Tensiunile dintre Centrul Național Anticorupție (CNA) și Procuratura Anticorupție (PA) nu ajută în lupta împotriva corupției. Cel puțin asta consideră ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova, Janis Mazeiks. Totodată, diplomatul a declarat pentru Radio Chișinău că delimitarea responsabilităților celor două instituții este un punct bun de pornire în reforma justiției.
„În acest domeniu au avut loc evoluții importante, deoarece în trecut una din probleme a fost delimitarea competențelor dintre Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție și am văzut schimburi de mesaje dure între cele două instituții, care nu ajută în lupta împotriva corupției”, a declarat Janis Mazeiks.
Totodată, ambasadorul Uniunii Europene consideră că delimitarea responsabilităților celor două instituții au stabilit o claritate.
„Sper că acum suntem pe calea divizării clare a instituțiilor și a mandatului fiecăreia. Sigur putea fi nevoie de ajustări sau alocarea resurselor adiționale, dar este o schimbare care poate fi făcută în cadrul existent, fără a afecta sistemul prea mult. Cred că, la moment trebuie să vedem cum va funcționa sistemul în practică, de exemplu cazuri de corupție mică, cum vor fi acestea gestionate. Apoi, vom putea spune ce mai trebuie făcut. Ceea ce s-a făcut deja este un punct bun de pornire și este foarte important ca cele două instituții să fie profesioniste în desfășurarea activității și să fie cooperanți”, a adăugat diplomatul.
Amintim că în cadrul unor emisiuni televizate, președinta țării Maia Sandu a vorbit despre disensiunile dintre PA și CNA, apărute în spațiul public. Aceasta a menționat că atât angajații PA, cât și cei ai CNA, trebuie să treacă prin evaluarea externă extraordinară, pentru ca în aceste instituții să lucreze „doar oameni onești”. Maia Sandu a mai menționat că discuțiile publice între șefii CNA și PA nu fac bine luptei contra corupției și reformei justiției.
Tensiunile dintre CNA și PA au ieșit la iveală după ce, în timpul audierilor din Parlament care au avut loc în luna mai, șeful CNA, Iulian Rusu, s-a arătat nedumerit de relațiile „neclare” dintre instituția pe care o conduce și Procuratura Anticorupție și cea Generală. Oficialul susține că buna colaborare dintre cele trei instituții ale statului s-ar fi deteriorată, după ce colegii săi de la procuratură ar fi dat prioritate cazurilor de corupție mică, în defavoarea celor de rezonanță.
Rusu a declarat, tot atunci, că dosarul „Hotelul Național” este o rușine pentru tot sectorul justiției. Potrivit lui, cauza ar fi tratată superficial de PA și Procuratura Generală. Acuzațiile lui Rusu au fost respinse de Procuratura Generală și cea Anticorupție drept „denigrare nefondată”.
Ulterior, pe 7 ianuarie, în presă au apărut informații despre un presupus conflict între CNA și PA. Portalul realitatea.md a publicat un document despre care susține că este o plângere colectivă a unor angajați CNA pe numele șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, pe care o acuză de intimidare. Iar potrivit crime-moldova.com, Veronica Dragalin ar fi organizat o ședință la care i-ar fi invitat pe ofițerii CNA, nu însă și pe șeful instituției, Iulian Rusu, care însă ar fi venit neinvitat.
Pe 8 iunie, președinta Maia Sandu s-a arătat indignată de schimbul de replici dintre CNA și PA din ultima vreme. Abordând situația prin prisma eurointegrării Republicii Moldova, șefa statului a declarat că ultimul lucru pe care dorește să-l vadă sunt tensiunile dintre cele două instituții reflectate în raportul Comisiei Europene.
Pe 9 iunie, Veronica Dragalin a venit cu mai multe precizări în acest sens. Dragalin a confirmat că a invitat într-o ședință reprezentanții CNA, nu și pe Iulian Rusu. Cel din urmă, potrivit șefei PA, odată venit la ședință „i-a rugat pe ofițeri să părăsească sala”. „A fost o situație regretabilă”, a spus Dragalin.
Pe 10 august, Maia Sandu a declarat într-un interviu că Procuratura Anticorupție (PA) și Centrul Național Anticorupție (CNA) din Republica Moldova nu vor fi comasate după modelul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a României.
***
Direcția Națională Anticorupție din România este un parchet specializat în combaterea corupției, la nivel mediu și înalt, o organizație juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta a devenit celebră în special sub conducerea Laurei Codruța Kosvesi. Modelul de organizare a DNA a fost inspirat după structuri similare din Spania, Norvegia și Belgia.
Începând cu anul 2013, DNA a investigat sute de cazuri în sfera politică. Potrivit unui raport al Uniunii Europene, Departamentul Național Anticorupție românesc este în primele cinci instituții anticorupție din UE, ce „a obținut rezultate impresionante în soluționarea cazurilor de corupție la nivel înalt și mediu”. Conform unui sondaj INSCOP, încrederea românilor în DNA este foarte ridicată (59.8%), în comparație cu alte instituții precum Parlamentul (12.6%) sau Guvernul (22.6%).
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
