50 de țări se angajează să oprească distrugerea planetei. Summitul One Planet, convocat de Emmanuel Macron

O coaliție formată din 50 de țări s-a angajat să protejeze aproape o treime din planetă până în anul 2030, pentru a opri distrugerea mediului înconjurător. Liderii mondiali s-au întâlnit pe 11 ianuarie în cadrul unei videoconferințe, pentru summitul One Planet dedicat biodiversității și schimbărilor climatice. Evenimentul, care are ca scop relansarea negocierilor vizând o mai bună protecţie a naturii, a fost deschis de președintele francez Emmanuel Macron.

Coaliția pentru înaltă ambiție (HAC) pentru natură și oameni, care include Marea Britanie și țări de pe șase continente, a făcut înainte de summitul One Planet de la Paris, un angajament de a proteja cel puțin 30% din pământul și oceanele planetei.

Conform oamenilor de știință, activitățile umane conduc la a șasea extincție în masă a vieții pe Pământ, iar producția agricolă, mineritul și poluarea amenință funcționarea normală a ecosistemelor care susțin viața, cruciale pentru civilizația umană.

Acest angajament va fi cel mai probabil ținta principală a „Acordului de la Paris pentru natură” care va fi negociat la Cop15, la Kunming, în China, la sfârșitul acestui an. HAC a declarat că speră ca angajamentele timpurii ale unor țări precum Columbia, Costa Rica, Nigeria, Pakistan și Canada să asigure baza acordului ONU, transmite The Guardian.

Printre participanții la summitul One Planet convocat de președintele francez Emmanuel Macron, se numără moștenitorul coroanei britanice, prințul Charles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson și secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

„Viitorul nostru şi cel al planetei noastre depind de ceea ce facem aici şi acum”, a insistat preşedintele Emmanuel Macron de la Palatul Elysee, unde au fost prezenţi unii participanţi la summit, ceilalţi intervenind prin videoconferinţă.

„A începe anul 2021 cu acest summit One Planet este foarte important, deoarece este anul reconcilierii tuturor provocărilor noastre”, a continuat președintele francez.

La nivel internaţional, niciunul dintre obiectivele stabilite pentru ultimul deceniu în ceea ce priveşte protecţia biodiversităţii nu a fost atins, a reamintit el.

„Trebuie să ne confruntăm cu acest eşec, nu să plângem drama (…) doar pentru a ne accelera acţiunea cu lucruri foarte concrete şi o urmărire realistă a acestora”, a mai spus preşedintele francez.

În cadrul evenimentului, premierul britanic Boris Johnson, a declarat că Marea Britanie va investi 3 miliarde de lire (3,33 miliarde de euro) în următorii cinci ani pentru a contribui la eforturile de conservare a naturii.

Acest aport, provenit din fondul de 11,6 miliarde de lire (12,876 miliarde de euro) prevăzut de ţară pentru a face faţă schimbărilor climatice, va fi alocat proiectelor menite să împiedice distrugerea pădurilor sălbatice şi conservării marine, a precizat guvernul, care a publicat extrase ale intervenţiei pe care premierul Johnson a susţinut-o la summitul online dedicat biodiversităţii „One Planet Summit” ce se desfăşoară la Paris, scrie Agerpres.

„Nu vom putea atinge obiectivele noastre asupra schimbărilor climatice, dezvoltarea sustenabilă şi prevenirea pandemiilor dacă eşuăm în eforturile noastre de a apăra natura care ne dă alimentele pentru hrana noastră, apa de băut şi aerul pe care îl respirăm”, a subliniat Boris Johnson cu prilejul acestui summit.

Şeful guvernului britanic a insistat ca întreaga lume să conlucreze unită, asemeni unei „comunităţi globale”, pentru a asigura investiţiile necesare şi a proteja planeta şi biodiversitatea.

Summitul One Planet se concentrează pe patru teme: protecţia ecosistemelor terestre şi marine, promovarea agro-ecologiei, mobilizarea finanţării, legătura dintre defrişări, conservarea speciilor şi sănătatea umană.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

пресс-служба Вадима Красносельского

Krasnoselski: În Transnistria vor fi deschise 17 secții de votare pentru alegerile în Duma de Stat a Rusiei. Reacția Chișinăului

Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a anunțat că Rusia intenționează să deschidă 17 secții de votare în stânga Nistrului pentru alegerile din septembrie în Duma de Stat. În reacție, Biroul politici de reintegrare a declarat că organizarea unor astfel de secții pe teritoriul Republicii Moldova fără acordul autorităților constituționale este ilegală.

În cadrul unei conferințe de presă susținute pe 28 august, Krasnoselski a declarat că serviciile responsabile din regiune pregătesc spațiile unde se va desfășura votarea.

Pentru comparație, în Republica Moldova va fi deschisă o singură secție de votare, la Chișinău”, a spus el.

Între timp, Biroul politici de reintegrare a afirmat pentru Realitatea.md că deschiderea unor secții de votare pentru scrutinul rus pe teritoriul Republicii Moldova, fără consimțământul autorităților constituționale, contravine principiului suveranității și integrității teritoriale a statului.

Autoritățile naționale competente au evocat în repetate rânduri despre necesitatea abținerii de la deschiderea secțiilor de votare în perimetrul temporar necontrolat de autoritățile constituționale, adică, în regiunea transnistreană a țării, unde nu doar că nu pot fi garantate măsurile de securitate corespunzătoare, ci și e imposibilă reflectarea obiectivă a procesului electoral de către mass-media liberă, în condițiile menținerii în regiune a unei cenzuri informaționale acerbe și a persecutării libertății de exprimare”, a adăugat Biroul

Alegerile pentru Duma de Stat a Federației Ruse, legislatura a IX-a, sunt programate pentru perioada 18–20 septembrie 2026.

Potrivit lui Krasnoselski, aproximativ 220 000 de cetățeni ruși locuiesc în prezent în regiunea transnistreană.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: