g4media.ro

Ambasada Ucrainei la Bucureşti cere ca strada pe care se află Ambasada Rusiei să fie redenumită

Ambasada Ucrainei din București a lansat o petiție pentru redenumirea unei porțiuni a Şoselei Kiseleff, unde se află Ambasada Rusiei, în „Şoseaua Ucraina”, după ce inițiative similare au loc în mai multe capitale ale lumii.

Ambasada Ucrainei în România a anunțat că, împreună cu Uniunea Ucrainenilor din România, s-a adresat primarului general al Capitalei, Nicușor Dan, cu rugămintea de a se alătura altor capitale din Europa și din lume și de a examina posibilitatea redenumirii unei părți a Șoselei Kiseleff, unde se află Ambasada Federației Ruse în România, în „Şoseaua Ucraina”.

De asemenea, după cum relatează Hotnews.ro, a fost lansată și o petiție în acest sens.

„Campania Strada Ucrainei este adresată către întreaga lume să facă Ucraina o parte a capitalelor sale. Organizatorii acestei campanii văd această inițiativă ca o modalitate foarte puternică de a răspunde încercărilor Rusiei și ale lui Vladimir Putin de distruge Ucraina și cultura ucraineană”, declară Ambasada Ucrainei la București.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

UE prelungește sancțiunile: Șor, Guțul, Plahotniuc și alte 20 persoane din Moldova rămân pe lista neagră încă un an

Consiliul Uniunii Europene a decis să prelungească cu încă un an sancțiunile UE împotriva persoanelor și entităților „responsabile de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova”. Anunțul a fost făcut printr-un comunicat pe 21 aprilie 2026. Menționăm că sancțiunile impuse anterior expiră pe 29 aprilie curent.

„Consiliul a decis astăzi să prelungească până la 29 aprilie 2027 măsurile restrictive ale UE împotriva celor responsabili de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova. Măsurile restrictive ale UE se aplică în prezent unui număr total de 23 de persoane și 5 entități”, a anunțat Consiliul.

Amintim că în această listă figurează: 

  • Ilan Șor;
  • Gheorghe Cavcaliuc;
  • Marina Tauber;
  • Igor Ceaika;
  • Vlad Plahotniuc;
  • Chiril Guzun;
  • Dmitri Milyutin;
  • Arina Corșicova;
  • Dumitru Chitoroagă;
  • Maria Albot;
  • Victor Petrov;
  • Evghenia Guțul;
  • Iurii Cuznețov;
  • Nelli Parutenco;
  • Ilia Uzun;
  • Mihail Vlah;
  • Alexandru Beșchieru;
  • Victoria Furtună;
  • Vadim Grozavu;
  • Irina Lozovan;
  • Alexei Lungu;
  • Alexandr Nesterovschi;
  • Natalia Parasca;
  • Asociația Obștească „Scutul Poporului”;
  • Organizația neguvernamentală „Evrazia”;
  • A7 LLC;
  • Blocul politic „Victorie”;
  • Centrul cultural-educațional al Moldovei.

Potrivit Consiliului, persoanele și entitățile sunt supuse înghețării activelor. De asemenea, acest cadru interzice punerea de fonduri sau resurse economice la dispoziția celor incluși pe listă, fie direct, fie indirect. În plus, persoanelor fizice li se aplică o interdicție de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul oricărui stat membru al UE sau să îl tranziteze.

Consiliul Uniunii Europene a amintit că acest cadru juridic de măsuri restrictive a fost introdus pentru prima dată în aprilie 2023 la cererea Republicii Moldova. „El îi permite UE să impună sancțiuni persoanelor responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a unor acțiuni care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea acestei țări. De la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, eforturile de destabilizare a Republicii Moldova s-au intensificat, reprezentând o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE”, a mai declarat Consiliul.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: