Câștigă un sejur pentru doi la o vinărie cu Mastercard şi Moldindconbank

Moldindconbank vă ajută să vă surprindeți jumătatea și să sărbătoriți Ziua îndrăgostiților într-un mod inedit.

În perioada 11 – 14 februarie 2021, faceți plăți cu cardul Mastercard de la Moldindconbank în magazine din țară sau peste hotare, inclusiv online, în sumă de cel puțin 200 de lei și aveți ocazia să câștigați premiul mare – un sejur pentru două persoane la vinăria Purcari. Acesta include o excursie, o degustare de vin, un meniu pentru 2 persoane la restaurant, o noapte la hotel.

Şi nu e tot! Respectând condițiile promoției, participați automat la tombola unde puteți câștiga unul dintre cele 10 premii bănești în valoare de 1 000 lei fiecare, care vor fi transferați direct pe card.

Mai multe tranzacții înseamnă șanse mai mari de câștig.

Pentru mai multe detalii despre promoție accesați Regulamentul oficial.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Trei morți în regiunea Odesa în urma unor explozii: două dintre victime, în stațiunea Zatoka VIDEO

Trei persoane au murit în regiunea Odesa în timp ce se scăldau în mare. Două dintre ele, un bărbat și o femeie, și-au pierdut viața în stațiunea Zatoka, în urma unei explozii. Cealaltă explozie s-a produs într-o altă zonă din regiune. Informațiile au fost comunicate de șeful administrației militare din regiunea Odesa, Oleg Kiper, care a subliniat că prezența în zonele acvatice neverificate este extrem de periculoasă. El a menționat că în regiune funcționează oficial 32 de zone sigure pentru scăldat, fiecare dintre acestea fiind supusă unei verificări complexe — există adăposturi, iar pe uscat și în apă nu există pericol de mine.

Kiper a scris pe Telegram că un bărbat a murit la Karolino-Bugaz, iar un alt bărbat și o femeie — la Zatoka. El a menționat că tragediile au avut loc în timpul scăldatului în zone interzise pentru recreere, ca urmare a exploziilor unor obiecte explozive.

„Acest fapt demonstrează încă o dată: prezența în zonele acvatice neverificate este extrem de periculoasă pentru viață! În regiune funcționează oficial 32 de zone sigure pentru scăldat: 30 în orașul Odesa, câte una în Cernomorsk și în raionul Primorsky din districtul Izmail. Fiecare dintre aceste zone a trecut printr-o verificare complexă — există adăposturi, iar pe uscat și în apă nu există pericol de mine. La locurile tragediilor lucrează forțele de ordine, care investighează toate detaliile evenimentelor. Reiterez apelul: odihniți-vă doar în locurile oficial permise. Ignorarea regulilor de siguranță reprezintă o amenințare directă pentru viață și sănătate, care poate duce la pierderi ireparabile”, a menționat Kiper.

Amintim că, în luna iunie curentă, alte două persoane au murit în stațiunea Zatoka. Aceștia și-au pierdut viața în timpul scăldatului în mare, în urma exploziei unui obiect necunoscut.

În stațiunile Zatoka și Karolina-Bugaz, în pofida redeschiderii hotelurilor și zonelor de agrement, accesul pe plaje rămâne interzis. Interdicția va fi valabilă până la încheierea sau anularea legii marțiale. În prezent, multe plaje sunt minate. Accesul la fâșia de coastă este permis doar militarilor și persoanelor care îndeplinesc misiuni speciale.

info1.md

„Aici o să mâncați cea mai gustoasă zeamă”. Nicușor Dan și Maia Sandu – la un alt festival, la Călărași FOTO/VIDEO

Președintele României, Nicușor Dan, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-au făcut apariția, în după-amiaza zilei de 10 august, la Festivalul Zemii din comuna Sipoteni, raionul Călărași. Într-un discurs rostit pe scena festivalului, Maia Sandu a precizat că Nicușor Dan se află pentru câteva zile în Republica Moldova și i-a mulțumit acestuia pentru că a acceptat invitația de a participa la festivalul de la Sipoteni. Imaginile au fost publicate de postul de televiziune ONE TV. În ajun, cei doi președinți au fost prezenți la „Festivalul Lupilor” de la Orheiul Vechi.

Cei doi președinți au fost întâmpinați la festival cu pâine și sare, li s-a făcut o excursie pe teritoriul evenimentului și au făcut fotografii cu vizitatorii.

„Așa cum vedeți, astăzi avem un oaspete special. Domnule președinte Nicușor Dan, vă mulțumesc mult că ați ales să petreceți câteva zile aici, în Republica Moldova, și că ați acceptat invitația mea să venim astăzi, aici, la Sipoteni. Domnule președinte, să știți că aici o să mâncați cea mai gustoasă zeamă. (…) Vreau să folosesc această ocazie și să vă mulțumesc tare mult pentru tot sprijinul pe care ni l-a oferit și îl oferă în continuare România, pentru faptul că ne sunteți alături și la bine, și la greu. Vreau să vă spun încă o dată că și noi vă suntem alături și vă vom fi alături”, a comunicat Maia Sandu într-un discurs rostit pe scena festivalului.

info1.md

Festivalul Zemii se află la cea de-a IX-a ediție. Evenimentul este organizat în cadrul proiectului „Promovarea festivalurilor gastronomice din comuna Sipoteni”, finanțat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova. La eveniment, localitățile din raionul Călărași se întrec în pregătirea celei mai gustoase zeme, iar câștigătorii vor fi premiați în cadrul festivalului.

Președintele României, Nicușor Dan, se află într-o vizită privată în Republica Moldova. El a fost văzut, în seara de 9 august, alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și la „Festivalul Lupilor”, organizat în Rezervația Naturală „Orheiul Vechi”. Vizita lui Nicușor Dan în Republica Moldova nu a fost anunțată în prealabil nici de Președinția României, și nici de Președinția Republicii Moldova. Potrivit surselor NewsMaker, președintele României a fost invitat să participe și la evenimentele planificate în Republica Moldova, în data de 31 august 2025, cu ocazia Zilei Limbii Române. Nicușor Dan a venit în Republica Moldova și în luna iunie 2025, la scurt timp după ce a fost învestit în funcția de președinte al României, dar și în luna martie, în timpul campaniei electorale.

Colaj NM

Protest la Penitenciarul 13 în susținerea lui Guțul. Poliția: s-au oferit sume între 200 și 1500 de lei FOTO

Pe 10 august, în apropierea Penitenciarului 13 din Chișinău, a avut loc un protest în susținerea bașcanului Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată la 7 ani de închisoare în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. Inspectoratul General al Poliției susține că protestatarilor li s-au oferit între 200 și 400 de lei pentru participare, iar celor care aduceau manifestanți cu mașinile personale – până la 1500 de lei.

La manifestația din apropierea penitenciarului au participat deputații Vasile Bolea și Reghina Apostolova, liderul Partidului „Șansă” Alexei Lungu și primarul municipiului Orhei, Tatiana Cociu, toți afiliați politicianului fugar Ilan Șor. „Libertatea Evgheniei” — a fost mesajul de pe una dintre pancartele manifestanților. „Libertate Evgheniei Guțul” s-a scandat, printre altele, la protest.

Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat că a documentat o serie de încălcări în timpul protestului. „Zeci de persoane s-au ales cu procese verbale pentru primirea și oferirea de bani în schimbul participării la proteste. Polițiștii au stabilit că celor care protestau li s-au oferit sume între 200 și 400 de lei, iar celor care aduceau protestatarii cu mașinile personale – între 1000 și 1500 de lei”, au comunicat reprezentanții Inspectoratului.

Oamenii legii ar fi depistat și „mașini încărcate cu materiale sub formă de pliante, pancarte și articole vestimentare, pentru care nu existau acte corespunzătoare de proveniență, tipărire și facturare”.

„Polițiștii au depistat și o unitate de transport cu numere temporare din autonomia găgăuză, în care se aflau corturi și saltele, pe care persoanele, tot contra cost, intenționau să le amplaseze în adiacentul penitenciarului, similar acțiunilor din 2022-2023, fără a ține cont de normele de securitate specifice instituției date”, au adăugat reprezentanții Inspectoratului.

Instituția a mai spus că, în ultimele zile, la serviciul de urgență 112 au parvenit mai multe apeluri din partea cetățenilor care locuiesc pe străzile adiacente Penitenciarului 13, care se plâng de perturbarea liniștii și imposibilitatea de a se odihni la domiciliu.

Organizatorii manifestației nu au comentat deocamdată informațiile prezentate de poliție.

Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova

Femeie din Chișinău, omorâtă într-un conflict la o întreprindere agricolă din Telenești: detalii de la poliție

O femeie de 50 de ani din Chișinău a fost omorâtă în raionul Telenești. Suspectul ar fi un angajat al unei întreprinderi agricole, unde lucrau amândoi. Între cei doi ar fi izbucnit un conflict, după ce femeia a suspectat anumite ilegalități. Cazul, raportat de poliție, a avut loc pe 8 august.

„Conform rezultatelor preliminare ale anchetei, o femeie de 50 de ani, domiciliată în municipiul Chișinău, s-a deplasat la sediul unei întreprinderi agricole din raion, unde activa și unde suspecta anumite ilegalități. Aceasta îl suspecta pe un alt angajat al întreprinderii, bărbat de 46 de ani, de anumite sustrageri de pe teritoriul întreprinderii. Între cei doi s-a iscat un conflict, care a degenerat într-o altercație”, au comunicat oamenii legii.

Conform poliției, suspectul i-a aplicat victimei lovituri cu un topor. Ulterior, a aruncat corpul neînsuflețit al victimei într-o fântână din extravilanul localității, iar mașina acesteia a abandonat-o într-o zonă forestieră din apropierea satului.

„În scurt timp, suspectul a fost localizat și reținut pentru 72 de ore. Pe acest caz a fost deschisă o cauză penală pentru „omor intenționat”. Poliția continuă acțiunile de investigație”, au comunicat oamenii legii.

Максим Андреев, NewsMaker

Regiunea transnistreană riscă o hiperinflație majoră? Om de afaceri: „Cel mai probabil”

Economistul și omul de afaceri Vasile Tofan consideră că regiunea transnistreană se va confrunta, cel mai probabil, cu o hiperinflație majoră pe fondul deficitului bugetar. „Singura soluție, în afară de o eventuală ajutorare din partea Rusiei, este să se împrumute de la băncile locale”, a comunicat omul de afaceri. În context, el a adăugat că deficitul bugetar al regiunii depășește capitalul băncilor locale.

Într-o intervenție video postată pe o rețea de socializare, omul de afaceri a analizat economia regiunii transnistrene.

„Din 1 ianuarie, Rusia a oprit gazul gratuit și vreau să înțeleg ce înseamnă asta pentru salarii și buget. (…) În Transnistria există un serviciu statistic destul de bun, multe date deschise pentru o regiune atât de închisă. M-a surprins plăcut. E clar că statisticile pot fi ușor desenate, dacă se dorește. Dar pornesc de la presupunerea că cifrele sunt mai mult sau mai puțin adecvate. Datele de bază sunt următoarele: în Transnistria, aproximativ 30% dintre oameni lucrează în sectorul public, iar puțin peste 20% în companii publice. (…) Salariul mediu în regiune este în jur de 7.500 de ruble locale – aproximativ 440 de dolari. Pe malul drept este mai mare – în jur de 900 de dolari. Bugetul regiunii: partea de venituri – 2,5 miliarde de ruble, partea de cheltuieli – 5,5 miliarde de ruble. Deficitul este de 3 miliarde de ruble. Tradițional, acesta era acoperit din renta pentru gaz – adică din faptul că Transnistria nu plătea pentru gaz”, a comunicat Tofan.

El a adăugat că, din ianuarie, exportul regiunii a scăzut cu peste 60%, iar importurile – cu peste 40%. „E clar că acest lucru afectează veniturile bugetare. Iar faptul că nu mai există gaz gratuit nu permite Transnistriei să producă energie electrică ieftină, pe care o vindeau Moldovei și obțineau astfel unele venituri din export. (…) Gaura din buget depășește 50%, iar aproximativ 30% din populația Transnistriei sunt pensionari”, a menționat Tofan.

Omul de afaceri a spus că „cel mai probabil, singura soluție, în afară de o eventuală ajutorare din partea Rusiei, este să se împrumute de la băncile locale”. În continuare, el a explicat cum funcționează acestea.

„Datoria publică a regiunii este de aproximativ 34% din PIB. Sectorul bancar din Transnistria este particular: aproximativ 40% este controlat de banca „Sheriff” – Agroprombank, 25% este banca de stat „Sberbank”, 15% este „Eximbank”, care este de asemenea controlată direct de ministerul finanțelor, iar aproximativ 10% este o altă bancă, afiliată uzinei metalurgice. Așadar, circa 75% din sectorul bancar este format din structuri de stat și entități controlate. Rezultă că băncile, ministerul finanțelor și Banca Centrală sunt, practic, un singur buzunar. Ceea ce cred că se va întâmpla este că ministerul finanțelor va împrumuta de la bănci, băncile vor emite obligațiuni, dar le vor pune imediat ca garanție la Banca Centrală. (…) Întregul sistem bancar din Transnistria – aproximativ 12 miliarde de ruble. Din 2022 nu mai publică rapoartele financiare… să luăm totuși 12 miliarde ca volum al activelor sistemului bancar. Dacă încerci să acoperi o gaură de 3 miliarde de ruble este clar că aceasta este probabil o sumă mai mare decât întregul capital al băncilor, având în vedere un capital suficient de aproximativ 15%”, a menționat Tofan.

Potrivit omului de afaceri, „băncile vor apela să gajeze aceste obligațiuni la Banca Centrală”. „Banca Centrală va emite bani noi pentru asta. Practic, asta înseamnă pornirea tipografiei, așa că cel mai probabil ne vom confrunta cu o hiperinflație majoră în regiune”, a comunicat el.

Hiperinflația este o situație economică caracterizată prin creșteri rapide și necontrolate ale prețurilor, ducând la scăderea puterii de cumpărare a monedei.

***

Federația Rusă a refuzat să mai furnizeze gaze naturale în Republica Moldova, destinate regiunii transnistrene, de la 1 ianuarie, deși contractul prin care și-a asumat să o facă este în vigoare. Decizia Moscovei a declanșat o criză în stânga Nistrului.

În februarie 2025, comisara europeană pentru Extindere Marta Kos a anunțat că Uniunea Europeană este dispusă să acorde 60 milioane de euro regiunii transnistrene pentru ca să-și acopere necesitățile energetice, însă pentru a beneficia de acest suport i se impun „condiționalități”. Detalii AICI. Ulterior, premierul Dorin Recean a anunțat că Tiraspolul a refuzat oferta UE. Tot atunci, oficialul a anunțat că Tiraspolul a ales ca regiunea să fie alimentată cu gaz printr-o companie din Ungaria. 

În februarie, Chișinăul a permis tranzitul de gaze către regiunea transnistreană, în baza unui contract între Moldovagaz și un trader european, cu plata în avans. Recent, președinta Maia Sandu a recunoscut că gazele care ajung astăzi în regiune sunt achitate de Federația Rusă, dar a precizat că autoritățile nu deține informații despre cum sunt plătite livrările: „Rusia achită. Știm că Rusia. Nu știm detalii, pentru că nimeni nu ni le prezintă”. Președinta a mai precizat că soluționarea problemelor economice din regiune este practic imposibilă, atâta timp cât Rusia își menține ilegal pe teritoriul din stânga Nistrului trupele militare.

Autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au recunoscut, pe în iunie curent, că situația economică din stânga Nistrului este una critică: rezervele financiare au fost epuizate, iar executarea „bugetului local” este imposibilă „din cauza crizei energetice și a contextului geopolitic”. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că a oferit sprijin pentru populația regiunii, însă administrația nerecunoscută nu a dat curs propunerilor.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: