Campania „Puterea Omeniei” a Farmaciei Familiei a fost desemnată „Proiectul Social al Anului 2024”

Recent, Farmacia Familiei a participat la Cel de-al V-lea Summit Farmaceutic Eurasiatic 2024, desfășurat la Samarkand. A fost o experiență extraordinară, în care liderii și profesioniștii din industria farmaceutică au discutat tendințele de dezvoltare din Europa de Est, Asia Centrală și Caucaz.

În cadrul acestui eveniment, campania socială «Puterea Omeniei» a Farmaciei Familiei a fost desemnată «Proiectul Social al Anului 2024» de către Global Pharmaceutical Leaders’ Club, concurând cu peste 20 de companii sociale. Această distincție subliniază angajamentul nostru față de comunitate și binele oamenilor.

Vă asigurăm că vom continua să ne implicăm activ în proiecte sociale care aduc un impact pozitiv comunității, contribuind astfel la o sănătate mai bună și un viitor mai bun pentru toți.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cu Sens/Facebook

Curtea de Apel din Atena a aprobat și a doua cerere privind extrădarea lui Vladimir Plahotniuc

Curtea de Apel din Atena a aprobat și cea de-a doua cerere de extrădare pe numele fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc, reținut în Grecia. Informația a fost confirmată pe 28 august de avocatul său, Lucian Rogac. Oligarhul fugar a fost prezent la ședință, fiind adus în cătușe, potrivit imaginilor publicate de Cu Sens.

„Astăzi a fost luată o decizie importantă în privința extrădării domnului Vlad Plahotniuc în Republica Moldova. În urma examinării documentelor din dosar și a acordului lui Vlad Plahotniuc de a fi extrădat, judecătorii Curții de Apel din Atena s-au pronunțat pentru extrădarea dumnealui și, de acum încolo, ministerele Justiției din Grecia și Republica Moldova urmează să se ocupe de procedurile tehnice și logistice, care se impun în asemenea cazuri”, a scris apărătorul lui Plahotniuc pe Facebook.

Potrivit lui Rogac, hotărârea judecătorilor eleni reprezintă „încă o etapă așteptată și firească” în procesul revenirii lui Plahotniuc în Moldova. Fostul politician urmează să se apere în fața instanțelor din țară și să încerce să se disculpe în dosarele care i-au fost intentate, a mai precizat avocatul său.

***

Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia pe 22 iulie, la șase ani după ce a fugit din Moldova. Odată cu el, pe aeroportul din Atena a fost reținut și fostul deputat democrat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al lui Plahotniuc. Cei doi urmau să zboare în Dubai. Oamenii legii au găsit în timpul perchezițiilor desfășurate la vila de lux pe care aceștia o închiriau în Elveția zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferită valută.

În prezent, atât Constantin Țuțu, cât și Vladimir Plahotniuc se află în arest preventiv în Grecia. Atât Republica Moldova, cât și Federația Rusă au solicitat extrădarea lui Plahotniuc în propriile jurisdicții.

După reținerea sa în Grecia, Vladimir Plahotniuc a redevenit activ în spațiul public, lansând periodic mesaje prin intermediul avocatului său. Fostul lider democrat acuză autoritățile de la Chișinău că ar tergiversa intenționat procedura de extrădare și susține că și-ar dori să revină în Republica Moldova.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a respins acuzațiile. Potrivit acesteia, procedura a fost inițiată conform legislației și fără nicio întârziere. Ea a mai precizat că, la data de 24 iulie, Procuratura Generală a depus o cerere de extrădare, iar pe 4 august, o cerere similară a fost înaintată și de Ministerul Justiției. Pe 8 august, Procuratura Generală a anunțat că a transmis autorităților din Grecia o nouă cerere de extrădare.

Pe 13 august, Curtea de Apel de la Atena a examinat cererea din 24 iulie și a decis ca Vladimir Plahotniuc să fie extrădat în Republica Moldova. Totuși, hotărârea finală cu privire la extrădare o va lua Ministerul grec al Justiției. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) „Vreau ca Moldova să aibă acces la mare”. Urările locuitorilor Chișinăului de Ziua Independenței

Pe 27 august, Moldova a sărbătorit cea de-a 34-a aniversare a independenței – ziua în care țara și-a ales propriul drum și a început să scrie o nouă istorie. Corespondenta NewsMaker, Alexandra Mereuța, a ieșit pe străzile Chișinăului pentru a afla de la locuitori ce își doresc pentru țara lor cu această ocazie. Dorințele au fost diverse: de la accesul la Marea Neagră până la aderarea cât mai rapidă la UE, însă toate se întâlnesc într-un punct comun: își doresc pentru Moldova pace, stabilitate și dezvoltare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

14 persoane, inclusiv copii, au murit, iar alte 38 au fost rănite în atacul rusesc asupra Kievului. Mesajul lui Zelenski

Paisprezece persoane, inclusiv trei copii, au murit, iar zeci de oameni au fost răniți în urma atacului masiv lansat de Rusia asupra Kievului în noaptea de 28 august. Potrivit autorităților ucrainene, bilanțul este provizoriu, întrucât sub dărâmături s-ar putea afla și alte victime. În prezent, alte zece persoane sunt date dispărute, a anunțat ministrul de Interne al Ucrainei, Igor Klimenko.

La ora 11, Igor Klimenko, citat de a precizat că numărul victimelor a crescut la 14, iar alte 38 de persoane au fost rănite.

Primarul capitalei, Vitali Kliciko, a anunțat că în sectorul Darnîțki o parte a unui bloc s-a prăbușit de la etajul întâi până la etajul cinci, ca urmare a atacului. Echipele de salvatori intervin la fața locului pentru a degaja ruinele, potrivit .

La rândul său, șeful administrației militare a Kievului, Timur Tkacenko, a precizat că în urma loviturilor au fost avariate sute de obiective în șase sectoare ale capitalei, inclusiv blocuri de locuințe din sectorul Dniprovski. În centrul Kievului, un centru comercial a fost de asemenea grav avariat.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a comentat atacul asupra Kievului și a îndemnat China și Ungaria să sprijine sancțiunile împotriva Moscovei

„Rusia alege rachetele balistice în locul mesei negocierilor. Alege să continue crimele, în loc să pună capăt războiului. Și asta înseamnă că Rusia încă nu se teme de consecințe. Rusia trebuie să simtă responsabilitatea pentru fiecare atac, pentru fiecare zi din acest război”, a declarat liderul ucrainean.

screenshot

Noi imagini cu Plahotniuc: momentul când este adus, în cătușe, la sediul Curții de Apel din Atena VIDEO

Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vladimir Plahotniuc, a fost adus pe 28 august, în cătușe, la sediul Curții de Apel din Atena, unde se examinează celelalte două cereri de extrădare în Republica Moldova, potrivit publicației Cu Sens, care a publicat și imagini în acest sens.

Vladimir Plahotniuc a fost reținut în Grecia pe 22 iulie, la șase ani după ce a fugit din Moldova. Odată cu el, pe aeroportul din Atena a fost reținut și fostul deputat democrat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al lui Plahotniuc. Cei doi urmau să zboare în Dubai. Oamenii legii au găsit în timpul perchezițiilor desfășurate la vila de lux pe care aceștia o închiriau în Elveția zeci de acte false, obiecte de lux și bani în diferită valută.

În prezent, atât Constantin Țuțu, cât și Vladimir Plahotniuc se află în arest preventiv în Grecia. Atât Republica Moldova, cât și Federația Rusă au solicitat extrădarea lui Plahotniuc în propriile jurisdicții.

După reținerea sa în Grecia, Vladimir Plahotniuc a redevenit activ în spațiul public, lansând periodic mesaje prin intermediul avocatului său. Fostul lider democrat acuză autoritățile de la Chișinău că ar tergiversa intenționat procedura de extrădare și susține că și-ar dori să revină în Republica Moldova.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a respins acuzațiile. Potrivit acesteia, procedura a fost inițiată conform legislației și fără nicio întârziere. Ea a mai precizat că, la data de 24 iulie, Procuratura Generală a depus o cerere de extrădare, iar pe 4 august, o cerere similară a fost înaintată și de Ministerul Justiției. Pe 8 august, Procuratura Generală a anunțat că a transmis autorităților din Grecia o nouă cerere de extrădare.

Pe 13 august, Curtea de Apel de la Atena a examinat cererea din 24 iulie și a decis ca Vladimir Plahotniuc să fie extrădat în Republica Moldova. Totuși, hotărârea finală cu privire la extrădare o va lua Ministerul grec al Justiției. 

Maia Sandu/Facebook

„Paris, Berlin și Varșovia fac front comun împotriva lui Putin în Moldova”. Ce scrie presa internațională despre vizita de la Chișinău

Vizita lui Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Donald Tusk la Chișinău, de Ziua Independenței — cu două zile înainte de startul campaniei și la o lună de alegerile parlamentare, considerate cruciale pentru cursul european al Republicii Moldova — a captat nu doar atenția presei de la Chișinău, ci și a celei internaționale. De la Euronews, BBC și RFI, la Libération, La Montagne și Vedomosti, publicațiile au scris despre mesajul de solidaritate transmis de liderii europeni, despre riscurile „războiului hibrid” al Rusiei și despre miza scrutinului din 28 septembrie. NM a selectat cele mai relevante reacții.

Euronews, DW, BBC și RFI au adus în prim-plan declarațiile-cheie ale liderilor Franței, Germaniei și Poloniei: „ușa Uniunii Europene este deschisă pentru Moldova” și „UE nu este URSS”, în timp ce Maia Sandu a descris integrarea europeană drept garanție de securitate.

„Potrivit Uniunii Europene, campania electorală și alegerile se vor desfășura sub amenințarea ofensivei hibride a Rusiei, așa cum s-a întâmplat și la alegerile prezidențiale precedente, câștigate la limită de Maia Sandu în fața contracandidatului pro-rus. Liderii europeni au dorit astfel să transmită un semnal direct alegătorilor”, scrie Euronews.

„Vizita liderilor este, de asemenea, o dovadă a cât de fragil pare acum virajul pro-european al Moldovei, la câteva săptămâni de alegeri parlamentare cruciale care vor pune la încercare partidul de guvernământ și i-ar putea slăbi influența”, a precizat DW.

Libération a titrat pe „Atacuri masive: Paris, Berlin și Varșovia fac front comun împotriva lui Putin în Moldova”. Publicația scrie că democrația moldovenească este pusă „pe muchie” de operațiuni de dezinformare, finanțări ilegale și tentative de cumpărare a voturilor. O demonstrație de forță simbolică: Friedrich Merz, Emmanuel Macron și Donald Tusk au adus miercuri, la Chișinău, un „sprijin hotărât” Moldovei în perspectiva aderării la Uniunea Europeană, în fața „minciunilor” și „ingerințelor” Moscovei, cu o zi înainte de începerea unei campanii electorale cruciale”, scrie cotidianul francez Libération.

La Montagne a comparat Moldova cu „ultimul domino pe care Putin vrea să-l doboare pentru a câștiga partida cu Europa și Ucraina”. „Alegerile legislative din Moldova din 28 septembrie influențează, în parte, viitorul Europei democratice și al Ucrainei. În această lumină trebuie interpretat sprijinul acordat miercuri de trio-ul de șoc Macron–Merz–Tusk președintei pro-UE, Maia Sandu, cu ocazia celei de-a 34-a aniversări a independenței Moldovei. Un adevărat simbol”, au scris jurnaliștii francezi.

Postul public german ZDFheute a prezentat tandemul Macron–Merz–Tusk drept „agenți electorali” ai parcursului pro-european, amintind că PAS conduce în sondaje, dar sub pragul unei majorități. „Au venit în cea mai săracă țară din Europa, în Moldova, ca niște susținători electorali: Friedrich Merz, Emmanuel Macron și Donald Tusk. Aici miza este uriașă. Președinta Moldovei numește acest moment „ultima bătălie”. Dacă alegerile parlamentare din 28 septembrie nu vor avea un rezultat pro-european, atunci viitorul Moldovei va fi sumbru”, scrie sursa citată.

Spiegel a remarcat, la rândul său, discursurile rostite de cei trei lideri europeni în Piața Marii Adunări Naționale — Merz a rostit câteva fraze în română, Macron a ținut un discurs amplu — și a legat vizita de eforturile Moscovei de a influența scrutinul.

În presa rusă, vizita a fost reflectată într-o cheie diferită. Cotidianul Vedomosti a descris-o drept o încercare de „salvare a ratingului PAS” înaintea alegerilor parlamentare. Publicația citează pe larg opoziția de la Chișinău, care a denunțat „ingerința Occidentului” în campanie, dar și declarațiile președintei Maia Sandu, care a acuzat Rusia de corupție, cumpărare de voturi și propagandă. În paginile Vedomosti sunt prezentate și opiniile mai multor experți despre „interesele UE în Moldova”.

Alina Azarenkova, profesoară de științe politice la MGIMO, susține că Franța, Germania și Polonia s-ar teme că, în cazul unei înfrângeri a PAS, Moldova ar putea abandona parcursul pro-european, iar investițiile europene ar fi irosite. „Vizita liderilor europeni este un gest în favoarea partidului de guvernământ și un semnal că, dacă va câștiga, UE va continua să acorde sprijin financiar, asigurând un viitor european țării”, a spus experta pentru Vedomosti.

Natalia Haritonova, profesoară la Academia Prezidențială Rusă de Economie Națională și Administrație Publică, a declarat pentru sursa citată că „Maia Sandu încearcă, prin sprijinul liderilor europeni, să-și consolideze electoratul de dreapta, iar pentru liderii occidentali este vital ca partidul de guvernământ să reziste, pentru ca Moldova să rămână un avanpost în confruntarea cu Rusia”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: