Nikolai Petrov/BelTA Pool Photo via AP

Alegerile din Belarus: o formalitate pentru Lukașenko?

Duminică, 26 ianuarie, au loc alegeri prezidențiale în Belarus, însă actualul președinte Aleksandr Lukașenko este probabil să obțină al șaptelea mandat, scrie Reuters, citat de Adevărul. Alegerile anterioare, din 2020, au provocat un val de nemulțumiri, în contextul în care sute de belaruși au ieșit în stradă cerând reorganizarea alegerilor în mod corect, eliberarea prizonierilor politici și răspunderea pentru bătaia protestatarilor pașnici.

Nici statele vestice nu recunosc victoria dictatorului belarus.

Potrivit unor organizaţii de apărarea drepturilor omului, în Belarus sunt peste 1.200 de deţinuţi politici, încarceraţi adesea fără să aibă acces la un avocat şi fără să poată comunica cu rudele.

Cu toate acestea, restul cetățenilor par să vadă pe Lukașenko drept unica soluție. Alina, în vârstă de 19 ani, declară că majoritatea populației îl susține pe actualul lider. Aceasta spune că câştigă „1.400-1.600 de ruble belaruse pe lună (aproximativ 450 de euro) şi că ”îmi convine”. ”Voi vota cu «Batka»!”, delcară ea cu mândrie, folosind numele popular al lui Aleksandr Lukaşenko, care înseamnă ”tată” în belarusă.

Un alt exemplu este Vladimir Labanov, un inginer în vârstă de 24 de ani, care vorbește elogios față de Lukașenko.

„Îl respect, este un om puternic. El face ordine în ţară”, declară tânărul.

Pe arterele impozante în stil sovietic din Minsk, capitala acestei ţări cu nouă milioane de locuitori, multe panouri care fac reclamă alegerilor au fost instalate în staţii de autobuz şi pe faţade.

Liderul de la Minsk declara în noiembrie 2024 faptul că ia în calcul oprirea internetului în ziua alegerilor, pentru a evita proteste similare cu cele din 2020.

„Dacă acest lucru [protestele – n.r.] se întâmplă din nou, îl vom închide [internetul – n.r.] complet. Permiteți-mi să fiu sincer, acest lucru a fost făcut aproape întotdeauna, în special în primele etape, cu aprobarea mea.”, scrie BelTA.

Economia Belarusului rămâne în continuare planificată de stat, pe modelul fostei Uniuni Sovietice, dragă lui Aleksandr Lukaşenko, care a fost un director de colhoz, nişte ferme mari colective.

În plus, economia a fost lovită și de sancțiunile impuse de Occident, prima dată din cauza înăbușirii vocilor opoziției, iar în 2022, după ce s-a poziționat de partea Rusiei în războiul din Ucraina.

Belaruşii nu mai au acces la multe produse europene şi au pierdut pieţe. Legăturile feroviare şi aeriene au fost întrerupte, transportul rutier este sancţionat, iar Minskul este nevoit să conteze pe Moscova să-şi susţină economia.

La campania electorală mai participă preşedintele Partidului Liberal Democrat din Belarus, Oleg Gaidukevici, preşedintele Partidului Republican al Muncii şi Justiţiei, Alexand Juzhniak, şi prim-secretarul Partidului Comunist din Belarus, Serghei Sirankov.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Primarul Chișinăului a aflat înaintea lui Bolojan că Veștea va fi desemnat premier al României? Reacție: „Declarații nefondate”

Primarul Bucureștiului și prim-vicepreședintele Partidului Naţional Liberal (PNL), Ciprian Ciucu, a declarat că primarul Chișinăului, Ion Ceban, știa înaintea PNL despre nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier al României. În acest sens, el a menționat o discuție cu Ion Ceban. În reacție, Ion Ceban a confirmat că a avut o discuție, însă a calificat celelalte declarații ale lui Ciprian Ciucu drept „nefondate și lipsite de orice bază reală”.

„Un șoc. Eram la Singapore. O să vă dau o știre acum. Nu pot s-o probez, dar credeți-mă pe cuvânt, că n-am cum să inventez așa ceva. (…) Eram la prima zi a unei conferințe. (…) Vine domnul Ceban la mine, primarul Chișinăului. (…) I-am spus că tocmai am aflat că președintele României, fără ca noi să știm – că vorbisem cu Ilie Bolojan și cu Dan Motreanu – l-a nominalizat pe domnul Veștea prim-ministru. Zice: „A, nu știai?”. (…) Zic: „Tu știai?”. Zice: „Da, eu știam de ceva, știam de acum câteva ore”. (…) Mi-a arătat telefonul și îi scrisese cineva: „Veștea…”. Deci domnul Ceban de la Chișinău a aflat înaintea lui Ilie Bolojan, înaintea mea și a lui Dan Motreanu că (Veștea – n.red.) va fi nominalizat premier al României”, a afirmat Ciprian Ciucu la Digi24.

În reacție, primarul Chișinăului Ion Ceban a declarat: „Nu am nici o idee la ce se referă primarul Bucureștiului și cum aş fi implicat? Consider aceste declarații ca fiind nefondate și lipsite de orice bază reală. Am discutat cu domnul Ciucu despre proiecte și discut cu foarte multă lume din România: politicieni, reprezentanți din mediul academic, persoane notorii, dar asemenea declarații sunt ieșite din comun”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai 2026, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, președintele României, Nicușor Dan, l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Ulterior, Congresul Extraordinar al PNL i-a cerut lui Veștea să demisioneze din formațiune, în caz contrar urmând să fie inițiate procedurile de excludere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: