50 de țări se angajează să oprească distrugerea planetei. Summitul One Planet, convocat de Emmanuel Macron

O coaliție formată din 50 de țări s-a angajat să protejeze aproape o treime din planetă până în anul 2030, pentru a opri distrugerea mediului înconjurător. Liderii mondiali s-au întâlnit pe 11 ianuarie în cadrul unei videoconferințe, pentru summitul One Planet dedicat biodiversității și schimbărilor climatice. Evenimentul, care are ca scop relansarea negocierilor vizând o mai bună protecţie a naturii, a fost deschis de președintele francez Emmanuel Macron.

Coaliția pentru înaltă ambiție (HAC) pentru natură și oameni, care include Marea Britanie și țări de pe șase continente, a făcut înainte de summitul One Planet de la Paris, un angajament de a proteja cel puțin 30% din pământul și oceanele planetei.

Conform oamenilor de știință, activitățile umane conduc la a șasea extincție în masă a vieții pe Pământ, iar producția agricolă, mineritul și poluarea amenință funcționarea normală a ecosistemelor care susțin viața, cruciale pentru civilizația umană.

Acest angajament va fi cel mai probabil ținta principală a „Acordului de la Paris pentru natură” care va fi negociat la Cop15, la Kunming, în China, la sfârșitul acestui an. HAC a declarat că speră ca angajamentele timpurii ale unor țări precum Columbia, Costa Rica, Nigeria, Pakistan și Canada să asigure baza acordului ONU, transmite The Guardian.

Printre participanții la summitul One Planet convocat de președintele francez Emmanuel Macron, se numără moștenitorul coroanei britanice, prințul Charles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson și secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

„Viitorul nostru şi cel al planetei noastre depind de ceea ce facem aici şi acum”, a insistat preşedintele Emmanuel Macron de la Palatul Elysee, unde au fost prezenţi unii participanţi la summit, ceilalţi intervenind prin videoconferinţă.

„A începe anul 2021 cu acest summit One Planet este foarte important, deoarece este anul reconcilierii tuturor provocărilor noastre”, a continuat președintele francez.

La nivel internaţional, niciunul dintre obiectivele stabilite pentru ultimul deceniu în ceea ce priveşte protecţia biodiversităţii nu a fost atins, a reamintit el.

„Trebuie să ne confruntăm cu acest eşec, nu să plângem drama (…) doar pentru a ne accelera acţiunea cu lucruri foarte concrete şi o urmărire realistă a acestora”, a mai spus preşedintele francez.

În cadrul evenimentului, premierul britanic Boris Johnson, a declarat că Marea Britanie va investi 3 miliarde de lire (3,33 miliarde de euro) în următorii cinci ani pentru a contribui la eforturile de conservare a naturii.

Acest aport, provenit din fondul de 11,6 miliarde de lire (12,876 miliarde de euro) prevăzut de ţară pentru a face faţă schimbărilor climatice, va fi alocat proiectelor menite să împiedice distrugerea pădurilor sălbatice şi conservării marine, a precizat guvernul, care a publicat extrase ale intervenţiei pe care premierul Johnson a susţinut-o la summitul online dedicat biodiversităţii „One Planet Summit” ce se desfăşoară la Paris, scrie Agerpres.

„Nu vom putea atinge obiectivele noastre asupra schimbărilor climatice, dezvoltarea sustenabilă şi prevenirea pandemiilor dacă eşuăm în eforturile noastre de a apăra natura care ne dă alimentele pentru hrana noastră, apa de băut şi aerul pe care îl respirăm”, a subliniat Boris Johnson cu prilejul acestui summit.

Şeful guvernului britanic a insistat ca întreaga lume să conlucreze unită, asemeni unei „comunităţi globale”, pentru a asigura investiţiile necesare şi a proteja planeta şi biodiversitatea.

Summitul One Planet se concentrează pe patru teme: protecţia ecosistemelor terestre şi marine, promovarea agro-ecologiei, mobilizarea finanţării, legătura dintre defrişări, conservarea speciilor şi sănătatea umană.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NM Espresso: ambasadorii UE și al Rusiei au vizitat Găgăuzia, „Gazprom” vrea să-l demită pe șeful Moldovagaz, Dodon și Usatîi merg cu Maia Sandu la Strasbourg

„Gazprom” și Moldovagaz

Membrii Consiliului de supraveghere al Moldovagaz din partea „Gazprom” au propus eliberarea din funcție a directorului interimar al companiei, Vadim Ceban. Însă membrii consiliului din partea Moldovei nu au susținut această propunere. Ministerul Energiei a amintit că astfel de decizii țin de competența acționarului moldovean.

Ambasadorii UE și Rusiei în Găgăuzia

Vineri, la Comrat au sosit simultan ambasadoarea UE în Moldova, Iwona Piorko, și ambasadorul Rusiei, Oleg Ozerov. Vizita Iwonei Piorko a fost anunțată din timp, iar despre venirea lui Ozerov s-a aflat din canale de Telegram asociate cu Ilan Șor.

Piorko a discutat cu autoritățile locale despre dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor comunale, iar Ozerov s-a întâlnit cu membrii Comitetului Executiv al Găgăuziei, declarând că deplasarea are „în primul rând un scop cultural”.

Între timp, ministrul de Externe Mihai Popșoi, comentând propunerile de a-l expulza pe ambasadorul Ozerov din țară în legătură cu căderea unei drone cu explozibil în satul Crocmaz, a spus că acest lucru nu va rezolva problema. În plus, potrivit lui, Moscova ar putea lua măsuri de răspuns care „se vor reflecta negativ asupra economiei” și asupra cetățenilor moldoveni din Rusia.

Nicușor Dan despre unire

Bucureștiul este gata să discute despre unirea cu Moldova doar cu sprijinul majorității cetățenilor moldoveni, dar „în prezent acest sprijin nu există”, a declarat președintele României, Nicușor Dan. El a adăugat că cetățenii Moldovei susțin integrarea în UE, iar România sprijină această alegere ca „frate mai mare”, cu „o cultură și o istorie comune”.

APCE și delegația Moldovei

La sesiunea APCE, care va avea loc săptămâna viitoare, Moldova va fi reprezentată de Președinta Maia Sandu, de ministrul de Externe Popșoi și de delegația parlamentară, din care fac parte deputați PAS, precum și liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, și liderul socialiștilor, Igor Dodon.

Participanții vor discuta amenințările la adresa securității internaționale, inclusiv războiul din Ucraina, situația din jurul Groenlandei și acțiunile administrației SUA împotriva Venezuelei.

Moldova și UE: amenzi

În Moldova se discută modificarea Codului contravențional, pentru ca poliția să poată amenda șoferii străini pentru încălcările înregistrate de camere și radare. Despre cum noile reguli vor afecta șoferii și când vor intra acestea în vigoare citiți în materialul „În Moldova șoferii vor fi amendați ca în Europa”.

Transferurile diasporei

În 2025, diaspora moldovenească a devenit mai activă în trimiterea banilor acasă: oficial, prin bănci, în Moldova au ajuns 1,66 miliarde de dolari, cu 3% mai mult decât în anul precedent. În același timp, potrivit estimărilor experților, volumul total al banilor trimiși de migranții moldoveni, inclusiv prin canale neoficiale, este de două ori mai mare. Transferurile diasporei generează circa 13% din veniturile bugetului de stat.

Drepturile omului: proiect NM

NM continuă proiectul comun cu „Ambasada Drepturilor Omului”, dedicat diversității și coeziunii sociale în Moldova. În noul material, expertul internațional în drepturile omului, Veaceslav Balan, explică ce este demnitatea umană și de ce tocmai aceasta stă la baza întregului sistem al drepturilor omului.

Pe scurt

Uniunea Europeană a alocat Moldovei 500 de mii de euro pentru dezvoltarea unor programe extrașcolare moderne, care vor include circa 2,5 mii de copii, în special din mediul rural și din familii vulnerabile.

Partidul de guvernare PAS pregătește amendamente la legislație, care ar trebui să prevină fuga în Transnistria a persoanelor condamnate, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

El i-a criticat, de asemenea, pe deputații PAS pentru corespondența în chat-uri în timpul ședinței Parlamentului și pe consilierii municipali PAS, observați pe Temu în timpul ședinței Consiliului municipal.

Iar ambasadorul Moldovei în SUA, Vlad Kulminski, a spus că în acest an ambasada „se va concentra pe consolidarea parteneriatului strategic cu Washingtonul și pe extinderea sprijinului pentru cetățenii Moldovei care trăiesc în SUA”.

Moldova a solicitat Interpolului să-i dea în urmărire internațională pe foștii polițiști Alexandr Pînzari și Valeriu Cojocaru, condamnați în lipsă pentru abuz de serviciu.

„Eurovision” și Moldova

În 2026, după o scurtă pauză, Moldova revine la concursul „Eurovision”. Ce s-a schimbat cât nu am fost acolo și la ce fel de „Eurovision” ne întoarcem – în materialul „Arma secretă Satoshi”.

Și despre vreme

În acest weekend, în Moldova se așteaptă ninsori slabe și polei. Potrivit Serviciului Hidrometeorologic, noaptea temperatura va coborî până la -8°C, iar ziua va urca până la +1°C. Meteorologii au avertizat, de asemenea, despre ceață și polei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: