Nikolai Petrov/BelTA Pool Photo via AP

Alegerile din Belarus: o formalitate pentru Lukașenko?

Duminică, 26 ianuarie, au loc alegeri prezidențiale în Belarus, însă actualul președinte Aleksandr Lukașenko este probabil să obțină al șaptelea mandat, scrie Reuters, citat de Adevărul. Alegerile anterioare, din 2020, au provocat un val de nemulțumiri, în contextul în care sute de belaruși au ieșit în stradă cerând reorganizarea alegerilor în mod corect, eliberarea prizonierilor politici și răspunderea pentru bătaia protestatarilor pașnici.

Nici statele vestice nu recunosc victoria dictatorului belarus.

Potrivit unor organizaţii de apărarea drepturilor omului, în Belarus sunt peste 1.200 de deţinuţi politici, încarceraţi adesea fără să aibă acces la un avocat şi fără să poată comunica cu rudele.

Cu toate acestea, restul cetățenilor par să vadă pe Lukașenko drept unica soluție. Alina, în vârstă de 19 ani, declară că majoritatea populației îl susține pe actualul lider. Aceasta spune că câştigă „1.400-1.600 de ruble belaruse pe lună (aproximativ 450 de euro) şi că ”îmi convine”. ”Voi vota cu «Batka»!”, delcară ea cu mândrie, folosind numele popular al lui Aleksandr Lukaşenko, care înseamnă ”tată” în belarusă.

Un alt exemplu este Vladimir Labanov, un inginer în vârstă de 24 de ani, care vorbește elogios față de Lukașenko.

„Îl respect, este un om puternic. El face ordine în ţară”, declară tânărul.

Pe arterele impozante în stil sovietic din Minsk, capitala acestei ţări cu nouă milioane de locuitori, multe panouri care fac reclamă alegerilor au fost instalate în staţii de autobuz şi pe faţade.

Liderul de la Minsk declara în noiembrie 2024 faptul că ia în calcul oprirea internetului în ziua alegerilor, pentru a evita proteste similare cu cele din 2020.

„Dacă acest lucru [protestele – n.r.] se întâmplă din nou, îl vom închide [internetul – n.r.] complet. Permiteți-mi să fiu sincer, acest lucru a fost făcut aproape întotdeauna, în special în primele etape, cu aprobarea mea.”, scrie BelTA.

Economia Belarusului rămâne în continuare planificată de stat, pe modelul fostei Uniuni Sovietice, dragă lui Aleksandr Lukaşenko, care a fost un director de colhoz, nişte ferme mari colective.

În plus, economia a fost lovită și de sancțiunile impuse de Occident, prima dată din cauza înăbușirii vocilor opoziției, iar în 2022, după ce s-a poziționat de partea Rusiei în războiul din Ucraina.

Belaruşii nu mai au acces la multe produse europene şi au pierdut pieţe. Legăturile feroviare şi aeriene au fost întrerupte, transportul rutier este sancţionat, iar Minskul este nevoit să conteze pe Moscova să-şi susţină economia.

La campania electorală mai participă preşedintele Partidului Liberal Democrat din Belarus, Oleg Gaidukevici, preşedintele Partidului Republican al Muncii şi Justiţiei, Alexand Juzhniak, şi prim-secretarul Partidului Comunist din Belarus, Serghei Sirankov.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: