Doar Nesterovschi s-a prezentat la ședința Comisiei juridice: „Dna Lozovan a spus că așteaptă procurorii acasă”

Doar unul dintre cei doi deputați transfugi vizați în cererile Procuraturii Generale privind ridicarea imunității parlamentare din 21 septembrie s-a prezentat la ședința Comisiei juridice, numiri și imunități. Informația a fost confirmată de vicepreședinta Comisiei, deputata Veronica Roșca, la ședința plenară a Parlamentului. Este vorba despre Alexandr Nesterovschi. Colega sa din partidul „Renaștere”, Irina Lozovan, a spus că va aștepta procurorii acasă.

„Ședința comisiei juridice s-a întrunit la ora 13:00. Ambii dintre deputații vizați au fost anunțați telefonic, sms, mail și toate căile posibile. Dna Lozovan a refuzat la telefon. A spus că așteaptă procurorii acasă. Iar dl Nesterovschi ne-a rugat să îl așteptăm – respectiv am făcut pauză, am fost foarte prietenoși cu dlui și l-am așteptat”, a declarat deputata PAS Veronica Roșca, vicepreședinta Comisiei.

UPDATE Contactată de NM, Veronica Roșca a subliniat că Alexandr Nesterovschi s-a prezentat totuși la ședință. În prima variantă a știrii, a fost indicat eronat că niciunul dintre cei doi parlamentari nu a venit la ședința Comisiei juridice. Ne cerem scuze pentru confuzie.

Amintim că, pe 21 septembrie 2023, au fost depuse 5 cereri în adresa Parlamentului Republicii Moldova, prin care Procurorul General interimar a solicitat încuviințarea ridicării imunității parlamentare, în vederea reținerii, arestării, percheziției și trimiterii în judecata penală a deputatului, Nesterovschi Alexandr pentru comiterea infracțiunilor de corupere pasivă, pregătirea finanțării unui partid politic din surse interzise de lege și acceptarea finanțării a unui partid politic din partea unui grup criminal organizat (infracțiuni prevăzute la art. 324 alin. (3) lit. a), 1813, 1812alin. (5) din Codul penal) și a deputatei Irina Lozovan, pentru comiterea infracțiunilor de acceptarea finanțării a unui partid politic din partea unui grup criminal organiza și spălarea de bani săvârșită de un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari (infracțiuni prevăzute la art. 1812 alin. (5), 243 alin.(3), lit. a) și b) din Codul penal).

Fără încuviințarea Parlamentului pentru ridicarea imunității ai deputaților, organul de urmărire penală nu poate întreprinde acțiuni de urmărire penală, cum ar fi percheziții sau rețineri, în privința deputaților.

Totodată, Serviciul de Informații și Securitate în comun cu Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție au descins astăzi cu peste 20 de percheziții în mai multe locații din Chișinău, Bălți, Sîngerei și Edineț, cât și în 9 automobile. În cadrul acțiunilor de urmărire penală, au fost depistate şi ridicate documente şi bunuri care prezintă interes pentru cauza penală: telefoane mobile, calculatoare, înscrisuri de ciornă și alte documente. La fel, au fost ridicate sume de bani în valoare totală de aproximativ 692.000 MDL, preponderent în euro și lei moldovenești.

Până la acest moment, o persoană a fost reținută, fiindu-i imputate infracțiunile de finanțare a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă sau a concurenților electorali din surse interzise de lege și spălare de bani, infracțiuni prevăzute la art. 1813 și 243 din Codul penal.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: