NewsMaker / Екатерина Дубасова

Amenzile pentru coruperea electorală au depășit cifra de 3,5 milioane lei. Noi percheziții în Moldova 

Centrul Național Anticorupție (CNA) a anunțat, pe 1 noiembrie, că a aplicat amenzi de peste 3,5 milioane de lei pentru contravenții legate de coruperea electorală pasivă. Sancțiunile vizează alegătorii care au acceptat „bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, care nu i se cuvin” pentru a-și exercita sau nu drepturile electorale la alegeri. Legislația prevede amenzi între 25 000 și 37 500 de lei pentru astfel de fapte, iar persoanele implicate în oferirea de mită pentru influențarea votului se expun la pedepse de închisoare de la un an până la 5 ani. Tot pe 1 noiembrie, CNA a anunțat că desfășoară percheziții în mai multe localități în cadrul a 6 cauze penale de corupere electorală, în care figurează 12 bănuiți. 

Centrul Național Anticorupție a anunțat că până pe 1 noiembrie a aplicat amenzi în valoare de peste 3 500 000 de lei „pe marginea proceselor-verbale cu privire la constatarea contravenției prevăzute de art. 47 prim Cod Contravențional – „coruperea electorală pasivă””.

Este vorba despre constatarea faptelor de pretindere, acceptare sau primire, personal sau prin mijlocitor, de către un alegător a bunurilor, serviciilor, privilegiilor sau avantajelor sub orice formă, care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, în scopul exercitării sau al neexercitării unor drepturi electorale în cadrul alegerilor. Astfel pentru comiterea acestei contravenții, legislația în vigoare prevede o amendă de la 25 000 de lei până la 37 500 de lei”, au comunicat reprezentanții Centrului.

Instituția a adăugat că examinează în continuare și alte procese-verbale primite de la poliție. CNA a amintit că „persoana care a săvârşit fapta contravențională este liberată de răspundere contravenţională dacă s-a autodenunţat şi/sau a contribuit activ la descoperirea ori la contracararea săvârşirii faptei de corupere electorală”.

Totodată, atenționăm asupra faptului că persoanele care oferă bani pentru a influența rezultatele unui scrutin riscă de la un an până la 5 ani de închisoare și amendă de peste 50 de mii de lei, iar finanțarea ilegală a partidelor politice din surse interzise se pedepsește cu până la 6 ani de închisoare și cu amendă de peste 67 de mii de lei. Pentru asigurarea recuperării prejudiciului, instituțiile de drept pot aplica sechestru pe bunurile persoanei”, a adăugat instituția.

Tot pe 1 noiembrie, CNA a anunțat că desfășoară percheziții alături de procurori la Ștefan Vodă, Anenii Noi, Chișinău, Rezina și Orhei în 6 cauze penale de corupere electorală, în care figurează 12 bănuiți.

Potrivit materialelor administrate, 12 reprezentanți ai unui partid politic sunt bănuiți că ar fi oferit mijloace bănești alegătorilor în vederea exercitării de către aceștia a drepturilor electorale în favoarea unui candidat înregistrat în cursa electorală la alegerile prezidențiale. Toate persoanele urmează a fi escortate la CNA pentru audieri”, au comunicat reprezentanții CNA. Deși CNA nu a precizat formațiunea vizată, în imaginea publicată se poate observa că este vizat Blocul „Victorie”, gestionat de fugarul Ilan Șor.

***

În septembrie 2024, oamenii legii au inițiat un dosar penal care vizează o schemă de corupție electorală desfășurată de organizația criminală Șor, condusă de Ilan Șor, pentru a deturna alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie. Oamenii legii au stabilit peste 130 000 de persoane care fac parte din rețeaua organizației. Acestea au roluri de lideri teritoriali, responsabili de secțiile de votare, activiști de racolare și simpli executori de ordine în procesul electoral. În același timp se estimează că la finalizarea anchetelor numărul celor implicați în schema infracțională va depăși cifra de 300 000 de oameni.

Potrivit forțelor de ordine, în perioada septembrie – octombrie, la membrii rețelei infracționale au ajuns, prin transferuri a PSB Bank – o bancă rusească aflată sub sancțiuni internaționale, peste 39 milioane de dolari. Banii le erau acordați pentru a vota un anumit candidat la alegeri și opțiunea „Nu” la referendum.

Pe 28 octombrie, procurorul general a declarat că schema prin care moldovenilor li se deschid conturi bancare în Rusia, pentru a primi transferuri bănești, „a fost elaborată de serviciile speciale rusești”. Ion Munteanu a adăugat că una din tacticile dezvoltate de „arhitecții acestei scheme uriașe este să copleșească organul de urmărire penală și cel de constatare cu un volum de documente”. Potrivit lui Munteanu, pentru a avea succes în investigarea acestor fenomene, organele de urmărire penală și de investigație din Republica Moldova au utilizat inclusiv agenți sub acoperire. Până acum, în cadrul fenomenului de corupție electorală, au fost efectuate peste 800 de percheziții și reținute mai mult de 28 de persoane.

Dacă până pe 23 octombrie amenzile pentru corupere electorală ajungeau la circa 1 mln lei, pe 30 octombrie cifra a depășit 2 milioane de lei. Informația a fost comunicată de Centrul Național Anticorupție. Instituția a adăugat că are spre examinare alte 1000 de procese-verbale de constatare a coruperii electorale. Detalii AICI.

Pe 1 noiembrie, Inspectoratul General al Poliției a anunțat despre efectuarea a peste 20 de percheziții pe 31 octombrie în Republica Moldova, în cadrul mai multor cauze penale de finanțare ilegală și coruperea electorală. Două persoane au fost reținute. S-a stabilit că „membrii organizației criminale „Șor” și ai „Blocului politic Victoria” sunt remunerați lunar cu sume bănești ilegale, cu scopul de a influența rezultatele alegerilor prezidențiale”. În acest sens ar fi fost puse în aplicare mai multe metode de corupere a alegătorilor. Organizarea concursurilor între activiști ar fi una din metode. Activiștii erau remunerați cu telefoane mobile, inclusiv automobile. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Автор: Игорь Чекан / NewsMaker

O judecătoare a fost supusă violenței. CSM cere crearea Poliției Judecătorești

O judecătoare a fost agresată joi, 29 ianuarie, de către o justițiabilă, în incinta Judecătoriei Chișinău. Cazul a fost făcut public de Consiliul Superior al Magistraturii, care condamnă cu fermitate incidentul și îl califică drept un atac grav asupra independenței justiției și a autorității puterii judecătorești. Totodată, instituția reiterează necesitatea sporirii protecției magistraților prin instituirea Poliției Judecătorești.

Cazul a fost înregistrat de Poliție, iar oamenii legii „întreprind acțiuni de documentare în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor”, a declarat pentru NewsMaker, ofițera de presă a IGP, Cristina Talpă.

Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii trebuie să-și desfășoare activitatea într-un mediu sigur, lipsit de presiuni, amenințări sau acte de violență. Orice încălcare a acestor principii afectează grav încrederea publicului în justiție și valorile democratice.

„Astfel de acțiuni sunt absolut inadmisibile într-un stat de drept și reprezintă un atac direct nu doar asupra unui judecător, ci asupra independenței justiției și a autorității puterii judecătorești în ansamblu. Siguranța judecătorilor este esențială pentru buna funcționare a sistemului judiciar, cu atât mai mult cu cât aceștia exercită o muncă deosebit de complexă și de mare responsabilitate în serviciul statului și al societății”, a transmis instituția.

Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii reamintește importanța creării Poliției Judecătorești, subiect discutat anterior la nivel instituțional, ca o măsură necesară pentru consolidarea securității instanțelor judecătorești și a actului de justiție.

„În acest context, CSM atrage atenția sporită a tuturor actorilor politici și instituționali asupra actualității acestei problematici și asupra necesității identificării urgente a unor soluții eficiente, pentru a preveni repetarea unor asemenea situații regretabile și pentru a asigura respectarea principiilor statului de drept”, se mai arată în comunicatul instituției.

***

Acesta că nu este primul incident de acest gen. În august 2025, un judecător a fost atacat cu o cheie de gaz chiar în timpul unei ședințe de judecată, la Judecătoria Centru din Chișinău. Atacul s-a produs imediat după pronunțarea unei decizii, iar agresorul era un bărbat trimis în judecată pentru violență în familie.

Deși, după acel incident, subiectul creării Poliției Judecătorești a fost readus în atenția publică, inițiativa a rămas la nivel de intenție. Instituirea acestei structuri a fost inclusă în Planul de acțiuni pentru asigurarea independenței justiției pentru anii 2022–2025, aprobat în 2021. Documentul prevedea elaborarea și aprobarea, până la sfârșitul anului 2025, a cadrului normativ necesar, precum și dotarea fiecărei instanțe cu personal și echipamente specializate.

Fosta ministră a Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, declara la sfârșitul verii trecute că au avut loc mai multe discuții între reprezentanții Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne și Consiliului Superior al Magistraturii privind crearea Poliției Judecătorești. Potrivit acesteia, lipsa unui consens asupra instituției care ar urma să gestioneze noua structură a întârziat implementarea proiectului.

Instituirea Poliției Judecătorești presupune, totodată, alocarea unor resurse financiare și umane suplimentare, precum și reglementarea unui statut special pentru angajații acestei structure, a mai explicat ex-ministra Justiției.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: