Politică

CEC, pregătită să asigure votul în diaspora timp de două zile, în cazul alegerilor anticipate

Stela Untila
| 27 februarie, 2021
12:37

Pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate, în acest an, ar fi necesară suma de 120 mln de lei. Estimarea a fost făcută de către președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dorin Cimil, în cadrul ediției din 26 februarie a emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, citată de IPN. Acesta a precizat că instituția este pregătită să asigure desfășurarea scrutinului în străinătate timp de două zile.

Președintele CEC, Dorin Cimil spune că instituția este gata pentru organizarea unui scrutin parlamentar anticipat în anul curent, dacă asupra acestui lucru se va conveni la nivelul partidelor parlamentare. Deși în bugetul de stat pentru anul 2021 nu au fost alocate fonduri pentru acest exercițiu electoral, șeful CEC spune că pe timp de pandemie alegerile ne-ar costa 120 de milioane de lei.

„Autoritatea electorală de la Chișinău este permanent pregătită de alegeri, însă deocamdată nu avem o hotărâre privind anunțarea datei alegerilor. Totuși, noi am făcut unele estimări, este vorba despre 114 milioane de lei. La această sumă se adaugă cheltuielile preconizate pentru procurarea materialelor anti-COVID-19. Potrivit calculelor noastre, ar fi cam 120 de milioane de lei, cheltuieli bugetare”, a declarat Dorin Cimil.

Mai mult, președintele CEC spune că instituția este gata să asigure votul pentru diaspora timp de 2 sau mai multe zile consecutiv în condiții de maximă securitate. Totuși, decizia de modificare a legislației electorale în acest sens aparține deputaților.

„O opțiune benefică credem că ar fi organizarea alegerilor pe parcursul a două sau mai multe zile. Acesta este următorul pas spre care tindem, mai ales că legislația electorală a Republicii Moldova este aproape gata în acest sens și nu va necesita multiple modificări, dacă Parlamentul va autoriza efectuarea votului mai multe zile consecutiv. Comisia deja s-a pronunțat prin avize pozitive la unele proiecte de lege în acest sens”, a mai spus președintele CEC, Dorin Cimil.

În Parlamentul de la Chișinău există un proiect de modificare a Codului electoral care prevede extinderea perioadei de vot pentru conaționalii din diaspora la 2 zile și majorarea numărului buletinelor de vot de la 5 la 10 mii pentru o secție de votare. Inițiativa nu a întrunit, deocamdată, susținerea majorității deputaților.

***

Precizăm că, pe 28 decembrie, președinta țării Maia Sandu a desfășurat consultări cu fracțiunile parlamentare. În cadrul discuțiilor, toți deputații au anunțat că pledează pentru desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate.

Pe 3 februarie, liderul PSRM Igor Dodon a declarat ferm că, în luna iunie, vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate și că va recomanda fracțiunii PSRM să nu voteze candidatura Nataliei Gavrilița la funcția de prim-ministru al țării. Într-adevăr, socialiștii nu au susținut candidatura Nataliei Gavrilița, însă au propus-o pe Mariana Durleșteanu la această funcție. PSRM a prezentat o listă cu 54 de semnături în susținerea candidatului Mariana Durleșteanu și au anunțat formarea unei majorități parlamentare împreună cu Partidul „ȘOR” și mai mulți deputați neafiliați.

Pentru învestirea unui nou guvern pledează și Platforma DA, care l-a propus pe liderul formațiunii Andrei Năstase la această funcție.

Pe 25 februarie, președinta Maia Sandu a anunțat că nu va demara consultările cu fracțiunile parlamentare, pe motiv că acestea își schimbă foarte frecvent deciziile, inclusiv în ceea ce privește dizolvarea Parlamentului și alegerile anticipate. În cadrul unei emisiuni televizate, șefa statului a precizat că nu va desemna candidatul susținut de o „majoritate parlamentară coruptă”, iar în cazul în care va fi inițiată procedura de impeachment, este gata să meargă la referendum pentru ca cetățenii să dea o notă acțiunilor sale.

cec, cost, parlamentare anticipate, диаспора

Știri similare

Știri

Șefa CEC respinge acuzațiile privind politizarea instituției: „Asistăm la o campanie de denigrare fără probe”

Politică

CEC contestă decizia Judecătoriei Orhei privind candidatul lui Costiuc la funcția de primar. Postica: „Noi privim critic această situație”

Viață

Un regizor român, cu rădăcini în Republica Moldova, a câștigat Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes. Maia Sandu: „O mare bucurie”

Mihaela Conovali
| 24 mai, 2026
15:49

Regizorul român Cristian Mungiu a câștigat premiul Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes pentru lungmetrajul „Fjord”. Este pentru a doua oară când cineastul român obține acest trofeu. Cristian Mungiu, care are rădăcini în Republica Moldova, a fost felicitat de președinta Maia Sandu. Șefa statului a declarat că filmele lui Mungiu inspiră publicul de pe întregul continent.

În mesajul său, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a felicitat pe Cristian Mungiu pentru câștigarea celui de-al doilea Palme d’Or la Festivalul de la Cannes, cu filmul „Fjord”.

„Este o mare bucurie să vedem un cineast de renume, cu rădăcini în Republica Moldova, care, prin originalitate și autenticitate, produce filme memorabile ce emoționează și inspiră publicul de pe întregul continent. Filmele lui Mungiu sunt, înainte de toate, dezbateri despre valorile care ne definesc ca societate. Această capacitate de a pune întrebări esențiale cu onestitate și curaj artistic este cea care îi aduce, din nou, recunoașterea celei mai înalte scene cinematografice din lume”, se arată în mesajul șefei statului, postat pe rețelele de socializare.

Menționăm că acesta este al doilea premiu Palme d’Or obținut de Cristian Mungiu, după cel acordat filmului „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, în 2007.

Amintim că, în martie 2024, președinta Republicii Moldova Maia Sandu i-a oferit „Ordinul de Onoare” regizorului român Cristian Mungiu. Maia Sandu i-a înmânat ordinul la Cahul, acolo unde potrivit președintei s-a născut bunica regizorului.

Lista premiilor de la Cannes 2026

Potrivit Agerpres, cel mai marcant moment al galei l-a avut ca protagonist pe regizorul rus Andrei Zviaghințev, recompensat cu Marele Premiu al Juriului – al doilea trofeu ca importanță din cadrul festivalului – pentru filmul „Minotaur”, o dramă despre decăderea societății ruse pe fundalul războiului din Ucraina. În discursul său, Zviaghințev s-a pronunțat împotriva acțiunilor militare în Ucraina. „Un lucru este cert: masacrele trebuie să înceteze odată pentru totdeauna, iar singura persoană care poate pune capăt acestui carnagiu este președintele Federației Ruse”, a declarat cineastul rus, care trăiește în prezent în Franța.

Premiul Juriului, al treilea ca importanță, a fost câștigat de lungmetrajul „The Dreamed Adventure”, regizat de cineasta germană Valeska Grisebach.

Javier Calvo, Javier Ambrossi și Pawel Pawlikowski au primit premiul pentru regie. Spaniolii Javier Calvo și Javier Ambrossi au fost recompensați pentru filmul „La bola negra”. Polonezul Pawel Pawlikowski s-a impus cu filmul „Fatherland”.

Premiul pentru scenariu i-a revenit cineastului francez Emmanuel Marre pentru filmul „Notre salut”.

Premiile atribuite în cele două categorii de interpretare – masculină și feminină – au fost împărțite între patru actori din două filme. Premiul pentru interpretare masculină a fost câștigat de Emmanuel Macchia și Valentin Campagne. Premiul pentru interpretare feminină le-a fost acordat actrițelor Virginie Efira și Tao Okamoto.

Trofeul Camera d’Or, atribuit de un juriu separat, pentru cel mai bun lungmetraj de debut prezentat în oricare dintre secțiunile Festivalului de la Cannes, i-a fost atribuit regizoarei rwandeze Marie-Clementine Dusabejambo pentru filmul „Ben’Imana”.

Trofeul Palme d’Or pentru scurtmetraj a fost câștigat de filmul „For The Opponents”, regizat de Federico Luis.

De asemenea, artista americană Barbra Streisand a primit un Palme d’Or onorific. Alte două trofee Palme d’Or onorifice le-au fost acordate, în prima parte a festivalului, regizorului neozeelandez Peter Jackson și actorului american John Travolta.