Pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate, în acest an, ar fi necesară suma de 120 mln de lei. Estimarea a fost făcută de către președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dorin Cimil, în cadrul ediției din 26 februarie a emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, citată de IPN. Acesta a precizat că instituția este pregătită să asigure desfășurarea scrutinului în străinătate timp de două zile.
Președintele CEC, Dorin Cimil spune că instituția este gata pentru organizarea unui scrutin parlamentar anticipat în anul curent, dacă asupra acestui lucru se va conveni la nivelul partidelor parlamentare. Deși în bugetul de stat pentru anul 2021 nu au fost alocate fonduri pentru acest exercițiu electoral, șeful CEC spune că pe timp de pandemie alegerile ne-ar costa 120 de milioane de lei.
„Autoritatea electorală de la Chișinău este permanent pregătită de alegeri, însă deocamdată nu avem o hotărâre privind anunțarea datei alegerilor. Totuși, noi am făcut unele estimări, este vorba despre 114 milioane de lei. La această sumă se adaugă cheltuielile preconizate pentru procurarea materialelor anti-COVID-19. Potrivit calculelor noastre, ar fi cam 120 de milioane de lei, cheltuieli bugetare”, a declarat Dorin Cimil.
Mai mult, președintele CEC spune că instituția este gata să asigure votul pentru diaspora timp de 2 sau mai multe zile consecutiv în condiții de maximă securitate. Totuși, decizia de modificare a legislației electorale în acest sens aparține deputaților.
„O opțiune benefică credem că ar fi organizarea alegerilor pe parcursul a două sau mai multe zile. Acesta este următorul pas spre care tindem, mai ales că legislația electorală a Republicii Moldova este aproape gata în acest sens și nu va necesita multiple modificări, dacă Parlamentul va autoriza efectuarea votului mai multe zile consecutiv. Comisia deja s-a pronunțat prin avize pozitive la unele proiecte de lege în acest sens”, a mai spus președintele CEC, Dorin Cimil.
În Parlamentul de la Chișinău există un proiect de modificare a Codului electoral care prevede extinderea perioadei de vot pentru conaționalii din diaspora la 2 zile și majorarea numărului buletinelor de vot de la 5 la 10 mii pentru o secție de votare. Inițiativa nu a întrunit, deocamdată, susținerea majorității deputaților.
***
Precizăm că, pe 28 decembrie, președinta țării Maia Sandu a desfășurat consultări cu fracțiunile parlamentare. În cadrul discuțiilor, toți deputații au anunțat că pledează pentru desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate.
Pe 3 februarie, liderul PSRM Igor Dodon a declarat ferm că, în luna iunie, vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate și că va recomanda fracțiunii PSRM să nu voteze candidatura Nataliei Gavrilița la funcția de prim-ministru al țării. Într-adevăr, socialiștii nu au susținut candidatura Nataliei Gavrilița, însă au propus-o pe Mariana Durleșteanu la această funcție. PSRM a prezentat o listă cu 54 de semnături în susținerea candidatului Mariana Durleșteanu și au anunțat formarea unei majorități parlamentare împreună cu Partidul „ȘOR” și mai mulți deputați neafiliați.
Pentru învestirea unui nou guvern pledează și Platforma DA, care l-a propus pe liderul formațiunii Andrei Năstase la această funcție.
Pe 25 februarie, președinta Maia Sandu a anunțat că nu va demara consultările cu fracțiunile parlamentare, pe motiv că acestea își schimbă foarte frecvent deciziile, inclusiv în ceea ce privește dizolvarea Parlamentului și alegerile anticipate. În cadrul unei emisiuni televizate, șefa statului a precizat că nu va desemna candidatul susținut de o „majoritate parlamentară coruptă”, iar în cazul în care va fi inițiată procedura de impeachment, este gata să meargă la referendum pentru ca cetățenii să dea o notă acțiunilor sale.
