Nikolai Petrov/BelTA Pool Photo via AP

Alegerile din Belarus: o formalitate pentru Lukașenko?

Duminică, 26 ianuarie, au loc alegeri prezidențiale în Belarus, însă actualul președinte Aleksandr Lukașenko este probabil să obțină al șaptelea mandat, scrie Reuters, citat de Adevărul. Alegerile anterioare, din 2020, au provocat un val de nemulțumiri, în contextul în care sute de belaruși au ieșit în stradă cerând reorganizarea alegerilor în mod corect, eliberarea prizonierilor politici și răspunderea pentru bătaia protestatarilor pașnici.

Nici statele vestice nu recunosc victoria dictatorului belarus.

Potrivit unor organizaţii de apărarea drepturilor omului, în Belarus sunt peste 1.200 de deţinuţi politici, încarceraţi adesea fără să aibă acces la un avocat şi fără să poată comunica cu rudele.

Cu toate acestea, restul cetățenilor par să vadă pe Lukașenko drept unica soluție. Alina, în vârstă de 19 ani, declară că majoritatea populației îl susține pe actualul lider. Aceasta spune că câştigă „1.400-1.600 de ruble belaruse pe lună (aproximativ 450 de euro) şi că ”îmi convine”. ”Voi vota cu «Batka»!”, delcară ea cu mândrie, folosind numele popular al lui Aleksandr Lukaşenko, care înseamnă ”tată” în belarusă.

Un alt exemplu este Vladimir Labanov, un inginer în vârstă de 24 de ani, care vorbește elogios față de Lukașenko.

„Îl respect, este un om puternic. El face ordine în ţară”, declară tânărul.

Pe arterele impozante în stil sovietic din Minsk, capitala acestei ţări cu nouă milioane de locuitori, multe panouri care fac reclamă alegerilor au fost instalate în staţii de autobuz şi pe faţade.

Liderul de la Minsk declara în noiembrie 2024 faptul că ia în calcul oprirea internetului în ziua alegerilor, pentru a evita proteste similare cu cele din 2020.

„Dacă acest lucru [protestele – n.r.] se întâmplă din nou, îl vom închide [internetul – n.r.] complet. Permiteți-mi să fiu sincer, acest lucru a fost făcut aproape întotdeauna, în special în primele etape, cu aprobarea mea.”, scrie BelTA.

Economia Belarusului rămâne în continuare planificată de stat, pe modelul fostei Uniuni Sovietice, dragă lui Aleksandr Lukaşenko, care a fost un director de colhoz, nişte ferme mari colective.

În plus, economia a fost lovită și de sancțiunile impuse de Occident, prima dată din cauza înăbușirii vocilor opoziției, iar în 2022, după ce s-a poziționat de partea Rusiei în războiul din Ucraina.

Belaruşii nu mai au acces la multe produse europene şi au pierdut pieţe. Legăturile feroviare şi aeriene au fost întrerupte, transportul rutier este sancţionat, iar Minskul este nevoit să conteze pe Moscova să-şi susţină economia.

La campania electorală mai participă preşedintele Partidului Liberal Democrat din Belarus, Oleg Gaidukevici, preşedintele Partidului Republican al Muncii şi Justiţiei, Alexand Juzhniak, şi prim-secretarul Partidului Comunist din Belarus, Serghei Sirankov.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Radio Free Europe

Compromis în UE privind sancțiunile împotriva Rusiei: miliardarii Usmanov și Fridman, scoși de pe listă

Reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au convenit marți, 22 septembrie, să nu prelungească sancțiunile impuse omului de afaceri ruso-uzbec Alisher Usmanov și omului de afaceri ruso-israelian Mihail Fridman în contextul invaziei ruse în Ucraina. Potrivit Reuters, care citează surse diplomatice, decizia face parte dintr-un compromis prin care sancțiunile UE împotriva a aproape 3 000 de alte persoane și companii ruse vor fi prelungite pentru următorii trei ani. Măsurile restrictive erau prelungite anterior pentru perioade de șase sau 12 luni.

Reprezentantul permanent al Irlandei, țară care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a confirmat pentru DW că sancțiunile vor fi prelungite până la 22 septembrie 2029. Potrivit acestuia, extinderea perioadei de aplicare a măsurilor restrictive contribuie la stabilitatea și predictibilitatea regimului de sancțiuni al UE.

Ucraina critică decizia

Între timp, ministrul ucrainean de Externe, Andrei Sibiga, a criticat decizia Bruxellesului de a-i elimina pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor.

Decizia de a-i exclude pe Usmanov și Fridman de pe lista sancțiunilor este rușinoasă și nejustificată. La Moscova sărbătoresc, pentru că au obținut ceea ce urmăreau: sentimentul de impunitate, umilirea Uniunii Europene și divizarea europenilor”, a declarat Sibiga.

Șeful diplomației ucrainene le-a cerut tuturor statelor membre ale UE să anunțe fără întârziere că vor impune sancțiuni la nivel național împotriva celor doi oameni de afaceri.

Cu o zi înainte, Sibiga a declarat că Usmanov și Fridman au fost incluși pe lista sancțiunilor „din cauza apartenenței lor la regimul agresiv rus, care duce un război de cucerire împotriva Ucrainei”. El a cerut, de asemenea, înăsprirea sancțiunilor, extinderea listelor cu persoane vizate și prelungirea măsurilor restrictive pentru perioade de până la 12 luni, în loc de șase.

Divergențe între statele UE

Pe 14 septembrie, reprezentanții permanenți ai statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord privind prelungirea cu șase luni a sancțiunilor împotriva Rusiei și au decis să mențină temporar regimul existent, în timp ce continuau consultările.

Surse de la Bruxelles au declarat pentru DW, sub protecția anonimatului, că una dintre principalele dispute a fost legată de solicitarea Slovaciei de a-i exclude pe Alisher Usmanov și Mihail Fridman de pe lista sancțiunilor. Franța a blocat, la rândul său, prelungirea regimului de sancțiuni, cerând eliminarea lui Usmanov de pe listă.

Potrivit Reuters, care a citat pe 21 septembrie surse diplomatice, și Luxemburgul a susținut eliminarea lui Fridman de pe lista sancțiunilor.

Franța și-a justificat poziția privind Usmanov prin existența unei „chestiuni specifice de securitate națională” și prin dorința de a răspunde solicitărilor venite din partea unor „parteneri internaționali” care cer eliminarea omului de afaceri de pe lista sancțiunilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: