angajamente pe care Republica Moldova trebuie să și le asume în procesul de integrare europeană. Anunțul a fost făcut pe 5 noiembrie de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul unei conferințe de presă.

Grosu a spus că luni, 9 noiembrie, va avea loc o ședință a Parlamentului, la ora 14:00.

„Vom avea în Parlament pe comisarul, doamna Marta Kos, care va veni cu un mesaj, o alocuțiune în adresa deputaților. Vom afla mai multe și despre foaia de parcurs, despre următoarele angajamente pe care trebuie să ni le asumăm pentru a ține orarul angajamentele noastre în timp în procesul de integrare europeană”, a anunțat Grosu.

Despre faptul că va efectua o vizită la Chișinău, comisara europeană pentru extindere a anunțat la mijlocul lunii octombrie, în cadrul conferinței de presă organizate după deschiderea oficială a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru clusterele 2 și 3. Ea a spus că va fi la Chișinău pe 9 și 10 noiembrie. Menționăm că ultima sa vizită în Republica Moldova a avut loc pe 4 iunie. Înainte de aceasta, oficiala europeană a fost la Chișinău în luna noiembrie 2025.

***

Amintim că, pe 4 noiembrie, Republica Moldova a primit raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate în procesul de aderare la UE. Potrivit premierului Vasile Tofan, Comisia plasează Moldova printre patru cele mai avansate țări în procesul de aderare. Potrivit UE, negocierile ar putea fi închise provizoriu la începutul lui 2028, dacă Moldova menține ritmul reformelor. Detalii AICI.

Comisara europeană Marta Kos a declarat, în timpul prezentării Pachetului privind extinderea UE, că Republica Moldova și Ucraina „sunt gata să deschidă toate clusterele de negocieri”. Oficiala europeană și-a exprimat speranța că statele membre vor ajunge în curând la un consens privind clusterele rămase. Kos a calificat drept „ambițios” obiectivul Chișinăului de a încheia negocierile la începutul lui 2028 și a declarat că, pentru a-l atinge, Moldova va trebui să obțină rezultate clare în toate capitolele de negociere. Detalii – AICI. 

Andrei Mardari / NewsMaker

Una dintre cele mai mari rețele de benzinării pune pe pauză vânzarea carburanților în peste 40 de stații din Moldova

Vento, una dintre cele mai mari rețele de benzinării din Republica Moldova, a suspendat temporar vânzarea carburanților în zeci de stații din țară. Măsura se aplică din 4 noiembrie, ora 16:00, în urma unei prescripții emise de autorități privind utilizarea sistemelor de măsurare, a anunțat compania petrolieră.

Astfel, vânzarea a fost pusă pe pauză atât în peste 40 de benzinării din Chișinău și Bălți, cât și în localități din nordul, centrul și sudul țării, inclusiv în UTA Găgăuzia.

„Echipa VENTO depune toate eforturile pentru soluționarea situației și reluarea comercializării carburanților în cel mai scurt timp posibil”, se arată în anunț.

Compania a precizat că suspendarea se referă la comercializarea carburanților, iar stațiile își pot continua celelalte activități. Vento nu a indicat instituția care a emis prescripția, problemele constatate sau în cât timp ar putea relua vânzările.

Pentru informații suplimentare, clienții pot apela linia telefonică a companiei, 079 112 113, disponibilă nonstop.

Potrivit Mold-Street, rețeaua este administrată de compania Vento Retail, deținută de frații Igor și Adrian Borș. Compania operează 91 de stații de alimentare în Republica Moldova. În anul 2025, Vento Retail a raportat venituri de aproximativ 2,04 miliarde de lei, în ușoară creștere față de 2024. Profitul companiei s-a ridicat la circa 24 de milioane de lei, menținându-se aproape de nivelul anului precedent.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: