50 de țări se angajează să oprească distrugerea planetei. Summitul One Planet, convocat de Emmanuel Macron

O coaliție formată din 50 de țări s-a angajat să protejeze aproape o treime din planetă până în anul 2030, pentru a opri distrugerea mediului înconjurător. Liderii mondiali s-au întâlnit pe 11 ianuarie în cadrul unei videoconferințe, pentru summitul One Planet dedicat biodiversității și schimbărilor climatice. Evenimentul, care are ca scop relansarea negocierilor vizând o mai bună protecţie a naturii, a fost deschis de președintele francez Emmanuel Macron.

Coaliția pentru înaltă ambiție (HAC) pentru natură și oameni, care include Marea Britanie și țări de pe șase continente, a făcut înainte de summitul One Planet de la Paris, un angajament de a proteja cel puțin 30% din pământul și oceanele planetei.

Conform oamenilor de știință, activitățile umane conduc la a șasea extincție în masă a vieții pe Pământ, iar producția agricolă, mineritul și poluarea amenință funcționarea normală a ecosistemelor care susțin viața, cruciale pentru civilizația umană.

Acest angajament va fi cel mai probabil ținta principală a „Acordului de la Paris pentru natură” care va fi negociat la Cop15, la Kunming, în China, la sfârșitul acestui an. HAC a declarat că speră ca angajamentele timpurii ale unor țări precum Columbia, Costa Rica, Nigeria, Pakistan și Canada să asigure baza acordului ONU, transmite The Guardian.

Printre participanții la summitul One Planet convocat de președintele francez Emmanuel Macron, se numără moștenitorul coroanei britanice, prințul Charles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson și secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

„Viitorul nostru şi cel al planetei noastre depind de ceea ce facem aici şi acum”, a insistat preşedintele Emmanuel Macron de la Palatul Elysee, unde au fost prezenţi unii participanţi la summit, ceilalţi intervenind prin videoconferinţă.

„A începe anul 2021 cu acest summit One Planet este foarte important, deoarece este anul reconcilierii tuturor provocărilor noastre”, a continuat președintele francez.

La nivel internaţional, niciunul dintre obiectivele stabilite pentru ultimul deceniu în ceea ce priveşte protecţia biodiversităţii nu a fost atins, a reamintit el.

„Trebuie să ne confruntăm cu acest eşec, nu să plângem drama (…) doar pentru a ne accelera acţiunea cu lucruri foarte concrete şi o urmărire realistă a acestora”, a mai spus preşedintele francez.

În cadrul evenimentului, premierul britanic Boris Johnson, a declarat că Marea Britanie va investi 3 miliarde de lire (3,33 miliarde de euro) în următorii cinci ani pentru a contribui la eforturile de conservare a naturii.

Acest aport, provenit din fondul de 11,6 miliarde de lire (12,876 miliarde de euro) prevăzut de ţară pentru a face faţă schimbărilor climatice, va fi alocat proiectelor menite să împiedice distrugerea pădurilor sălbatice şi conservării marine, a precizat guvernul, care a publicat extrase ale intervenţiei pe care premierul Johnson a susţinut-o la summitul online dedicat biodiversităţii „One Planet Summit” ce se desfăşoară la Paris, scrie Agerpres.

„Nu vom putea atinge obiectivele noastre asupra schimbărilor climatice, dezvoltarea sustenabilă şi prevenirea pandemiilor dacă eşuăm în eforturile noastre de a apăra natura care ne dă alimentele pentru hrana noastră, apa de băut şi aerul pe care îl respirăm”, a subliniat Boris Johnson cu prilejul acestui summit.

Şeful guvernului britanic a insistat ca întreaga lume să conlucreze unită, asemeni unei „comunităţi globale”, pentru a asigura investiţiile necesare şi a proteja planeta şi biodiversitatea.

Summitul One Planet se concentrează pe patru teme: protecţia ecosistemelor terestre şi marine, promovarea agro-ecologiei, mobilizarea finanţării, legătura dintre defrişări, conservarea speciilor şi sănătatea umană.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Liderul LOC, acuzat că ar fi promovat în Blocul „Împreună” partide apropiate de Plahotniuc și Șor: „regretabil”

Plecarea Ligii Orașelor și Comunelor (LOC) din Blocul politic „Împreună” a generat un val de acuzații și replici între liderii politici implicați. Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, susține că retragerea formațiunii conduse de Alexandru Bujorean ar fi fost provocată de refuzul celorlalte partide de a accepta în alianță formațiuni și persoane asociate cu fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

„Aceste atacuri au fost regizate și executate prin intermediul lui Alexandru Bujorean, co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor, care a pledat cu mare insistență să acceptăm în cadrul Blocului Împreună mai multe partide politice și persoane afiliate în trecut regimului Plahotniuc, grupului criminal organizat Ilan Șor și sateliților acestora”, a scris Gligor într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit acestuia, motivul real al plecării Ligii Orașelor și Comunelor ar fi insistențele repetate ale lui Bujorean privind acceptarea unor partide în alianță.

„La ultima ședință a Consiliului de coordonare a Blocului Împreună, Bujoreanu a insistat repetat asupra extinderii Blocului prin accederea PSDE, PNM și CUB. Vă aduc aminte că Comisia Electorală Centrală a depistat în listele de subscripție depuse de CUB în alegerile prezidențiale, liste identice cu cele depuse de Victoria Furtună. Concluziile le faceți Dvs, nemaivorbind de faptul că CUB a sabotat Blocul Împreună în alegerile prezidențiale. Propunerea lui Bujorean a fost refuzată unanim de Partidul Schimbării, PPDA și Partidul Verde Ecologist și acesta este motivul adevărat al plecării Ligii Orașelor și Comunelor din Blocul Împreună”, a mai menționat Gligor.

În același timp, Ștefan Gligor a respins declarațiile legate de o posibilă apropiere între Blocul „Împreună” și PAS.

„Cât privește pretinsele alegații despre PAS, deși Blocul Împreună înțelege necesitatea unui proces de coalizare a forțelor proeuropene veritabile, la moment nu există nicio înțelegere, acord sau decizie în acest sens, în primul rând pentru că PAS nu are deschiderea necesară pentru a crea un front pro-european larg”, a mai subliniat Gligor.

În sprijinul acestei poziții a venit și Dinu Plîngău, liderul Platformei „DA”, care susține că plecarea LOC nu ar trebui privită ca un semn de slăbiciune, ci ca o „curățenie generală înainte de alegeri”.

„O ispită de moment a distrus mulți oameni destoinici în țara noastră. Plecarea câtorva oameni din Blocul Împreună nu trebuie tratată ca o slăbiciune, ci ca o curățenie generală înainte de alegeri”, a declarat Plîngău.

El a criticat presupusele schimbări de poziție ale LOC-ului, făcând referire la alegerile prezidențiale, când aceștia ar fi susținut-o pe Maia Sandu din primul tur, iar acum s-ar prezinta ca adversari ai PAS.

„Este ciudată poziția neașteptată a unor foști colegi, care la alegerile prezidențiale nu au susținut candidatul Blocului Împreună, Octavian Țîcu, dar chiar din primul tur al scrutinului au susținut candidatura doamnei Sandu – pentru ca azi să se prezinte drept cei mai mari dușmani ai PAS-ului și ai Maiei Sandu. Înțeleg această metamorfoză, cred că toată lumea o înțelege, dar ispitele de moment nu aduc beneficii nimănui”, a punctat liderul Platformei „DA”.

Plîngău a mai adăugat că Alexandru Bujorean ar fi fost implicat în toate discuțiile cu partidele interesate să adere la Blocul „Împreună”, inclusiv cu PAS și alte formațiuni.

„Domnul Bujorean a participat la absolut toate discuțiile, atât cu PAS, cât și cu alte forțe politice care erau sau sunt în proces de aderare la Blocul Împreună. I-am spus-o lui Munteanu, i-o spun și lui Bujorean: pleacă CUB, vin Verzii. Pleacă LOC, vin alții. Pentru că Bujorean știe câte partide au bătut la ușa noastră”, a afirmat Plîngău.

În replică, Alexandru Bujorean respinge acuzațiile lansate de Gligor și Plîngău și acuză o tactică „regretabilă” a foștilor parteneri din Bloc.

„Eu regret astfel de mesaje, pentru că dacă acum se vine cu astfel de atacuri, înseamnă că un an și mai mult de la constituirea acestui bloc nu venea iz de la Plahotniuc, de la Șor, iar acum, în momentul în care noi nu mai suntem parteneri de bloc, se recurge la astfel de tactici. Din păcate, asta e înțelegerea unor colegi de a face politică. Nu o să reacționăm cu atacuri. Avem respect față de cele trei partide rămase în Blocul Împreună. Știu cui sunt convenabile astfel de mesaje – cu siguranță partidului de guvernământ”, a declarat Bujorean în cadrul podcastului Gonța Media.

Cu o reacție la declarațiile lui Gligor a venit și președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur. Într-o postare pe Facebook acesta a comentat asociarea partidului său de către Gligor cu fugarii Plahotniuc și Șor.

„Într-adevăr, PNM a fost invitat să facă parte din Blocul Împreună, invitația venind din partea dlui Bujorean și dl Plîngău, doi băieți din aceeași generație cu mine, pe care îi respect. Sincer să fiu, am fost aproape să accept propunerea, până când am avut o discuție separată cu Ștefan Gligor. Domnul Gligor mi-a comunicat direct că nu sunt binevenit în Blocul Împreună din cauza politicii naționaliste pe care o duc împreună cu PNM. Ștefan mi-a spus că trebuie să încetăm să promovăm așa de insistent limba română, că sunt minorități etnice pro-europene care nu înghit românismul, să nu mai cerem închiderea robinetului pentru transnistria și găgăuzia, să o luăm mai ușor cu unirea. Am rămas perplex să aud una ca asta, mai ales că dl Gligor provine din nordul Bucovinei, ocupată de ruși și deznaționalizată de ucraineni.

În fine, după astfel de reproșuri antiromânești, am întrerupt orice discuție privind aderarea la acest bloc. Eu și colegii mei am venit în politică anume pentru promovarea valorilor naționale românești și a unirii cu România. Altceva nu ne interesează.

***

Pe 7 iulie, Partidul „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și-a anunțat retragerea din Blocul politic „Împreună”, precizând că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Reprezentanții LOC au declarat că blocul politic din care făceau parte și-a pierdut direcția inițială și a fost transformat într-un „instrument politic izolat”, în care dialogul și deschiderea au fost înlocuite cu „tergiversare, etichetări și jocuri de culise”.

Aceștia au acuzat PAS că ar ademeni oameni din bloc pe listele lor electorale. În cadrul podcastului Gonța Media, Alexandru Bujorean a declarat că PAS ar fi propus blocului Împreună trei mandate de deputat pentru cele patru partide din bloc. 

Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare a declarat pentru NM că PAS „este în discuții cu partidele proeuropene”.

„Ne dorim o listă cât mai reprezentativă și unitatea forțelor europene. Le mulțumim celor care se alătură acestui efort de menținere a Moldovei pe calea cea dreaptă în alegerile din toamnă”, a declarat Adriana Vlas, reprezentanta PAS.

Blocul „Împreună”, o alianță politică pro-europeană, a fost înființat în aprilie 2024. Inițial, acesta a fost format din Partidul Schimbării, Liga Orașelor și Comunelor, Platforma pentru Demnitate și Avedăr și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). În august 2024, CUB a părăsit blocul politic. În schimb, pe 1 martie, la bloc a aderat Partidul Verde Ecologist.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: