facebook/Ion Plop Veneția

CEC, pregătită să asigure votul în diaspora timp de două zile, în cazul alegerilor anticipate

Pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate, în acest an, ar fi necesară suma de 120 mln de lei. Estimarea a fost făcută de către președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dorin Cimil, în cadrul ediției din 26 februarie a emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, citată de IPN. Acesta a precizat că instituția este pregătită să asigure desfășurarea scrutinului în străinătate timp de două zile.

Președintele CEC, Dorin Cimil spune că instituția este gata pentru organizarea unui scrutin parlamentar anticipat în anul curent, dacă asupra acestui lucru se va conveni la nivelul partidelor parlamentare. Deși în bugetul de stat pentru anul 2021 nu au fost alocate fonduri pentru acest exercițiu electoral, șeful CEC spune că pe timp de pandemie alegerile ne-ar costa 120 de milioane de lei.

„Autoritatea electorală de la Chișinău este permanent pregătită de alegeri, însă deocamdată nu avem o hotărâre privind anunțarea datei alegerilor. Totuși, noi am făcut unele estimări, este vorba despre 114 milioane de lei. La această sumă se adaugă cheltuielile preconizate pentru procurarea materialelor anti-COVID-19. Potrivit calculelor noastre, ar fi cam 120 de milioane de lei, cheltuieli bugetare”, a declarat Dorin Cimil.

Mai mult, președintele  CEC spune că instituția este gata să asigure votul pentru diaspora timp de 2 sau mai multe zile consecutiv în condiții de maximă securitate. Totuși, decizia de modificare a legislației electorale în acest sens aparține deputaților.

„O opțiune benefică credem că ar fi organizarea alegerilor pe parcursul a două sau mai multe zile. Acesta este următorul pas spre care tindem, mai ales că legislația electorală a Republicii Moldova este aproape gata în acest sens și nu va necesita multiple modificări, dacă Parlamentul va autoriza efectuarea votului mai multe zile consecutiv. Comisia deja s-a pronunțat prin avize pozitive la unele proiecte de lege în acest sens”, a mai spus președintele CEC, Dorin Cimil.

În Parlamentul de la Chișinău există un proiect de modificare a Codului electoral care prevede extinderea perioadei de vot pentru conaționalii din diaspora la 2 zile și majorarea numărului buletinelor de vot de la 5 la 10 mii pentru o secție de votare. Inițiativa nu a întrunit, deocamdată, susținerea majorității deputaților.

***

Precizăm că, pe 28 decembrie, președinta țării Maia Sandu a desfășurat consultări cu fracțiunile parlamentare. În cadrul discuțiilor, toți deputații au anunțat că pledează pentru desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate.

Pe 3 februarie, liderul PSRM Igor Dodon a declarat ferm că, în luna iunie, vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate și că va recomanda fracțiunii PSRM să nu voteze candidatura Nataliei Gavrilița la funcția de prim-ministru al țării. Într-adevăr, socialiștii nu au susținut candidatura Nataliei Gavrilița, însă au propus-o pe Mariana Durleșteanu la această funcție. PSRM a prezentat o listă cu 54 de semnături în susținerea candidatului Mariana Durleșteanu și au anunțat formarea unei majorități parlamentare împreună cu Partidul „ȘOR” și mai mulți deputați neafiliați.

Pentru învestirea unui nou guvern pledează și Platforma DA, care l-a propus pe liderul formațiunii Andrei Năstase la această funcție.

Pe 25 februarie, președinta Maia Sandu a anunțat că nu va demara consultările cu fracțiunile parlamentare, pe motiv că acestea își schimbă foarte frecvent deciziile, inclusiv în ceea ce privește dizolvarea Parlamentului și alegerile anticipate. În cadrul unei emisiuni televizate, șefa statului a precizat că nu va desemna candidatul susținut de o „majoritate parlamentară coruptă”, iar în cazul în care va fi inițiată procedura de impeachment, este gata să meargă la referendum pentru ca cetățenii să dea o notă acțiunilor sale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Liderul LOC, acuzat că ar fi promovat în Blocul „Împreună” partide apropiate de Plahotniuc și Șor: „regretabil”

Plecarea Ligii Orașelor și Comunelor (LOC) din Blocul politic „Împreună” a generat un val de acuzații și replici între liderii politici implicați. Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, susține că retragerea formațiunii conduse de Alexandru Bujorean ar fi fost provocată de refuzul celorlalte partide de a accepta în alianță formațiuni și persoane asociate cu fugarii Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

„Aceste atacuri au fost regizate și executate prin intermediul lui Alexandru Bujorean, co-președintele Ligii Orașelor și Comunelor, care a pledat cu mare insistență să acceptăm în cadrul Blocului Împreună mai multe partide politice și persoane afiliate în trecut regimului Plahotniuc, grupului criminal organizat Ilan Șor și sateliților acestora”, a scris Gligor într-o postare pe rețelele sociale.

Potrivit acestuia, motivul real al plecării Ligii Orașelor și Comunelor ar fi insistențele repetate ale lui Bujorean privind acceptarea unor partide în alianță.

„La ultima ședință a Consiliului de coordonare a Blocului Împreună, Bujoreanu a insistat repetat asupra extinderii Blocului prin accederea PSDE, PNM și CUB. Vă aduc aminte că Comisia Electorală Centrală a depistat în listele de subscripție depuse de CUB în alegerile prezidențiale, liste identice cu cele depuse de Victoria Furtună. Concluziile le faceți Dvs, nemaivorbind de faptul că CUB a sabotat Blocul Împreună în alegerile prezidențiale. Propunerea lui Bujorean a fost refuzată unanim de Partidul Schimbării, PPDA și Partidul Verde Ecologist și acesta este motivul adevărat al plecării Ligii Orașelor și Comunelor din Blocul Împreună”, a mai menționat Gligor.

În același timp, Ștefan Gligor a respins declarațiile legate de o posibilă apropiere între Blocul „Împreună” și PAS.

„Cât privește pretinsele alegații despre PAS, deși Blocul Împreună înțelege necesitatea unui proces de coalizare a forțelor proeuropene veritabile, la moment nu există nicio înțelegere, acord sau decizie în acest sens, în primul rând pentru că PAS nu are deschiderea necesară pentru a crea un front pro-european larg”, a mai subliniat Gligor.

În sprijinul acestei poziții a venit și Dinu Plîngău, liderul Platformei „DA”, care susține că plecarea LOC nu ar trebui privită ca un semn de slăbiciune, ci ca o „curățenie generală înainte de alegeri”.

„O ispită de moment a distrus mulți oameni destoinici în țara noastră. Plecarea câtorva oameni din Blocul Împreună nu trebuie tratată ca o slăbiciune, ci ca o curățenie generală înainte de alegeri”, a declarat Plîngău.

El a criticat presupusele schimbări de poziție ale LOC-ului, făcând referire la alegerile prezidențiale, când aceștia ar fi susținut-o pe Maia Sandu din primul tur, iar acum s-ar prezinta ca adversari ai PAS.

„Este ciudată poziția neașteptată a unor foști colegi, care la alegerile prezidențiale nu au susținut candidatul Blocului Împreună, Octavian Țîcu, dar chiar din primul tur al scrutinului au susținut candidatura doamnei Sandu – pentru ca azi să se prezinte drept cei mai mari dușmani ai PAS-ului și ai Maiei Sandu. Înțeleg această metamorfoză, cred că toată lumea o înțelege, dar ispitele de moment nu aduc beneficii nimănui”, a punctat liderul Platformei „DA”.

Plîngău a mai adăugat că Alexandru Bujorean ar fi fost implicat în toate discuțiile cu partidele interesate să adere la Blocul „Împreună”, inclusiv cu PAS și alte formațiuni.

„Domnul Bujorean a participat la absolut toate discuțiile, atât cu PAS, cât și cu alte forțe politice care erau sau sunt în proces de aderare la Blocul Împreună. I-am spus-o lui Munteanu, i-o spun și lui Bujorean: pleacă CUB, vin Verzii. Pleacă LOC, vin alții. Pentru că Bujorean știe câte partide au bătut la ușa noastră”, a afirmat Plîngău.

În replică, Alexandru Bujorean respinge acuzațiile lansate de Gligor și Plîngău și acuză o tactică „regretabilă” a foștilor parteneri din Bloc.

„Eu regret astfel de mesaje, pentru că dacă acum se vine cu astfel de atacuri, înseamnă că un an și mai mult de la constituirea acestui bloc nu venea iz de la Plahotniuc, de la Șor, iar acum, în momentul în care noi nu mai suntem parteneri de bloc, se recurge la astfel de tactici. Din păcate, asta e înțelegerea unor colegi de a face politică. Nu o să reacționăm cu atacuri. Avem respect față de cele trei partide rămase în Blocul Împreună. Știu cui sunt convenabile astfel de mesaje – cu siguranță partidului de guvernământ”, a declarat Bujorean în cadrul podcastului Gonța Media.

Cu o reacție la declarațiile lui Gligor a venit și președintele Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur. Într-o postare pe Facebook acesta a comentat asociarea partidului său de către Gligor cu fugarii Plahotniuc și Șor.

„Într-adevăr, PNM a fost invitat să facă parte din Blocul Împreună, invitația venind din partea dlui Bujorean și dl Plîngău, doi băieți din aceeași generație cu mine, pe care îi respect. Sincer să fiu, am fost aproape să accept propunerea, până când am avut o discuție separată cu Ștefan Gligor. Domnul Gligor mi-a comunicat direct că nu sunt binevenit în Blocul Împreună din cauza politicii naționaliste pe care o duc împreună cu PNM. Ștefan mi-a spus că trebuie să încetăm să promovăm așa de insistent limba română, că sunt minorități etnice pro-europene care nu înghit românismul, să nu mai cerem închiderea robinetului pentru transnistria și găgăuzia, să o luăm mai ușor cu unirea. Am rămas perplex să aud una ca asta, mai ales că dl Gligor provine din nordul Bucovinei, ocupată de ruși și deznaționalizată de ucraineni.

În fine, după astfel de reproșuri antiromânești, am întrerupt orice discuție privind aderarea la acest bloc. Eu și colegii mei am venit în politică anume pentru promovarea valorilor naționale românești și a unirii cu România. Altceva nu ne interesează.

***

Pe 7 iulie, Partidul „Liga Orașelor și Comunelor” (LOC) și-a anunțat retragerea din Blocul politic „Împreună”, precizând că va participa separat la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Reprezentanții LOC au declarat că blocul politic din care făceau parte și-a pierdut direcția inițială și a fost transformat într-un „instrument politic izolat”, în care dialogul și deschiderea au fost înlocuite cu „tergiversare, etichetări și jocuri de culise”.

Aceștia au acuzat PAS că ar ademeni oameni din bloc pe listele lor electorale. În cadrul podcastului Gonța Media, Alexandru Bujorean a declarat că PAS ar fi propus blocului Împreună trei mandate de deputat pentru cele patru partide din bloc. 

Purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare a declarat pentru NM că PAS „este în discuții cu partidele proeuropene”.

„Ne dorim o listă cât mai reprezentativă și unitatea forțelor europene. Le mulțumim celor care se alătură acestui efort de menținere a Moldovei pe calea cea dreaptă în alegerile din toamnă”, a declarat Adriana Vlas, reprezentanta PAS.

Blocul „Împreună”, o alianță politică pro-europeană, a fost înființat în aprilie 2024. Inițial, acesta a fost format din Partidul Schimbării, Liga Orașelor și Comunelor, Platforma pentru Demnitate și Avedăr și Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB). În august 2024, CUB a părăsit blocul politic. În schimb, pe 1 martie, la bloc a aderat Partidul Verde Ecologist.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: