Vodka Zernoff Na Moloke a fost premiată cu o medalie de aur la International Spirits Award (ISW), una dintre cele mai prestigioase competiții din industria băuturilor spirtoase, desfășurată în Neustadt an der Weinstraße, Germania. Această realizare confirmă excelența produselor Zernoff, obținute printr-o combinație de tradiție, metode inovative și ingrediente atent selecționate.
Organizat de Meininger Verlag, cel mai vechi grup editorial din Germania specializat în industria băuturilor, ISW este recunoscut pentru standardele sale riguroase și pentru promovarea produselor de calitate. Fiecare băutură înscrisă în competiție este evaluată de un juriu de experți, care ia în calcul criterii precum puritatea, echilibrul aromelor și calitatea generală.
O medalie de aur la ISW reprezintă o dovadă clară a excelenței, reflectând pasiunea și atenția la detalii depuse în fiecare etapă a procesului de producție.
VodkaZernoff Na Moloke se remarcă printr-o puritate excepțională și un gust rafinat, datorită procesului tradițional de tratare cu lapte degresat. Această metodă elimină impuritățile, rezultând o vodka incredibil de fină, cu un caracter unic. Finisajul său plăcut și notele subtile de cereale au cucerit juriul ISW, transformând Zernoff Na Moloke într-un produs premiat.
Canada a anunțat sancțiuni împotriva mai multor persoane și structuri din Republica Moldova. Decizia a fost publicată pe 28 august și motivată drept „activități de ingerință rusă înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025”.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Canadei, sancțiunile prevăd înghețarea bunurilor și interzicerea oricăror tranzacții financiare cu persoanele și organizațiile vizate, precum și declararea acestora drept inadmisibile pe teritoriul canadian.
Pe lista sancțiunilor au fost incluse 16 persoane: Evghenia Guțul, Mihail Vlah, Irina Vlah, Iurii Cuznețov, Ilia Uzun, Victor Petrov, Nelli Parutenco, Natalia Parasca, Dumitru Chitoroagă, Dmitri Buimistru, Alexei Lungu, Veaceslav Valico, Victoria Furtună, Irina Lozovan, Alexandr Nesterovschi și Chiril Guzun.
De asemenea, au fost sancționate două entități: Blocul politic „Victoria/Pobeda” și Asociația obștească „Asociația Persoanelor cu Epoleți «Scutul Poporului»”.
Persoanele vizate nu au comentat deocamdată decizia Canadei.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat joi cu Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre deschiderea simultană a unui cluster de negocieri pentru Ucraina și Moldova, a anunțat chiar liderul ucrainean într-o postare pe Telegram.
„Am discutat despre drumul nostru de integrare europeană, despre deschiderea simultană a unui cluster de negocieri pentru Ucraina și Moldova. Așteptăm o decizie pozitivă în curând”, a declarat președintele Ucrainei.
În cadrul discuției, Zelenski a subliniat importanța consolidării sprijinului internațional împotriva agresiunii rusești.
„Am discutat despre munca noastră diplomatică pentru a opri uciderile, pentru a pune capăt acestei agresiuni rusești neprovocate și pentru a garanta oamenilor noștri adevărata siguranță. În prezent, există multă muncă la diferite niveluri tocmai în acest scop. Dar până când Rusia nu va face pași reali către pace, presiunea asupra ei trebuie să crească”, a precizat președintele ucrainean.
Totodată, Ursula von der Leyen a oferit detalii despre pregătirea celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene pentru Rusia.
***
Precizăm că, până acum, Moldova și Ucraina au parcurs procesul de aderare la UE la pachet. Cele două țări au obținut statutul de țări-candidate la aderare în iunie 2022, aprobarea Consiliului European pentru deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023, iar primele conferințe integuvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marchat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie.
În cadrul primei Conferințe Interguvernamentale Moldove-UE, reprezentanții statelor-membre ale blocului comunitar au prezentat Cadrul de negociere, document care va sta la baza procesului de negocieri. La rândul său, conducătorul delegației Republicii Moldova, prim-ministrul Dorin Recean, a prezentat Poziția de negociere din partea țării noastre, prin care a fost acceptat Cadrul de negociere.
Următorul pas în procesul negocierilor de aderare este screening-ul bilateral. Comisia Europeană va oferi în curând calendarul pentru procesul de screening bilateral, care ar putea dura între 12 și 18 luni, potrivit Cristinei Gherasimov. Ulterior, Moldova va deschide clusterul 1 de negociere „Valori fundamentale”, care cuprinde cinci capitole.
Ungaria a interzis accesul pe teritoriul său comandantului Forțelor de Sisteme fără Pilot ale armatei ucrainene, Robert Brovdi, pe fondul recentelor atacuri asupra conductei „Drujba”, care transportă petrol din Rusia, potrivit DW.
Autoritățile ucrainene au criticat decizia Ungariei de a interzice intrarea în țară comandantului din cauza atacurilor asupra stației de pompare a petrolului „Unecha” din Rusia, parte a conductei Drujba.
„Dacă Ungaria a închis într-adevăr accesul pe teritoriul său și în întreaga zonă Schengen unuia dintre comandanții militari, care este etnic maghiar și cetățean al Ucrainei, acest lucru nu poate provoca decât indignare”, a scris președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, joi, 28 august, pe Telegram.
El a subliniat că informația privind interdicția a apărut chiar în ziua în care Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri împotriva Ucrainei, iar țara făcea față consecințelor. „Pe acest fundal, oficialii ungari încearcă din nou să prezinte negrul ca alb și să pună pe seama Ucrainei vina pentru războiul în desfășurare”, a adăugat Zelenski.
Șeful diplomației ungare, Péter Szijjártó, a anunțat anterior că Budapesta a aplicat interdicția de intrare comandantului unei unități ucrainene implicate în atacul asupra conductei de petrol„Drujba”. Autoritățile ungare îl consideră „o amenințare la adresa securității naționale”.
În replică, Brovdi a acuzat autoritățile de la Budapesta că, sub pretextul conductei „Drujba”, „nu apără suveranitatea țării, ci propriile interese economice, legate de importul de materii prime ieftine și supuse sancțiunilor”.
În luna august, armata ucraineană a atacat de două ori cea mai mare conductă de petrol „Drujba” din regiunea Briansk din Rusia, ceea ce a dus la suspendarea temporară a livrărilor către Ungaria și Slovacia. Între timp, funcționarea conductei a fost reluată.
Primarul capitalei, Ion Ceban, a publicat un demers adresat președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, în care îi cere implicarea pentru clarificarea situației privind interdicția pe care a primit-o cu privire la intrarea în România și în tot spațiul Schengen.
Ceban sugerează că această interdicție ar putea fi o măsură politică menită „să influențeze” climatul electoral din Republica Moldova.
Totodată, edilul a declarat că deși au trecut aproape două luni, nu ar fi primit nicio decizie oficială din partea autorităților din România, în pofida cererilor juridice transmise pentru a obține explicații.
„În acest context, având în vedere relațiile tradiționale de prietenie dintre Republica Moldova și România, dar și colaborarea politică recentă – asumată public – dintre echipa dumneavoastră și echipa Președintelui României, domnul Nicușor Dan, care a declarat deschis susținerea pentru campania electorală din 28 septembrie 2025, consider că aveți responsabilitatea morală și competența instituțională de a contribui la clarificarea acestei situații. În lipsa unor explicații concrete și a unor probe clare care să justifice această măsură drastică – motivată generic prin riscuri la adresa „securității naționale”, denotă în mod evident intenția de a influența climatul electoral din Republica Moldova”, se menționează în adresarea lui Ceban.
Președinția nu a comentat deocamdată adresarea edilului.
Amintim că Ion Ceban are interdicție de intrare pe teritoriul României începând cu 9 iulie 2025, pentru o perioadă de cinci ani. Măsura este valabilă și în întregul spațiu Schengen. Alături de edilul Chișinăului, încă doi cetățeni ai Republicii Moldova au primit interdicții. Ceban califică decizia drept una politică.
Ministra de Externe de la București, Oana Țoiu, a declarat că decizia de a-i interzice primarului Chișinăului accesul în România a fost luată în contextul în care, de ceva timp, autoritățile române documentează „legături complicate” ale acestuia cu reprezentanți ai Federației Ruse. Oficiala a reiterat, totodată, că decizia prin care Ceban și încă doi cetățeni moldoveni au primit interdicție de intrare pe teritoriul României a fost luată strict „din rațiuni care țin de siguranța națională”. Ceban a respins public aceste acuzații.
Într-un interviu pentru NewsMaker, președinta Maia Sandu a respins acuzațiile lansate de primarul capitalei, Ion Ceban, care a afirmat că interdicția sa de intrare în spațiul Schengen ar fi rezultat dintr-o presupusă „înțelegere” prin care omologul său român, Nicușor Dan, „i-ar fi întors datoria” pentru sprijinul acordat în campania prezidențială din România.
Referindu-se la motivele aplicării interdicției în privința lui Ion Ceban, Sandu a subliniat că „răspunsurile la aceste întrebări pot fi obținute și cerute doar de către persoanele care au fost incluse pe lista sancțiunilor”.
„Ce cred eu despre acest lucru este una, iar ceea ce se întâmplă formal și real este altceva. Guvernul nostru nu poate întreba niciun stat care emite astfel de sancțiuni și nici nu o va face, nu va întreba de ce și în ce scop. Doar respectivele state pot oferi răspunsuri în acest sens”, a menționat președința, precizând că nu s-a adresat autorităților române pe acest subiect.
Ucraina își întărește controlul la porțiunea de frontieră cu regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Potrivit Serviciului Grăniceresc de Stat al Ucrainei, pe această porțiune sunt instalate camere de supraveghere bispectrale, capabile să detecteze mai eficient încălcările, și totodată se construiește un drum de ocolire.
Această porțiune necesită un control special și consolidare sistematică, deoarece are o importanță majoră pentru securitatea națională a Ucrainei, au precizat autoritățile ucrainene.
Potrivit grănicerilor ucraineni, construcția și amenajarea drumului de ocolire le va permite „să se deplaseze operativ de-a lungul frontierei, să asigure un răspuns rapid la eventualele schimbări ale situației și, de asemenea, să îmbunătățească condițiile de desfășurare a serviciului”.
„În același timp, utilizarea camerelor de supraveghere bispectrale va permite o monitorizare online eficientă a situației la frontieră, deoarece acestea sunt capabile să capteze imagini în două intervale spectrale: vizibil și infraroșu. Câteva astfel de camere au fost deja instalate pe acest sector de frontieră, ceea ce ajută grănicerii să identifice la timp pe cei care încalcă”, se arată în comunicatul Serviciului de Grăniceri al Ucrainei.
Potrivit informațiilor de pe online, o cameră bispectrală poate captura simultan imagini în două spectre diferite de lumină: vizibil, ceea ce vedem cu ochiul liber, și infraroșu, care detectează căldura și obiectele ce emit radiații termice, chiar și pe întuneric sau prin ceață.
După invazia pe scară largă a Rusiei, Ucraina a decis să închidă toate punctele de trecere a frontierei de pe sectorul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Totuși, în 2023, Ucraina a decis să redeschidă punctul feroviar de trecere Cuciurgan–Novosavițkoe, închis de la începutul războiului.
