Facebook/Irina Vlah

Vlah a cerut în instanță anularea limitării temporare a activității partidului său: „Menținerea restricțiilor este o încălcare” VIDEO

(Actualizare 17:05) Ministerul Justiției, care a solicitat în instanță limitarea activității PRIM pentru 12 luni, a venit cu o reacție la declarațiile Irinei Vlah. „Ședințele de judecata sunt publice, iar analiza probelor și discuțiile pe marginea dosarului au loc strict în sala de judecată”, au declarat reprezentanții instituției pentru NM.

Știrea inițială

Președinta Partidului Republican „Inima Moldovei” (PRIM), Irina Vlah, anunță că a depus, pe 19 noiembrie, la Curtea de Apel Centru o cerere privind anularea măsurii asiguratorii de limitare a activității, impusă împotriva formațiunii sale până la pronunțarea unei decizii în dosarul privind restricționarea activității pentru 12 luni. Politiciana a menționat că examinarea cauzei de limitare a activității partidului pentru un an, care, conform legii, poate dura până la două luni, a expirat și susține că menținerea măsurii asiguratorii este „o încălcare directă a legislației”. Precizările au fost făcute într-un videoclip publicat pe rețelele de socializare.

M-am adresat Curții de Apel cu cererea de anula restricția temporară impusă asupra activității Partidului „Inima Moldovei”. (…) Legea spune clar: astfel de cauze trebuie să fie examinate în cel mult două luni. Astăzi, 19 noiembrie, termenul a expirat, însă dosarul este departe de o soluție finală. (…) Așadar, ce avem? Nicio dovadă a încălcărilor, termenul legal de examinare a expirat, iar menținerea restricțiilor nu este permisă de lege. Fiecare zi de tărăgănare reprezintă o încălcare directă a legislației și obligațiilor internaționale ale Moldovei. (…) Anularea restricției aplicate „Inima Moldovei” este singura soluție pentru restabilirea legalității”, a declarat Irina Vlah.

Amintim că, pe 19 septembrie, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, Ministerul Justiției a solicitat în instanță limitarea activității Partidului Republican „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah, pentru o perioadă de 12 luni. Formațiunea este acuzată că ar fi beneficiat de finanțare ilegală din Rusia în perioada campaniei electorale.

Pe 25 septembrie, Curtea de Apel Centru a dispus aplicarea măsurii asiguratorii de limitare a activității PRIM până la pronunțarea unei hotărâri definitive, în baza unei cereri a Ministerului Justiției. Iar pe 26 septembrie, cu două zile înainte de scrutin, Comisia Electorală Centrală a exclus PRIM din alegerile parlamentare, la care urma să concureze în cadrul Blocului „Patriotic”. Ulterior, partidul lui Vlah a fost scos și din cursa pentru alegerile locale noi.

De la începerea examinării cauzei, au fost programate 5 ședințe de judecată, însă doar una a avut loc. Ultima ședință, care ar fi trebuit să se desfășoare pe 14 noiembrie, a fost amânată, deoarece magistratul raportor se afla în concediu și a fost imposibilă formarea completului de judecată.

Următoarea ședință de judecată este programată pentru 28 noiembrie.

Potrivit art. 21 alin. (3) din Legea privind partidele politice, examinarea cererii de limitare a activității partidului politic ține de competența Curții de Apel Centru și se realizează într-un termen care nu va depăși două luni.

***

În context, menționăm că Comisia Electorală Centrală a demarat pe 5 noiembrie un control al finanțării activității Blocului „Patriotic” pentru perioada 3 august – 1 octombrie 2025. De asemenea, CEC va verifica activitatea financiară a Partidului Republican „Inima Moldovei” în cadrul Blocului „Patriotic” pentru perioada 1 mai – 31 august 2025 și pentru perioada 3 august – 1 octombrie 2025.

Formațiunea lui Vlah susține că activitatea sa financiară este transparentă și corectă, iar rezultatele verificărilor „vor dovedi că suspiciunile nu sunt întemeiate”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: