Андрей Мардарь / NewsMaker

A fost desemnat legal Igor Grosu la funcția de premier? CC examinează sesizarea PSRM (LIVE)

Judecătorii Curții Constituționale (CC) examinează pe 22 martie sesizarea depusă de deputații Partidului Socialiștilor (PSRM), cu privire la decretul prin care deputatul Igor Grosu a fost desemnat de către șefa statului la funcția de prim-ministru.

Sesizarea a fost depusă de către deputații socialiști Vasile Bolea, Grigore Novac, Alexandr Suhodolski și Vlad Batrîncea.

Pe 19 martie, judecătorii CC au respins cererea de suspendare a decretului privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru, însă au declarat admisibilă sesizarea.

***

Pe 16 martie, șefa statului a inițiat noi consultări cu fracțiunile și grupurile parlamentare, în vedere găsirii unei soluții pentru depășirea crizei politice. În timpul discuțiilor dintre Maia Sandu și reprezentanții PSRM, Mariana Durleșteanu a anunțat că nu mai vrea să preia funcția de premier. La scurt timp după acest anunț, șefa statului l-a desemnat pe deputatul PAS Igor Grosu în această funcție.

Pe 17 martie, socialiștii au anunțat că vor ataca la Curtea Constituțională decretul președintei țării, privind desemnarea lui Igor Grosu și vor propune propriul candidat la funcția de prim-ministru.

În debutul ședinței parlamentului din 18 martie, liderul fracțiunii PSRM Corneliu Furculiță a anunțat crearea unei noi majorități parlamentare care îl propune pe Vladimir Golovatiuc, ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, la funcția de prim-ministru. De asemenea, deputatul socialist a anunțat că majoritatea parlamentară o invită pe președinta țării Maia Sandu la noi consultări.

Administrația prezidențială a răspuns că Maia Sandu ar putea lansa noi discuții pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru numai după ce vor fi „consumate” efectele decretului privind numirea lui Igor Grosu.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Le Figaro

Noua Caledonie, teritoriu francez, ar putea deveni stat. Însă nu va obține independență deplină

Susținătorii și opozanții independenței teritoriului francez de peste mări Noua Caledonie, situat pe un arhipelag din Oceanul Pacific, au semnat pe 12 iulie un acord privind crearea unui nou stat. Acordul prevede că Noua Caledonie va obține autonomie, dar nu și independență deplină față de Franța. Înainte ca documentul privind noul stat să intre în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat de Parlamentul Franței și prin referendum în Noua Caledonie.

Potrivit ziarului Le Figaro, acordul prevede că Noua Caledonie va rămâne sub controlul Franței, dar va obține statutul de stat, consacrat în Constituția franceză. „Nu există analogii pentru un astfel de aranjament statal în lume”, notează publicația, adăugând că acordul va fi supus unui referendum, care va avea loc în 2026. Ulterior, în Noua Caledonie vor avea loc alegeri.

Acordul prevede că locuitorii Noii Caledonii vor avea dreptul la dublă cetățenie — caledoniană și franceză — însă cetățenia caledoniană va fi inseparabilă de cea franceză. Statul Noua Caledonie va primi competența de a-și construi în mod independent relațiile internaționale, iar Franța se angajează să ofere sprijin pentru dezvoltarea economică a noului stat.

În plus, acordul stabilește un plan de redresare a economiei insulei, care include, printre altele, reluarea și extinderea extracției și prelucrării nichelului — principala resursă naturală a teritoriului.

Conform DW, Franța a instaurat controlul asupra Noii Caledonii în anul 1853, iar în 1946 i-a acordat acestui teritoriu colonial statutul de posesiune franceză de peste mări. Noua Caledonie este al treilea cel mai important producător de nichel din lume, însă industria se află în stare de criză, iar unul din cinci locuitori ai teritoriului trăiește sub pragul sărăciei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: