În Moldova, un referendum constituțional pentru aderarea la UE poate avea loc peste șase luni. În acest sens, partidul de guvernământ PAS a depus deja un demers la Curtea Constituțională și a elaborat amendamentele la Constituție. Dacă va avea succes, acesta va fi primul referendum din Moldova care a constituit drept bază a modificărilor din legea supremă. Toate celelalte au eșuat din cauza prezenței scăzute la vot sau nu au produs efecte legale. NM vă spune de ce s-a întâmplat așa anterior și prin ce referendumul actual (nu) este diferit de precedentele.
O serie de referendumuri nereușite
Primul: fără CEC
Primul referendum organizat în Moldova independentă a avut loc pe 6 martie 1994. A fost inițiat de primul președinte, Mircea Snegur. Cetățenii au fost rugați să răspundă la întrebarea despre suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Prezența la vot a fost de peste 70%. Peste 97% dintre participanți au votat în favoarea păstrării integrității teritoriale și a suveranității Republicii Moldova. 
Totodată, Comisia Electorală Centrală (CEC) a refuzat să participe la organizarea referendumului, întrucât, potrivit legii, referendumul nu putea avea loc în primele 90 de zile după alegeri (cu o săptămână înainte de referendum, pe 27 februarie, avuseseră loc alegerile parlamentare).
Al doilea: a eșuat
Cel de-al doilea președinte al Moldovei, Petru Lucinschi, a inițiat un referendum pentru a afla dacă cetățenii sunt de acord să schimbe forma de guvernare în Republica Moldova de la republică parlamentară, la republică prezidențială. Într-o republică prezidențială, președintele are mai multe împuterniciri decât Parlamentul. O astfel de formă de guvernare funcționează, de exemplu, în SUA și Rusia. În țările europene mai frecvente sunt republicile parlamentare.
balcanii.ro
Referendumul a avut loc pe 23 mai 1999. Puțin peste 50% dintre alegători s-au prezentat la vot. Pentru validarea rezultatelor era nevoie de o prezență de minim 60%. Chiar dacă majoritatea alegătorilor au votat în favoarea propunerii lui Lucinschi, rezultatele referendumului nu au fost validate din cauza prezenței insuficiente la vot.
Al treilea: a eșuat
Prezența la vot a jucat festa și referendumului din 2010. Cu un an înainte, în 2009, au avut loc patru încercări nereușite de a alege președintele de către Parlament. Atunci autoritățile au decis să organizeze un referendum în care cetățenii să decidă dacă șeful statului va foi ales în continuare în Parlament sau să se revină la modelul vechi de alegere a președintelui în cadrul alegerilor generale. Majoritatea parlamentară, care era atunci reprezentată de Alianța pentru Integrare Europeană, a fost în favoarea alegerilor directe. În același timp, Partidul Comuniștilor, care era în opoziție a cerut boicotarea plebiscitului.
Înainte de referendum, majoritatea parlamentară a modificat legislația astfel ca un referendum să fie declarat valabil dacă la urne se prezintă cel puțin 1/3 din alegătorii incluși pe listele electorale. Dar nici asta nu a ajutat. Prezența la vot a fost de 30%, iar referendumul a fost declarat nevalabil. Curtea Constituțională (CC) a declarat apoi că Parlamentul ar trebui dizolvat, iar noua componență să încerce să aleagă un președinte. Moldova a revenit la alegerile prezidențiale generale în 2015.
Al patrulea: anulat
Fostul președinte Igor Dodon, deja ales prin vot direct, a propus și el organizarea unui referendum. El dorea ca alegătorii să răspundă la patru întrebări, care se refereau la „furtul miliardului”, extinderea împuternicirilor președintelui, reducerea numărului de deputați și studierea în școli a „Istoriei Moldovei”. Dar nu s-a ajuns până la vot. Curtea Constituțională a decis că întrebările propuse de Dodon nu sunt în competența președintelui.
Al cincilea: neconcludent
Ultimul referendum a avut loc în Moldova în 2019. La inițiativa Partidului Democrat din Moldova (PDM), cetățenii au fost rugați să răspundă la două întrebări: reducerea numărului de deputați și revocarea din funcție a deputatului în cazul în care acesta nu-și îndeplinește atribuțiile.
tribuna.md
Referendumul a avut loc în aceeași zi cu alegerile parlamentare. După aceasta, legislația a fost modificată și a fost interzisă organizarea referendumurilor în aceeași zi cu alegerile. Dar această normă a fost din nou schimbată de deputații PAS.
La referendumul din 2019 prezența la vot a fost suficientă ca să fie recunoscut valabil. Peste 73% dintre alegători au votat pentru reducerea numărului de deputați, iar aproape 80% au votat pentru rechemarea deputaților. Însă modificări la legislație așa și nu au urmat (plebiscitul a fost consultativ, nu constituțional).
Referendumuri locale: eșec total
Pe lângă cele republicane, în Moldova au fost organizate și referendumuri locale, la care s-au pus în discuție probleme de importanță locală. Din 2012, în Moldova au fost organizate șapte astfel de referendumuri, și la toate trebuia să se decidă revocarea din funcție a unui sau altui primar. În urma acestor referendumuri, niciun primar nu a fost revocat.
Cinci plebiscite au avut o prezență insuficientă, unul a fost suspendat din cauza multiplelor încălcări. Comisia Electorală Centrală a sugerat grupului de inițiativă să aleagă o altă dată, ceea ce însă nu s-a întâmplat. Și doar un singur referendum local a avut loc – în satul Pitușca, raionul Călărași. Dar sătenii s-au pronunțat împotriva demisiei primarului (449 au votat pentru, 670 împotrivă).
Ольга Гнаткова
Cel mai cunoscut referendum local a avut drept scop demiterea primarului Capitalei, Dorin Chirtoacă. Acesta a avut loc în Chișinău pe 19 octombrie 2017 și a eșuat din cauza prezenței scăzute la urne (doar 17,5%). Referendumul a fost inițiat de Partidul Socialiștilor.
Referendumuri în Transnistria și Găgăuzia
Și în nerecunoscuta RMN au avut loc referendumuri. În 2006, locuitorii regiunii au votat pentru alipirea regiunii la Rusia. Autoritățile moldovenești nu au recunoscut rezultatele referendumului. Dar conducerea Transnistriei ne amintește periodic de acea alegere a locuitorilor din stânga Nistrului.
Un alt referendum nerecunoscut a avut loc în Găgăuzia pe 2 februarie 2014. Atunci, majoritatea absolută a rezidenților autonomiei (mai mult de 90%) au votat pentru aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică și împotriva aderării la UE. De asemenea, locuitorii autonomiei au votat pentru posibilitatea Găgăuziei de a-și determina în mod independent viitorul în cazul în care Moldova își pierde independența. Chișinăul nu a recunoscut rezultatele referendumului, dar în autonomie ziua referendumului a fost declarată zi liberă de sărbătoare. Anul acesta a fost sărbătorită cea de-a zecea aniversare a referendumului, cu acest prilej fiind organizat un marș și un miting solemn la Comrat.
NewsMaker
Problema referendumurilor și a organizatorilor acestora
Rezultă că în 30 de ani de independență în Moldova nu a existat niciun referendum care ar fi devenit un exemplu de exprimare a voinței poporului. Fie au eșuat din cauza prezenței la vot, fie nu au provocat nicio schimbare.
Fostul reprezentant permanent al Republicii Moldova pe lângă ONU și Consiliul Europei, analistul politic Alexei Tulbure consideră că atitudinea cetățenilor este cheia. „La referendum, ceea ce iese în prim-plan nu este întrebarea supusă referendumului, ci organizatorul acesteia. Alegătorii își demonstrează atitudinea față de organizatori”, a explicat Tulbure. Potrivit acestuia, faptul că toate referendumurile au eșuat sugerează că până acum, niciun plebiscit nu a fost organizat de o forță politică care se bucură de suficientă încredere a societății.
Expertul WatchDog Andrei Curăraru crede că referendumurile anterioare au eșuat, întrucât scopul lor real nu a fost acela de a afla părerea cetățenilor, ci de a atinge unele obiective politice: „Petru Lucinschi a vrut să-și extindă puterile. Democrații au vrut să obțină mai multe voturi la alegerile parlamentare”. Alegătorii la referendumuri au fost inerți, așa că prezența la urne a fost scăzută, a adăugat expertul.
Prin ce diferă referendumul PAS de cele precedente?
Alexei Tulbure este încrezător că viitorul referendum privind integrarea europeană nu va fi diferit de precedentele, în sensul că va arăta atitudinea cetățenilor față de autorități. „Nici PAS, nici Maia Sandu nu au reușit să mobilizeze alte partide pro-europene, precum și să facă din integrarea europeană o idee națională”, a menționat expertul.
Este de remarcat faptul că campania pentru referendum a început deja. Iar printre susținători sunt într-adevăr doar reprezentanți ai PAS.
Potrivit lui Curăraru, referendumul planificat are trăsături asemănătoare cu cele din trecut, dar există o diferență fundamentală. Referendumul, a precizat el, va avea loc cel mai probabil în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, și nu cu cele parlamentare, ca în cazul plebiscitului anterior. Acest lucru, potrivit expertului, va crește prezența la urne la referendum:
„În mod tradițional avem cea mai mare prezență la vot la alegerile prezidențiale. Aceasta este o tradiție patriarhală – alegem un lider. Deși, conform Constituției, președintele are mai puține împuterniciri decât Parlamentul.”
Andrei Curăraru a remarcat faptul că referendumul ar putea să o ajute pe Maia Sandu să obțină avantaje electorale suplimentare, dar i-ar putea ajuta și pe reprezentanții altor partide dacă aceștia ar promova activ mesajul referendumului. În general, o campanie activă pentru referendum, potrivit lui Curăraru, poate contribui la creșterea ratingului partidelor pro-europene. „Vedem că ratingul PAS este în scădere. În următoarea legislatură, ei pot păstra puterea doar în cazul formării unei coaliții, iar partidele pro-europene au șansa [să se afirme și să intre în Parlament]”, crede expertul. El a adăugat că integrarea europeană este o chestiune mai importantă decât celelalte scoase la referendum: „Există mulți oameni care ar dori să voteze în favoarea aderării la UE și mulți oameni care ar dori să voteze împotriva acesteia”.
PAS nu pierde timpul
Deputații PAS au elaborat deja un proiect de lege privind modificarea Constituției. Acesta va fi adoptat dacă, în cadrul referendumului, majoritatea votează în favoarea aderării la UE. Proiectul de lege a fost înregistrat în Parlament în seara zilei de vineri, 5 aprilie, iar primele consultări publice au avut loc în dimineața zilei de luni, 8 aprilie. Șefa comisiei juridice parlamentare, Veronica Roșca, a remarcat la începutul consultărilor că aceasta este prima experiență a unei astfel de modificări a Constituției pentru Republica Moldova. Astfel, viitorul referendum pretinde a fi primul referendum din Moldova care va modifica Constituția.
Proiectul de lege propune modificarea preambulului Constituției, adăugând următoarea prevedere: „reconfirmând identitatea europeană a poporului Republicii Moldova și ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova” și „declarând integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova”.
Proiectul de lege propune, de asemenea, o modificare a Constituției, potrivit căreia Parlamentul aprobă aderarea Republicii Moldova la tratatele de instituire a UE și la actele de revizuire a tratatelor fondatoare ale UE. După aderarea la aceste tratate și acte, acestea vor avea prioritate față de legile naționale.
Analistul politic Dionis Cenușa a spus că amendamentele propuse sunt similare cu prevederile din Constituțiile României, Georgiei și Ucrainei. Amendamentul privind supremația legilor europene asupra celor naționale a venit din Constituția României.
„Dar versiunea actuală a Constituției României a fost adoptată după aderarea țării la UE. Moldova este astăzi abia la începutul negocierilor de aderare”, a menționat expertul.
Modificarea privind identitatea europeană și ireversibilitatea parcursului european a venit din constituțiile Ucrainei și Georgiei. Acesta, potrivit lui Cenușa, este un model mai acceptabil pentru Moldova.
„Cea mai rezonabilă modalitate este de a efectua schimbările după referendum, dacă Curtea Constituțională aprobă organizarea lui, este să urmezi modelele ucrainean sau georgian, care presupun ireversibilitatea integrării europene, inclusiv identitatea europeană. Prevederile rămase nu corespund stadiului actual al relațiilor cu UE, dar vor deveni inevitabile după finalizarea cu succes a negocierilor”, a subliniat expertul.
WatchDog a salutat amendamentele propuse laConstituție și a remarcat că acestea introduc un filtru suplimentar pentru legile sau inițiativele care contrazic integrarea europeană.
Alexei Tulbure, la rândul său, consideră că astfel de amendamente demonstrează provincialismul.
„Acest lucru sugerează că acordăm mai multă importanță lucrurilor formale, decât stării reale a lucrurilor. Este ca și cum am scrie ceva pe hârtie, chiar dacă este vorba despre Constituție, și cu siguranță se va realiza”, a menționat Tulbure. El a subliniat că pentru integrarea europeană sunt necesare reforme care să permită cetățenilor să simtă schimbări reale în țară. „Au mai rămas șase luni până la referendum. Pentru ca integrarea europeană să reușească, sunt necesare schimbări în țară. Dacă aceste îmbunătățiri vor fi asociate cu cei care au organizat referendumul, atunci oamenii vor vota pentru aderarea la UE”, a conchis expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
