Afacerea „pufoasă” a lui Sergiu Malai: drumul spre succes al “Hermina” trece prin retehnologizare

Sergiu Malai este un antreprenor din Chișinău care a creat un brand autohton de haine. În anul 2010, în mijlocul unei activități predominant orientate către prelucrare și exportul în lohn, a luat naștere ideea de a crea un brand local care să ofere aceeași calitate a materiei prime și a confecției, însă la prețuri mai accesibile pentru Republica Moldova. Astfel a început istoria Hermina, care a reușit să se impună în industria textilă moldovenească.

Sergiu Malai povestește că, inițial, în 2010, procentul de produse Hermina în portofoliul companiei era minor, doar 2%, însă, odată cu trecerea timpului și cu eforturile constante de creștere și îmbunătățire, acest procent s-a inversat. Astăzi, în 2023, Hermina reprezintă 80% din activitatea companiei Cherang, demonstrând succesul și acceptarea brandului pe piața locală.

«Legătura dintre afacere și denumire este bazată pe asociere. Numele brandului „Hermina“ provine de la asocierea cu un animal cu blană moale și pufoasă. Așa ne-am gândit să reflectăm confortul și calitatea produselor noastre. În același timp, denumirea companiei, Cherang, inspirată de la un oraș din Australia, simbolizează aspirațiile internaționale ale brandului și conexiunea cu cele mai bune practici din întreaga lume», a relatat antreprenorul.
Antreprenorul povestește că pentru a pune pe picioare afacerea a avut nevoie de investiții semnificative, iar când a aflat despre programele Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) nu a ezitat să aplice pentru finanțare.

Hermina a reușit să obțină suport financiar nerambursabil aplicând la câteva programe ODA, inclusiv Programul Creștere a Competitivității și Internaționalizare a întreprinderilor micro, mici și mijlocii, finanțat de Guvern și Banca Mondială.

Implementarea investițiilor din fiecare program a adus rezultate, cum ar fi dezvoltarea unui sistem de gestionare a stocurilor, achiziționarea de utilaje moderne și crearea de noi produse cu care au ieșit pe piață, cum ar fi puloverele și malete de bărbați, pe lângă linia de producere a rochiilor, fustelor și bluzelor tricotate pentru dame.

«Rezultatele obținute din finanțarea prin Programul ODA au fost remarcabile. Exportul în România a devenit o realitate, iar vânzările au înregistrat o creștere semnificativă. Am avut o creștere de aproximativ 72% în 2022 față de 2021 și de 55% în 2023 față de 2022. Mai mult decât atât, numărul angajaților a crescut de la 4 în ianuarie 2021 la 12 în ianuarie 2024», a relatat Sergiu Malai.

Antreprenorul spune că procedura de accesare a granturilor a fost ușoară și că nu a întâmpinat dificultăți. Mai mult, antreprenorul povestește că nu a avut nevoie de ajutor pentru pregătirea dosarului datorită faptului că este digitalizată aplicarea.

Perspectivele de viitor pentru Hermina sunt îndrăznețe și pline de promisiuni. Compania își propune să își extindă rețeaua de distribuție în Republica Moldova și în afara ei, să continue să creeze și să îmbunătățească produsele existente, și să investească în imagine și marketing pentru a-și consolida poziția pe piață.

Deși spune că nu este ușor în Moldova să pui pe picioare o afacere prosperă, Sergiu Malai este convins că acest lucru este posibil și că există multe posibilități. Programele de dezvoltare existente, în opinia sa, oferă un suport important pentru afaceri.

«Susținerea Băncii Mondiale și ODA a fost, și sperăm că va fi, foarte importantă și utilă pentru noi. Republica Moldova este un mediu prielnic pentru dezvoltarea afacerilor, atât cu puncte forte, cât și cu slăbiciuni, așa cum se întâmplă în orice mediu de afaceri», a adăugat omul de afaceri.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

zvon.md

Fără vot final pe PACCO în actualul Parlament? Deputat PAS: „Nu am primit avizul Comisiei de la Veneția”

Proiectul de lege care prevede crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO) va fi votat în lectură finală de următorul Parlament. Cel puțin asta a declarat deputatul PAS, Andrian Cheptonar. Întrebat dacă proiectele pot trece dintr-o legislatură în alta sau trebuie înregistrate din nou, deputatul a precizat că „acestea trec dintr-o legislatură în alta”. Potrivit lui Cheptonar, săptămâna viitoare ar trebui să aibă loc ultima ședință a actualului Parlament. Totuși, proiectul nu va fi supus votului, întrucât Comisia de la Veneția nu a emis încă un aviz.

La emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8, deputatul a declarat că săptămâna viitoare, pe 10 iulie, „ar trebui să fie ultima ședință” a actualului Parlament. Întrebat despre soarta proiectului PACCO și dacă se va reuși să fie votat, săptămâna viitoare, în lectură finală, parlamentarul a spus: „Acest proiect va fi votat în legislatura următoare deja, pentru că a fost expediat Comisiei de la Veneția, încă nu s-a întrunit Comisia, nu am primit avizul, respectiv nu am dorit să mergem…”.

La precizarea prezentatoarei TV, dacă proiectele trec dintr-o legislatură în alta sau trebuie înregistrate din nou, deputatul a spus: „Da, trec dintr-o legislatură în alta. Există procese în care sunt extrase, adică sunt retrase din proces legislativ, dar ele rămân”.

Amintim că proiectul de lege care prevede crearea PACCO a fost votat în prima lectură de 61 de deputați, în cadrul ședinței plenare din 20 februarie 2025. Opoziția parlamentară s-a opus votului, dar și deputata PAS Olesea Stamate a votat împotriva proiectului.

***

Pe 20 ianuarie, Consiliul Suprem de Securitate – convocat în ședință de președinta Maia Sandu – a recomandat să fie consolidată „arhitectura instituțională a organelor responsabile de combatere a corupției” și să fie fortificat „cadrul legal pentru sancționarea mai dură a actorilor implicați în corupția politică și cea electorală”.

Pe 29 ianuarie, în urma recomandărilor CSS, Ministerul Justiției a venit cu mai multe propuneri. Una drintre acestea a fost ca Procuratura Anticorupție și PCCOCS să fuzioneze. Instituția a precizat că propunerile vor transmise Parlamentului, care va decide „opțiunea de urmat”.

Pe 13 februarie, deputatul PAS Igor Chiriac a prezentat un proiect de lege care prevedea lichidarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS și crearea unei noi instituții – Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate. Inițiativa legislativă, care a fost înregistrată în Parlament, avea 29 de autori. Printre semnatarii documentului nu se regăseau trei deputați PAS din Comisia parlamentară juridică, numiri şi imunități.

Tot pe 13 februarie, Procuratura Generală și-a expus punctul de vedere asupra proiectului de lege, menționând că, în urma unei analize preliminare, au fost indentificate „riscuri pe termen scurt, mediu și lung”. Procuratura declara sunt necesare consultări publice „ample” și „opinia instituțiilor europene competente”.

Pe 19 februarie, Veronica Dragalin a demisionat de la șefia Procuraturii Anticorupție. În adresarea sa, Dragalin a criticat proiectul de lege, avertizând că acesta reprezintă „un atac asupra sistemului de justiție” și o amenințare gravă la adresa luptei împotriva corupției la nivel înalt.

facebook.com / Renato Usatii

NM Espresso: Revenirea lui Popescu, paza și sentința pentru bașcana Găgăuziei, reacția PAS la concertul lui Usatîi

Revenirea lui Popescu

Fostul ministru de Externe al Moldovei, Nicu Popescu, revine oficial în politică. El a anunțat că va candida la alegerile parlamentare pe listele partidului de guvernământ PAS. «Vrem să apărăm fiecare pas făcut și să ne grăbim pe drumul spre Europa. Drumul este deschis. Europa ne așteaptă. Totul depinde de noi», a spus Popescu într-un video publicat pe rețelele sociale.

După plecarea din minister, Popescu s-a apropiat de politică o singură dată. În 2024, înainte de referendumul privind integrarea europeană a Moldovei, a devenit unul dintre liderii inițiativei «Cetățeni pentru Europa», din care făceau parte și alți activiști neafiliați politic.


Sentința bașcanei Găgăuziei

Procesul colegei de partid a lui Ilan Șor, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost suspendat pentru o lună. Sentința definitivă, atât pentru ea, cât și pentru secretara Partidului Șor, Svetlana Popan, va fi pronunțată pe 5 august la ora 12.00. Ambele sunt acuzate de complicitate la finanțarea ilegală a partidului. Ele nu își recunosc vina. Pentru Guțul, procurorul a cerut 9 ani de închisoare.

La ultima ședință, care a avut loc în ajun, Guțul s-a plâns că, în timpul nopții, «trei sau patru bărbați în civil» stăteau de pază lângă apartamentul ei. Când s-a constatat că era vorba de polițiști, bașcana a acuzat autoritățile de presiuni asupra opoziției. Poliția a explicat că este permisă supravegherea prealabilă a persoanelor aflate în arest la domiciliu, fără notificarea lor, pentru a verifica respectarea măsurii preventive.

Ședința de judecată a fost tensionată. În fața clădirii instanței, pe tot parcursul audierilor, a avut loc un protest al susținătorilor lui Guțul și Șor. În sală, a avut loc un schimb de replici între judecător și avocatul bașcanei, Sergiu Moraru.


Dodon, pro Guțul și Belarus

Liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a comentat și el cazul Evgheniei Guțul. «În calitate de al cincilea președinte al Moldovei», el a condamnat procesul de judecată și l-a numit răfuială politică din partea Președintei Maia Sandu împotriva opoziției. Într-o postare pe rețelele sociale, Dodon s-a arătat revoltat mai ales de faptul că ancheta o vizează pe o mamă cu doi copii mici.

Totodată, Dodon i s-a adresat președintelui Belarusului, Aleksandr Lukașenko, felicitându-l cu ocazia Zilei Independenței Belarusului. Socialistul a declarat că este convins că în viitorul apropiat va fi reluată și întărită cooperarea în domenii de interes reciproc pentru țările și popoarele noastre.


Epopeea rap

Deși în acest an Moldova nu a participat la Eurovision, compensează în plan politic. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a corelat videoclipul rap al Irinei Vlah cu vizita ei în Rusia. El a declarat că este un scenariu tipic: o vizită la Sankt Petersburg, apoi o întâlnire cu partidul Edinaia Rossia. Este parte din același scenariu, o tentativă de escaladare. Totuși, el a remarcat un fapt pozitiv — Vlah învață limba română, chiar dacă rimele sunt slabe.

În spațiul public se discută activ și despre concertul organizat la Chișinău de Renato Usatîi pentru absolvenți, care a avut loc fără intervenția autorităților. Au cântat rapperii ruși Basta și Macan, dar și Usatîi. Acesta a interpretat în română piesa trupei rusești BI-2, «Colonelului nu-i scrie nimeni». Asta trebuie de văzut.

Prezența artiștilor ruși în timpul campaniei electorale a stârnit reacții. Deputatul PAS, Radu Marian, a declarat că, aparent, autoritățile nu au avut suficiente motive pentru a le interzice accesul în țară, dar a adăugat că este regretabil că organizatorul i-a invitat.


Noua lege a medicamentelor

Organizația Inițiativa Pozitivă, care sprijină persoanele cu HIV și ajută la reabilitarea foștilor dependenți de droguri și deținuți, s-a pronunțat împotriva noii Legi a medicamentelor. Ei au cerut Președintei Maia Sandu să nu o promulge, considerând că legea apără interesele companiilor farmaceutice și nu pe cele ale pacienților. Organizația se teme că noua legislație va duce la consolidarea monopolurilor și la creșterea prețurilor.


Pe scurt


Agenda zilei, 4 iulie

  • 15:00 — Ședință a Comisiei Electorale Centrale;
  • 17:05 — La reședința de stat încep să sosească participanții internaționali la summitul Moldova-UE;
  • 18:00 — Se deschide oficial summitul Moldova-UE;
  • 19:00 — Conferință de presă comună susținută de Maia Sandu, Ursula von der Leyen și Antonio Costa.
telegraf.news

Apel către Maia Sandu să nu promulge Legea cu privire la medicamente: „Acordă prioritate intereselor financiare ale marilor companii farmaceutice”

Cincisprezece reprezentanți ai societății civile și comunității profesionale medicale au publicat pe 3 iulie o adresare către președinta țării, Maia Sandu, în care îi cere să nu promulge noua Lege cu privire la medicamente, adoptată de Parlament în lectură finală luna trecută. Potrivit semnatarilor, că textul legii „acordă prioritate intereselor financiare ale marilor companii farmaceutice, în detrimentul sănătății oamenilor”.

Noi, reprezentanți ai organizațiilor societății civile și ai comunității profesionale din Republica Moldova, ne exprimăm profunda îngrijorare față de faptul că proiectul de lege cu privire la medicamente nr. 38 din 12 februarie 2025 a fost adoptat de Parlament la 19 iunie 2025 fără desfășurarea unor consultări publice corespunzătoare și fără a ține cont de recomandările argumentate din partea societății civile. Deși au fost transmise numeroase solicitări în anii 2024 și 2025, Ministerul Sănătății și Parlamentul nu au organizat discuții publice și incluzive privind textul proiectului de lege cu privire la medicamente, încălcând astfel principiile de transparență și participare consfințite atât în legislația națională, cât și în standardele internaționale”, se arată în adresare.

Potrivit documentului, propunerile formulate de societatea civilă „nu au fost luate în considerare”, textul legii adoptat de Parlament ar încălca standardele internaționale în domeniul dreptului la sănătate și nu ar corespunde angajamentelor asumate de Republica Moldova în raport cu UE.

Ne îngrijorează în mod deosebit faptul că legea cu privire la medicamente adoptată acordă prioritate intereselor financiare ale marilor companii farmaceutice, în detrimentul sănătății oamenilor, ceea ce contravine articolului 1 din Constituția Republicii Moldova, potrivit căruia demnitatea umană, drepturile și libertățile omului constituie valori supreme și sunt garantate de stat. De asemenea, legea adoptată contravine articolului 313 din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, care prevede că sănătatea publică trebuie să prevaleze asupra intereselor comerciale.

Legea adoptată nu prevede mecanisme eficiente pentru asigurarea unui echilibru între protecția drepturilor de proprietate intelectuală (brevete) și dreptul la accesul medicamentelor necesare. Republica Moldova, în calitate de stat membru al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), are dreptul de a utiliza aceste mecanismele prevăzute de Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (Acordul TRIPS) și Declarația de la Doha, însă aceste instrumente nu au fost reflectate corespunzător în textul legii adoptate”, se mai arată în adresare.

Astfel, semnatarii solicită președintei Maia Sandu să promulge Legea cu privire la medicamente în forma sa actuală și să o transmită Parlamentului pentru reexaminare, cu luarea în considerare a obiecțiilor și recomandărilor formulate de societatea civilă.

Adresarea către șefa statului a fost semnată de:

  • Ruslan Poverga, Director Executiv, Asociația Obștească „Inițiativa Pozitivă”;
  • Ana Cerneva, Membru Asociației Obștești `Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală LEADER”;
  • Liudmila Untura, AO CREDINȚA (membrul Liga PTH RM);
  • Ilia Trombițki, AO ECO-TIRAS;
  • Olga Antonova, Administrator, AO Asociația pentru Transparența și Apărare Drepturilor Omului „CETĂȚEAN ACTIV”;
  • Lela Metreveli, Director, A.O. Ambasada Drepturilor Omului (Human Rights Embassy);
  • Ala Revenco, Director executiv, AO „Părinți Solidari”;
  • Angela Frolov, Directoare, AO Centrul de Informații GENDERDOC-M;
  • Ala Iațco, Președinta, AO Uniunea pentru Echitate și Sănătate;
  • Vasile Cocîrla, Membru de board, AO Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM);
  • Galina Climov, Director Executiv, Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova (AOPD);
  • Vanu Jereghi, Director Executiv, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM);
  • Natalia Vilcu-Bajurean, Asociația părinților copiilor cu cancer „Viața fără leucemie”;
  • Victor Izbaș, AO „IV ANIMO”;
  • Roman Andriiv, Director strategic, AO Platforma Națională a Tinerilor pentru Participare Activă.

(ВИДЕО) Охрана мешает Гуцул спать/Гросу оценил усилия Влах/В Молдове перебор с демократией?

Главные новости Молдовы и мира в новом выпуске NewsMaker!
Темы выпуска:
— Депутаты PAS объяснили присутствие российских артистов на концерте Усатого
— Влах протестует у парламента. Гросу: рифмы не слышно
— «Casa Verde» – финансирование для энергоэффективного жилья
— Гуцул пожаловалась на дополнительную охрану: что говорят в полиции
— Между энтузиазмом и скепсисом. Реакции депутатов на саммит Молдова-ЕС
— Евгения Гуцул все ближе к вынесению приговора
— Движение по «Мосту Дружбы» в Болгарию ограничено
— Нику Попеску будет баллотироваться в парламент по спискам PAS
— Желтый код: жара и высокий риск возникновения пожаров
— На учебу в США только с «публичными» аккаунтами. Рекомендации посольства
— Усатый спел песню на румынском под музыку би-2
— Кристиан Ризя вышел из тюрьмы
— До +35°c жары по всей Молдове: объявлен желтый код
Не забудьте нажать на колокольчик, чтобы не пропустить новые выпуски: каждый будний день в 15.30 и 19.30 о Молдове на русском языке.


Подписывайтесь на наш Telegram-канал @newsmakerlive. Там оперативно появляется все, что важно знать прямо сейчас о Молдове и регионе.



Хотите поддержать то, что мы делаем?

Вы можете внести вклад в качественную журналистику, поддержав нас единоразово через систему E-commerce от банка maib или оформить ежемесячную подписку на Patreon! Так вы станете частью изменения Молдовы к лучшему. Благодаря вашей поддержке мы сможем реализовывать еще больше новых и важных проектов и оставаться независимыми. Независимо от того, как вы нас поддержите, вы получите небольшой подарок. Переходите по ссылке, чтобы стать нашим соучастником. Это не сложно и даже приятно.

Поддержи NewsMaker!

Telegram/„MOLDOVA MARE”

Victoria Furtună, aflată la Mănăstirea Putna, a vorbit despre „Moldova Mare”. Reacția lăcașului (VIDEO)

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, care este afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a vizitat pe 2 iulie la Mănăstirea Putna din România, unde au avut loc evenimente de comemorare a domnitorului Ștefan cel Mare. Aceasta a publicat un videoclip filmat în incinta lăcașului sfânt, în care a vorbit despre proiectul revizionist „Moldova Mare”. Ulterior, Mănăstirea Putna a comunicat că imaginile video au fost filmate fără autorizație.

Victoria Furtună, alături de mai mulți membri ai partidului său, a fost la Mănăstirea Putna, unde este înmormântat Ștefan cel Mare, în ziua în care s-au împlinit 521 de ani de la decesul domnitorului. Cu acest prilej, în incinta mănăstiri au fost avut loc evenimente de comemorare.

Politiciana a filmat pe teritoriului lăcașului un videoclip în care vorbește despre proiectul revizionist „Moldova Mare”. Imaginile au fost publicate pe rețelele de socializare.

De aici din locul sacrului mormânt ne adresăm tuturor moldovenilor fie că trăiesc la est sau la vest de Prut, fie în nord sau în sud. Noi suntem același neam, cu rădăcini adânci, cu suflet curat și cu o istorie care ne unește, nu ne separă. Ștefan cel Mare n-a fost doar un domnitor, ci o forță a unității și a demnității. Sub sceptrul lui s-a născut Moldova Mare hotar sfânt între lumi, scut al creștinismului și a valorilor neamului nostru. (…) Cu credință, cu curaj și cu respect pentru jertfa înaintașilor noștri, vom merge mai departe pentru Moldova Mare, pentru viitorul nostru, al tuturor moldovenilor”, menționează politiciana în înregistrare.

În același timp, la Mănăstirea Putna s-a aflat liderul Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, care este afiliat lui Ilan Șor. El a postat pe canalul său de Telegram un mesaj în care a spus, între altele: „Nu cerem mult. Doar adevăr. Doar libertate. Doar Moldova noastră — așa cum ne-a lăsat-o el (Ștefan cel Mare – n. r.).

Reacția mănăstirii

Pe 3 iulie, Mănăstirea Putna a comunicat că Victoria Furtună și colegii săi de partid nu au fost invitați la evenimentele de comemorare ale domnitorului Ștefan cel Mare.

Ei au filmat acest clip la mănăstire pe ascuns, fără a cere acordul de filmare necesar din partea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și fără să înștiințeze Mănăstirea Putna. La muzeu, în momentul în care un părinte a observat că au desfăcut un trepied și doreau să filmeze profesionist, i-a informat că nu au voie să filmeze fără a îndeplini condițiile de filmare la mănăstire și li s-a spus clar că nu pot folosi în scop politic ce filmaseră până atunci pe ascuns, la care ei au răspuns că filmează în scop privat, fiind excursioniști. Apoi au plecat”, a precizat mănăstirea.

Referitor la declarațiile controversate ale Victoriei Furtună, mănăstirea a declarat: „Pe Urna comemorativă adusă de Mihai Eminescu și studenții care au organizat Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni la Putna, în 1871, aflată azi în Muzeul mănăstirii, marele domn este numit „APĂRĂTORUL EXISTENȚEI ROMÂNE”, și că marele istoric Nicolae Iorga l-a numit pe Sfântul Ștefan „cel mai mare român”. Orice om de bună credință și cu minime informații istorice înțelege procesul istoric care a dus, pe baza unității poporului român, la unirea de stat a românilor. În acest proces, Serbările de la Putna din 1871 și 1904 au avut un rol important”.

Precizăm că „Moldova Mare” face referire la granițele istorice ale acestei regiuni din perioada lui Ștefan cel Mare, care se întindea de la Carpați la Nistru. Aceasta include teritorii aflate astăzi în Republica Moldova, România și Ucraina. Până în prezent, partidul Victoriei Furtună a revendicat oficial doar Bugeacul, o regiune aflată în sudul Ucrainei.

Pe 3 iulie, fostul ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, a anunțat că va depune plângeri penale împotriva Victoriei Furtună atât în România, cât și în Ucraina, după declarațiile sale despre teritoriul Moldovei istorice. Șalaru o acuză pe fosta procuroră anticorupție de „trădare”, „comunicare de informații false” și „propagandă pentru război”.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: