50 de țări se angajează să oprească distrugerea planetei. Summitul One Planet, convocat de Emmanuel Macron

O coaliție formată din 50 de țări s-a angajat să protejeze aproape o treime din planetă până în anul 2030, pentru a opri distrugerea mediului înconjurător. Liderii mondiali s-au întâlnit pe 11 ianuarie în cadrul unei videoconferințe, pentru summitul One Planet dedicat biodiversității și schimbărilor climatice. Evenimentul, care are ca scop relansarea negocierilor vizând o mai bună protecţie a naturii, a fost deschis de președintele francez Emmanuel Macron.

Coaliția pentru înaltă ambiție (HAC) pentru natură și oameni, care include Marea Britanie și țări de pe șase continente, a făcut înainte de summitul One Planet de la Paris, un angajament de a proteja cel puțin 30% din pământul și oceanele planetei.

Conform oamenilor de știință, activitățile umane conduc la a șasea extincție în masă a vieții pe Pământ, iar producția agricolă, mineritul și poluarea amenință funcționarea normală a ecosistemelor care susțin viața, cruciale pentru civilizația umană.

Acest angajament va fi cel mai probabil ținta principală a „Acordului de la Paris pentru natură” care va fi negociat la Cop15, la Kunming, în China, la sfârșitul acestui an. HAC a declarat că speră ca angajamentele timpurii ale unor țări precum Columbia, Costa Rica, Nigeria, Pakistan și Canada să asigure baza acordului ONU, transmite The Guardian.

Printre participanții la summitul One Planet convocat de președintele francez Emmanuel Macron, se numără moștenitorul coroanei britanice, prințul Charles, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson și secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

„Viitorul nostru şi cel al planetei noastre depind de ceea ce facem aici şi acum”, a insistat preşedintele Emmanuel Macron de la Palatul Elysee, unde au fost prezenţi unii participanţi la summit, ceilalţi intervenind prin videoconferinţă.

„A începe anul 2021 cu acest summit One Planet este foarte important, deoarece este anul reconcilierii tuturor provocărilor noastre”, a continuat președintele francez.

La nivel internaţional, niciunul dintre obiectivele stabilite pentru ultimul deceniu în ceea ce priveşte protecţia biodiversităţii nu a fost atins, a reamintit el.

„Trebuie să ne confruntăm cu acest eşec, nu să plângem drama (…) doar pentru a ne accelera acţiunea cu lucruri foarte concrete şi o urmărire realistă a acestora”, a mai spus preşedintele francez.

În cadrul evenimentului, premierul britanic Boris Johnson, a declarat că Marea Britanie va investi 3 miliarde de lire (3,33 miliarde de euro) în următorii cinci ani pentru a contribui la eforturile de conservare a naturii.

Acest aport, provenit din fondul de 11,6 miliarde de lire (12,876 miliarde de euro) prevăzut de ţară pentru a face faţă schimbărilor climatice, va fi alocat proiectelor menite să împiedice distrugerea pădurilor sălbatice şi conservării marine, a precizat guvernul, care a publicat extrase ale intervenţiei pe care premierul Johnson a susţinut-o la summitul online dedicat biodiversităţii „One Planet Summit” ce se desfăşoară la Paris, scrie Agerpres.

„Nu vom putea atinge obiectivele noastre asupra schimbărilor climatice, dezvoltarea sustenabilă şi prevenirea pandemiilor dacă eşuăm în eforturile noastre de a apăra natura care ne dă alimentele pentru hrana noastră, apa de băut şi aerul pe care îl respirăm”, a subliniat Boris Johnson cu prilejul acestui summit.

Şeful guvernului britanic a insistat ca întreaga lume să conlucreze unită, asemeni unei „comunităţi globale”, pentru a asigura investiţiile necesare şi a proteja planeta şi biodiversitatea.

Summitul One Planet se concentrează pe patru teme: protecţia ecosistemelor terestre şi marine, promovarea agro-ecologiei, mobilizarea finanţării, legătura dintre defrişări, conservarea speciilor şi sănătatea umană.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

MAI: noua expertiză în cazul Ludmilei Vartic, cu participarea expertului din România, nu a identificat elemente noi

Expertiza suplimentară în cazul Ludmilei Vartic, efectuată împreună cu expertul din România, nu a relevat elemente suplimentare față de raportul de expertiză medico-legală realizat anterior. Informația a fost comunicată pe 20 mai de ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.

În timpul unor declarații de presă, ministra comunicat la ce etapă se află cazul Ludmilei Vartic.

„După cum cunoașteți, a fost solicitată și realizată expertiza suplimentară cu expertul din România. Suntem în proces și, la moment, așteptăm rezultatele scrise ale acestei expertize, dar, preliminar, din ce s-a comunicat, nu sunt elemente suplimentare la raportul de expertiză medico-legală care a fost realizat anterior. La fel, a fost definitivată expertiza grafoscopică și este încă în proces expertiza grafologică a scrisorilor. (…) Toate aceste rezultate ale rapoartelor, care sunt încă în proces, vor fi examinate de către procurori și concluziile vor fi coroborate la probele care au fost acumulate anterior”, a declarat Daniella Misail-Nichitin.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare la o grădiniță din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra femeii timp de mai mulți ani. Dumitru Vartic a respins acuzațiile. Pe fondul reacțiilor publice, Dumitru Vartic și-a dat demisia din funcția de vicepreședinte al raionului Hîncești. De asemenea, Partidul Acțiune și Solidaritate l-a exclus din rândurile sale.

Pe marginea cazului a fost inițiat un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, în care Dumitru Vartic are statut de bănuit.

Pe 24 martie, poliția anunța, cu referire la rezultatele expertizei medico-legale, că decesul Ludmilei Vartic a survenit în rezultatul traumatismelor produse simultan asupra mai multor organe, leziuni corporale specifice căderii de la înălțime.

Între timp, a fost admisă exhumarea cadavrului Ludmilei Vartic, solicitată de mama acesteia. Pe 16 aprilie, sora Ludmilei Vartic a spus că statul nu va acoperi costurile legate de exhumare și expertizele necesare. Prin urmare, ea a cerut donații pentru procedura de exhumare, „expertizele medico-legale și independente, precum și pentru asistența juridică specializată”. Pe 17 aprilie, poliția a declarat că la procedura de exhumare și expertiza medico-legală, rudele victimei nu suportă cheltuieli, menționând că procesul este asigurat de stat. Pe 1 mai, sora Ludmilei Vartic a lansat un nou apel de strângere de fonduri pentru acoperirea cheltuielilor legate de un expert independent din România.

Pe 6 mai, șeful IGP a anunțat că exhumarea a fost efectuată. Totodată, el a spus că „în scurt timp, vom avea un nou raport de expertiză și vom vedea ce este nou”. „Pentru noi este important ca în expertiza privind exhumarea și în noua expertiză care figurează în acest grup și expertul din România să fie un verdict”, comunica șeful IGP. Una dintre avocatele mamei Ludmilei Vartic a declarat că la examinarea corpului neînsuflețit a participat și un expert din România, pentru care familia a colectat fonduri.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: