„Antreprenorii devin tot mai educați financiar și fac investiții responsabile” – Daniela Crețu, Coordonator oficiu Microinvest

Fie că ești antreprenor sau persoană fizică, investițiile sunt o etapă importantă în gestionarea bugetului. Poți alege să faci economii pentru o perioadă îndelungată, ca în final să faci o achiziție importantă pentru tine sau afacerea ta din capitalul propriu sau să lucrezi cu capital împrumutat, numit mai simplu, credite, și să-ți realizezi scopurile la momentul oportun. Ambele strategii au avantajele și dezavantajele sale, secretul valabil atât în afaceri, cât și în familie este să iei decizii de finanțare fiind bine informat.

La Microinvest, pe lângă serviciile de finanțare, ne dorim să contribuim la educația financiară a întregii societăți. Anual, participăm la campanii internaționale de conștientizare a importanței cunoștințelor despre gestionarea corectă a banilor, precum Global Money Week — campanie desfășurată concomitent în peste 160 de țări ale lumii. Anul acesta, împreună cu colega noastră Daniela Crețu, Coordonator oficiu secundar, ne-am propus să abordăm subiectul creditării responsabile în afaceri și familie.

Daniela, faci parte din echipa Microinvest de peste 7 ani. Ai început ca expertă în creditare, ulterior ai fost promovată în funcția de coordonator. Cum a evoluat percepția ta despre credite și investiții?

Până a veni la Microinvest creditele erau o temă tabu. Eu sau familia mea nu am avut credite, dar des auzeam că trebuie evitate. Cu părere de rău, pentru unii oameni, fie din cauza experienței negative sau lipsei de informare, să iei un credit înseamnă întotdeauna să ai probleme. Când în realitate totul poate fi altfel. La Microinvest mi s-a schimbat radical percepția despre creditare. Fiind studentă, am aplicat la programul de instruire Induction pentru experți în creditare. Anume în cadrul acestui program mi-am pus bazele percepției despre creditarea responsabilă și scopurilor reale ale creditelor oferite de Microinvest. Am înțeles de ce e important să ai o istorie creditară bună, să poți să analizezi obiectiv capacitatea de plată, ce înseamnă un credit și cum se calculează, și cel mai important — cum trebuie să gestionezi corect creditul.

Cât de importante sunt creditele în viața de zi cu zi? Dar în antreprenoriat?

Cu siguranță sunt foarte importante, mai ales pentru afaceri. Pe parcursul a 7 ani am avut posibilitatea să interacționez cu o mulțime de antreprenori și persoane fizice care utilizează creditele drept un instrument eficient pentru a-și realiza scopurile. În viața de zi cu zi, există lucruri pentru care trebuie să adunăm bani mulți ani ca să le putem cumpăra, dar de care avem nevoie acum, de exemplu: casă, mașină, reparație, tehnică etc. Un credit bine chibzuit în raport cu veniturile lunare te poate ajuta să asiguri astăzi condiții mai bune de trai familiei tale, achitând pe parcurs. În afaceri, capitalul împrumutat este de asemenea vital pentru dezvoltare: poate fi investit în mijloace circulante, echipamente sau alte achiziții cu ajutorul cărora poți să crești mult mai rapid, iar asta contează foarte mult în business. Important este să accesezi creditele bine informat.

La ce trebuie să atragi atenția când alegi un credit? Explică-ne pe scurt semnificația celor mai importanți termeni financiari dintr-un contract de creditare.

Primul gând pe care trebuie să-l ai înainte de a accesa un credit este dacă ți-l permiți. Sună abstract, dar creditele sunt o responsabilitate, care îți poate aduce avantaje doar dacă le gestionezi corect. Desigur că cel mai important termen creditar este dobânda, și nu doar dobânda simplă, ci DAE — costul total al creditului. Chiar dacă pare complicat, la Microinvest mereu explicăm fiecare component al creditului clienților noștri, ca să știe clar ce și cum achită. Un alt termen important în creditare este gajul. Nu pentru toate creditele e nevoie de gaj. De exemplu, la Microinvest persoanele fizice pot accesa credite până la 300 000 lei fără gaj, iar pentru antreprenori, suma maximă fără gaj este până la 3 500 000 lei. Clientul trebuie să înțeleagă că această garanție materială implică costuri suplimentare și necesită colectarea mai multor acte din diferite surse, care fac ca procesul de creditare să devină mai lent și mai costisitor. Aș menționa și faptul că trebuie de atras atenție la valuta în care se ia creditul. De multe ori, clienții nu cunosc despre riscul valutar. Cel mai bine este să accesezi un credit în valuta în care ai veniturile, ca să-ți fie mai ușor să achiți și să eviți riscul de fluctuație a cursului valutar.

Care este abordarea Microinvest față de educarea financiară a societății?

Microinvest este unica instituție financiară din Moldova care deține certificatul internațional Gold în domeniul protecției clienților. Pentru noi acest certificat nu este doar o mențiune, ci o misiune. Chiar dacă nu toți clienții înțeleg acest lucru, sunt situații în care refuzul de a oferi un credit este de fapt cea mai corectă și obiectivă decizie la un anumit moment, pentru ambele părți. Avem o colaborare foarte transparentă cu clienții noștri. Experții noștri în creditare discută direct cu fiecare client, le facem o analiză financiară detaliată a afacerii, explicăm minuțios fiecare component al creditului, pentru ca decizia de creditare luată să fie una cu impact pozitiv asupra afacerii. De asemenea, compania noastră organizează periodic activități de educație financiară pentru copii, tineri, clienți, parteneri, antreprenori. Din experiența mea, societatea de azi merge în direcția potrivită, clienții noștri, atât persoanele fizice, cât și juridice, sunt tot mai informați, iau decizii conștiente, înțeleg toate componentele creditului, înțeleg că pentru a accesa un credit contează atât istoria creditară, cât și scopul, capacitatea de plată. Și cel mai important sunt mândră că noi contribuim direct la educația financiară a clienților și societății în general.

Pe lângă coordonator de oficiu, ești și tânără mămică. Când și cum, trebuie să înceapă părinții să vorbească cu copiii despre bani? Cum îi putem implica în gestionarea bugetului de familie?

Educația financiară trebuie să vină în primul rând de acasă, încă de când copilul devine conștient că fiecare membru al familiei are anumite necesități ce pot fi satisfăcute prin procurarea anumitor bunuri. Dar pentru asta e nevoie ca în primul rând, noi, maturii să fim educați financiar și să le cultivăm acest sentiment de responsabilitate și celor mici. Cu băiețelul meu eu am încercat la fiecare solicitare să îi dau o sumă de bani și să îi explic cum să-și divizeze bugetul: ce parte să meargă pentru plăcerile de moment, ce parte să fie planificată pentru o investiție pe termen lung, de exemplu o jucărie mai scumpă și ce ar putea merge pentru economii. Când copiii cresc mai mari, putem să le explicăm și ce sunt creditele, pentru ce scop s-a împrumutat o sumă mai mare de bani și că pentru achitarea treptată a acesteia e nevoie lunar să fie pusă de o parte o rezervă. Și cel mai important, copiii trebuie să înțeleagă valoarea banilor, că nu sunt doar niște foi, ci resurse dobândite prin muncă. Asta trebuie să se discute și acasă și la școală, doar așa copiii vor crește adulți responsabili, conștienți de faptele lor și impactul asupra vieții lor și a calității acesteia.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Danemarca alocă încă 25 de milioane de euro pentru Ucraina și Moldova, la patru ani de război: cum vor fi cheltuiți banii

Danemarca va acorda un nou pachet de asistență umanitară în valoare de 25 de milioane de euro pentru Ucraina și pentru refugiații ucraineni din Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de Ambasada Danemarcei în Moldova, la patru ani de la declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina.

„Într-un moment în care finanțarea umanitară la nivel global este supusă unei presiuni tot mai mari, iar conflictele devin mai îndelungate și mai complexe, leadershipul și solidaritatea contează mai mult ca niciodată. Danemarca este alături de Republica Moldova în eforturile de a răspunde nevoilor ucrainenilor forțați să fugă din calea războiului. Prin acest sprijin suplimentar, Danemarca nu doar răspunde nevoilor umanitare urgente, ci consolidează și securitatea Republicii Moldova și parcursul său de integrare europeană”, a declarat ambasador Danemarcei în Republica Moldova, Søren Jensen.

Din totalul de 25 de milioane de euro, 3,3 milioane vor fi direcționate către Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), dintre care aproximativ 700.000 de euro sunt destinați operațiunilor UNHCR din Republica Moldova.

Misiunea diplomatică precizează că fondurile vor ajuta autoritățile să gestioneze fluxul crescut de refugiați, să alinieze sistemul de azil la cerințele acquis-ului UE și să asigure servicii esențiale și bunuri de strictă necesitate pentru refugiații ucraineni aflați în tranzit sau care solicită protecție pe termen mai lung în Republica Moldova.

De la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina, Danemarca a oferit peste 10,5 miliarde de euro în sprijin pentru Kiev. Totodată, Republica Moldova a beneficiat de peste 60 de milioane de euro. Banii au fost acordați pentru consolidarea securității și susținerea parcursului de aderare la Uniunea Europeană.

NewsMaker a analizat situația actuală a refugiaților ucraineni din Republica Moldova, la patru ani de la războiul declanșat de Rusia împotriva țării vecine. Aflați câți se află în prezent în țara noastră, câți intenționează să rămână și după încheierea războiului și cu ce probleme se confruntă aceștia – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Cutremur de peste 4 grade Richter în România: s-a resimțit și în Republica Moldova

Un cutremur cu magnitudinea de 4,4 grade pe scara Richter s-a produs în seara zilei de 26 februarie, în zona seismică Vrancea, România. Seismul a fost resimțit și în Republica Moldova, cu o intensitate de până la 3 grade. Informația a fost confirmată pentru NewsMaker de directorul Institutului de Geologie și Seismologie, Igor Nicoară.

Potrivit datelor preliminare, mișcarea tectonică a avut loc la ora 19:21, la o adâncime de 106,9 kilometri.

Pe teritoriul Republicii Moldova, cutremurul a fost resimțit în special în sudul țării și la etajele superioare ale blocurilor din Chișinău, a precizat Nicoară pentru NM.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Martorul secret a depus mărturie împotriva lui Plahotniuc. Ce am aflat despre offshore-uri, rolul lui Andronachi, „banii murdari” și legăturile cu Șor?

Declarațiile agentului sub acoperire din cercul apropiat al fostului lider PDM, Vladimir Plahotniuc, au fost prezentate în cadrul ședinței de judecată din 26 februarie din dosarul „Frauda bancară”, în care este inculpat ex-politicianul. Mărturiile au fost citite de procurorul de caz, Alexandru Cernei. NM relatează ce am aflat din aceste depoziții și ce se cunoaște despre martorul secret.

Numele din pachetul sigilat și martorul secret

La începutul ședinței, procurorul a prezentat instanței un pachet sigilat care conținea informații despre identitatea reală a agentului sub acoperire și istoricul trecerii frontierei. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a clasificat identitatea martorei și i-a creat o identitate falsă — Maria Ursu.

Sub acest nume apare aceasta în procesul-verbal de audiere.

Judecătorii s-au retras pentru a deschide pachetul, după care au confirmat că persoana reală care se află în spatele numelui Maria Ursu a părăsit Republica Moldova în urmă cu mai bine de cinci ani și nu s-a mai întors de atunci.

Martora, care este și cetățeancă a României, a depus mărturie de trei ori — în clădirea Ambasadei Republicii Moldova la București. Ea a declarat că deține informații despre activitatea lui Plahotniuc în perioada 2010–2020 și a menționat, de asemenea, că a avut o relație apropiată cu inculpatul.

„Cheile” lui Andronachi, schema românească și cetățenia falsă

Potrivit declarațiilor sale, structura afacerilor lui Plahotniuc era alcătuită dintr-un grup de companii oficiale, printre care Finpar Invest, precum și dintr-o rețea extinsă de companii offshore în diverse jurisdicții. Persoana responsabilă pentru activitatea structurilor offshore era Vladimir Andronachi. „El (Andronachi – n. r.) avea responsabilitatea operațională pentru aceste conturi, deținea cheile de acces și asigura funcționarea resurselor bancare ale acestor companii. În ele se acumulau diferite sume de ordinul milioanelor, a căror proveniență nu îmi este cunoscută”, a menționat ea.

Martora a relatat că fostul președinte al Parlamentului și finul lui Plahotniuc, Andrian Candu, l-a prezentat pe inculpat, în 2013, omului de afaceri român Bogdan Gheorghiu. Acesta i-a propus lui Plahotniuc să folosească o structură de companii interconectate pentru gestionarea fluxurilor financiare.

Schema lor de lucru consta în atragerea fondurilor de la clienți (inclusiv Plahotniuc) și oferirea de servicii de structurare a afacerilor, prin desemnarea unor persoane apropiate holdingului drept directori și beneficiari nominali. Astfel, exista un grup mare de persoane fizice și companii pe ale căror conturi erau transferați banii clienților, pentru a li se pierde urma. Ulterior, echivalentul acestor sume era investit în interesul clientului inițial, dar de pe conturile altor companii. Cu alte cuvinte, dacă persoana „X” are 10 milioane de dolari pentru investiții, banii sunt transferați către companiile indicate de Bogdan Gheorghiu, după care acesta investește suma în afaceri legale în interesul persoanei „X”, dar prin conturile unei alte companii aflate sub controlul său”, a explicat Ursu.

Potrivit acesteia, scopul era ascunderea originii inițiale a fondurilor, mascarea beneficiarului real al investițiilor și evitarea oricărei legături directe între banii lui Plahotniuc și afacerile sale legale ulterioare. Datorită acestei scheme, clientul rămânea mereu beneficiarul neoficial al afacerii, care era controlată oficial de Bogdan Gheorghiu prin intermediul unor acționari nominali.

Martora a mai declarat că, după ce Gheorghiu a fost condamnat în România pentru fraudă în 2016, Plahotniuc, prin intermediul relațiilor sale, l-a ajutat să obțină cetățenia moldovenească în mod fraudulos.

Victoriabank, relațiile cu Platon și „furtul banilor murdari”

Maria Ursu a oferit și unele detalii despre achiziționarea de către Plahotniuc a aproximativ 39% din acțiunile Victoriabank de la Veaceslav Platon pentru 13 milioane de dolari. În perfectarea acestei tranzacții a participat Gheorghiu. În 2017, Plahotniuc a decis să vândă acest pachet de acțiuni, pe care îl deținea prin intermediul companiei Insidown. Cumpărătorii au fost Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Transilvania. Valoarea tranzacției a fost de 38 de milioane de euro. Banii au fost transferați din contul companiei Insidown, iar ulterior, la indicația lui Plahotniuc, au fost virați în conturile unei alte companii din străinătate.

Potrivit acesteia, după 2019, când Plahotniuc a fugit din Republica Moldova, toate aceste fonduri au rămas în administrarea lui Gheorghiu. Plahotniuc a încercat să le ceară înapoi, însă acesta a refuzat să le împartă sau să le returneze, motivând că sunt „bani murdari”, obținuți în urma furtului miliardului din Moldova.

Legătura cu Șor, hotel în Spania și iaht de la un afacerist rus

Martora a mai relatat că Plahotniuc se debarasa treptat de activele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, în 2018, Ilan Șor l-a prezentat pe fostul lider PDM unui antreprenor rus, Andrei Gonciarenko. Plahotniuc dorea să îi cumpere un iaht în valoare de aproximativ 2 milioane de euro. În final, el i-a vândut lui Gonciarenko o parte din activele sale, inclusiv clădirea GBC. Fondurile obținute le-a investit în achiziționarea altor active — de exemplu, un hotel în Spania.

În plus, Ursu a declarat că Plahotniuc a achiziționat un avion prin intermediul companiei offshore Seppota Services, acționară fiind o structură din Hong Kong. Finanțarea achiziției s-a realizat prin conturile unor companii controlate de Ilan Șor: fondurile țintă erau transferate către conturile firmelor Zenith Logistic și Hermes, ceea ce, potrivit martorei, confirmă cooperarea lor strânsă în acea perioadă.

Ultimele dovezi și o lună pentru pregătire

După ce procurorul a citit declarațiile martorei, avocatul lui Plahotniuc, Ion Vîzdoga, a depus o cerere pentru citarea și audierea a încă cinci martori dintre persoanele menționate de Ursu. Procurorul s-a opus, menționând că declarațiile acesteia sunt confirmate de documentele anexate la dosar. Instanța a respins cererea apărării.

În această etapă, instanța a încheiat prezentarea probelor și a acordat părților o lună pentru pregătirea pledoariilor, programate între 23 și 25 martie. Ulterior, lui Plahotniuc i se va acorda ultimul cuvânt, iar instanța va trece la pronunțarea sentinței.

***

Vladimir Plahotniuc, care a fugit din Republica Moldova în 2019, a fost reținut în Grecia la sfârșitul lunii iulie 2025, iar la 25 septembrie a fost extrădat. La Chișinău, acesta a fost plasat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13 din. Măsura arestului a fost prelungită de mai multe ori.

Plahotniuc figurează ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai sonor dintre acestea fiind cel privind furtul miliardului. Potrivit datelor Procuraturii Anticorupție, Plahotniuc, prin intermediul unor companii controlate de Șor, ar fi obținut 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. PA a trimis acest dosar în instanță în iulie 2023. Pe 28 noiembrie 2025, Procuratura Anticorupție a finalizat prezentarea probelor acuzării în instanță. Ulterior, instanța a trecut la examinarea probelor și audierea martorilor apărării.

Despre furtul unui miliard de euro din trei bănci moldovenești — Banca de Economii, Banca Socială și Unibank — s-a aflat la sfârșitul lunii noiembrie 2014. După aceasta, Banca Națională a instituit administrare specială în aceste bănci, iar ulterior autoritățile au decis lichidarea lor (băncile sunt și în prezent în proces de lichidare). Tot atunci, Banca Națională a acordat acestor bănci, sub garanția Guvernului, credite în aceeași sumă care fusese sustrasă (aproximativ 14 miliarde de lei sau, la cursul de atunci, circa 1 miliard de euro). Autoritățile au explicat că aceste credite erau necesare pentru a preveni panica pe piața bancară. Pentru acoperirea acestei datorii, Guvernul a emis și a transmis Băncii Naționale obligațiuni de stat în valoare de 13,3 miliarde de lei, cu o dobândă anuală de 5%, pe care s-a angajat să le răscumpere în termen de 25 de ani. Aceste sume au fost trecute în categoria datoriei de stat. Împreună cu dobânzile aferente pe 25 de ani, suma totală va ajunge la 24,5 miliarde de lei.

(VIDEO) Vinul din Moldova, blocat de Kiev?/Româna absentă în Transnistria/Tainele lui Plahotniuc, divulgate

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Dezvăluirile martorului cu identitate protejată în dosarul lui Plahotniuc
— PAS propune eliminarea facilităților fiscale pentru firmele din Transnistria
— Dispută în Parlament pe tema banilor europeni. PSRM a cerut audieri
— Numirea experților Internaționali în comisia de vetting a eșuat
— Comportamentul deputaților, sub lupa unei noi comisii. Reacția parlamentarilor
— Vinurile moldovenești ar putea ajunge sub restricții în Ucraina
— Moldovenii dau note mici Guvernului condus de Alexandru Munteanu
— 6 ani de închisoare pentru doi foști polițiști din Ialoveni
— Grosu, despre costurile reintegrării: nu e corect să le suporte toate malul drept
— Igor Grosu: relațiile cu Federația Rusă sunt foarte rele
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

screenshot

Chișinăul vrea ca toate școlile moldovenești din Transnistria să treacă la predare în română. Rezultatele întrevederii în formatul „1+1”

Reuniunea în formatul de negocieri „1+1” privind reglementarea transnistreană, desfășurată astăzi, 26 februarie, la Tiraspol, s-a încheiat. Vicepremierul pentru Reintegrare a anunțat că părțile au discutat mai multe subiecte de ordin socio-economic, inclusiv trecerea tuturor școlilor moldovenești din regiunea transnistreană la predare în limba română. Oficialul a precizat că reprezentanții Tiraspolului nu au oferit un răspuns cu privire la propunere, dar discuțiile pe marginea acestei inițiative vor continua.

Valeriu Chiveri a declarat că, în cadrul discuțiilor, le-a prezentat reprezentanților Tiraspolului inițiativa Chișinăului privind crearea Fondului de convergență, din resursele financiare ale căruia se plănuiesc a fi realizate proiecte în regiunea transnistreană.

Va cumula fonduri naționale, inclusiv plăți, taxe, impozite din partea agenților economici din stânga Nistrului. Dorim foarte mult ca acest fond să fie suplinit și din partea partenerilor europeni. Utilizând fondurile din acest fond, dorim să implementăm proiecte sociale și de infrastructură”, a menționat oficialul.

Vicepremierul pentru Reintegrare a mai spus că a propus extinderea Serviciului 112 inclusiv pe malul stâng al Nistrului, care să înceapă cu un proiect-pilot în Bender.

De asemenea, delegația Chișinăului a propus ca toate școlile moldovenești din regiunea transnistreană să fie trecute la predare în limba română, începând cu 1 septembrie 2026. „A fost luată notă de acest subiect. Vom discuta în continuare”, a precizat Chiveri.

Valeriu Chiveri a subliniat că părțile au convenit ca următoarea reuniune în formatul „1+1” să aibă loc la Rîbnița, la sfârșitul lui martie sau începutul lunii aprilie.

Iar până atunci, vor fi organizate ședințe ale mai multor grupuri de experți – în domeniile economiei, educației și transporturilor. „Vom discuta mai concret și mai detaliat acele chestiuni care s-au aflat astăzi pe ordinea de zi. Din punctul meu de vedere, a fost o întâlnire bună, deși nu se poate spune că ne-am înțeles pe deplin”, a adăugat el.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: