tribuna.md

Cererea Arinei Spătaru privind anularea alegerilor din Bălți, respinsă de judecători

Cererea fostului deputat Arina Spătaru de a anula alegerile locale din Bălți a fost declarată inadmisibilă de Curtea de Apel Chișinău. Anunțul a fost făcut de Spătaru, în data de 10 decembrie, după ce anterior a anunțat că va ataca în judecată hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu privire la organizarea turului doi al alegerilor locale în mun. Bălți.

„Cererea mea de a anula alegerile locale din Bălți a fost declarată INADMISIBILĂ de Curtea de Apel Chișinău”, a scris Spătaru, pe facebook.

Potrivit ei, în argumentarea deciziei se menționa că alegerile locale noi pentru funcţia de primar în circumscripţia electorală municipală Bălţi nu sunt de natura în care să afecteze personal pe reclamant, dat fiind faptul că ultimul nu a invocat în nici un mod că ar fi afectat de dispoziţiile actului administrativ nominalizat – „în condiţiile în care din constatările expuse supra, reiese că, doar persoana în privinţa căreia sunt aplicate măsurile stabilite prin dispoziţiile contestate, este îndreptăţită de a le contesta în instanţă în vederea apărării drepturilor şi intereselor sale personale într-o eventuală acţiune în contestare sau obligare, în care partea poate invoca şi un control de legalitate incidental şi cu efecte inter partes”, relatează Spătaru cu privire la decizia Curții de Apel.

Prin urmare, se menționează că acel fapt că reclamanta are adresa de domiciliu în or. Bălţi „nu justifică existenţa vreunui drept vătămat de către autoritatea publică în sensul art. 17 Cod administrativ”.

Totodată, în decizie, potrivit Arinei Spătaru se menționează că reclamantul nu a demonstrat instanţei că actul administrativ contestat afectează într-un fel drepturile sau interesele sale.

Astfel, a fost declară inadmisibilă acţiunea în contencios administrativ înaintată de Spătaru Arina. „Din motiv că reclamanta nu a respectat prevederile art. 208 alin. (3) din Codul administrativ şi nu a depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere de emitere a actului administrativ individual”, se mai arată în decizie.

***

Fosta deputată Arina Spătaru, în data de 6 decembrie, a anunțat că va ataca în judecată hotărârea CEC cu privire la organizarea turului doi al alegerilor locale în mun. Bălți. Ea declara că alegerile nu au fost „organizate, din start, bine”: „Ele au fost total compromise. Aceste alegeri trebuie anulate”, menționa Spătaru.

Amintim că, în cadrul ședinței din 6 decembrie, CEC a decis că turul doi al legerilor locale din mun. Bălți se va desfășura pe 19 decembrie. În cadrul scrutinului urmau să se dueleze Nicolae Grigorișin și Boris Marcoci. La scurt timp după ședința CEC, Marcoci a anunțat că se retrage din cursa electorală. Anunțul a fost făcut de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care a motivat că decizia a fost luată „pentru a se evita speculațiile”. Următorul în ordinea clasamentului în turul I de scrutin, conform numărului de voturi acumulate, a fost candidatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Alexandr Nesterovschi, care a anunțat că „va boicota” scrutinul din 19 decembrie. Acesta a menționat că scrutinul ar trebui anulat și organizat de la zero și a îndemnat și ceilalți candidați să renunțe la participarea la turul doi.

La rândul său, candidatul independent la funcția de primar al mun. Bălți Nicolai Grigorișin a declarat că este pregătit pentru cel de-al doilea tur de scrutin. În cadrul unei intervenții din 7 decembrie, acesta a menționat că, potrivit organului electoral, niciunul dintre concurenții electorali, deocamdată, nu a renunțat în mod oficial la cursă.

În ședința din 6 decembrie, CEC a anunțat că procesul electoral va fi reluat, iar turul doi va fi organizat pe 19 decembrie. Potrivit legii electorale, dacă unul dintre candidații care a obținut cele mai multe voturi se retrage sau este exclus din cursă, în buletinele de vot este inclus următorul, în funcție de numărul de voturi acumulate în primul tur de scrutin.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Foto: Andrei Cotorobai

Ziua Independenței, organizată cu circa 10 mln de lei și fără licitație publică: investigație RISE Moldova

Guvernul a alocat în acest an aproape 10 milioane de lei pentru organizarea manifestărilor dedicate celor 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, în pofida apelurilor publice ale premierului Vasile Tofan privind reducerea cheltuielilor bugetare. Asta arată o investigație a publicației Rise Moldova.

La ședința Guvernului din 29 iulie, prim-ministrul Vasile Tofan declara că sărbătorirea Zilei Independenței și a Zilei Limbii Române ar trebui organizată „cu mult suflet și inimă, dar nu neapărat cu tare mulți bani”, în contextul deficitului bugetar cu care se confruntă statul.

Totuși, a doua zi, Ministerul Culturii a modificat planul anual de achiziții și a majorat bugetul destinat Zilei Independenței de la 500 000 de lei la 10 milioane de lei. Potrivit investigației statul a cheltuit în final 9,86 milioane de lei pentru evenimentul din 27 august, cea mai mare sumă alocată până acum pentru această sărbătoare desfășurată într-o singură zi.

Ministerul Culturii susține că suma inițială de 500 000 de lei a fost estimată înainte de aprobarea Programului național „Independența care ne unește. Moldova-35”. După adoptarea programului, instituției i-au revenit responsabilități suplimentare privind organizarea manifestărilor festive, ceea ce a determinat revizuirea bugetului.

Contractul pentru organizarea evenimentului a fost atribuit Instituției Publice „Moldova-Concert” prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, fără organizarea unei licitații publice. Ministerul a invocat drept argumente particularitățile tehnice și artistice ale serviciilor, precum și necesitatea organizării evenimentului „în regim de maximă urgență”.

Experta în achiziții publice Diana Enachi consideră însă că justificările autorităților nu sunt întemeiate. Potrivit acesteia, invocarea urgenței pentru un eveniment organizat anual la aceeași dată indică probleme de planificare și nu reprezintă un temei legal suficient pentru evitarea unei proceduri competitive.

Ministerul a clacat la capitolul planificare și transparență, iar aplicarea NFP pentru achiziția acestor servicii nu este susținută de cadrul legal”, a declarat experta.

Investigația mai arată că lucrările de instalare a scenei și anunțarea artiștilor au început înainte ca Ministerul Culturii să atribuie oficial contractul. Ordinul de atribuire a fost semnat pe 25 august, cu doar două zile înainte de eveniment.

RISE Moldova a solicitat Ministerului Culturii documentele aferente procedurii de achiziție, inclusiv contractul, oferta financiară și devizul detaliat al cheltuielilor. Instituția nu a transmis documentele solicitate și a indicat că acestea ar fi disponibile în Registrul Buletinelor Achizițiilor Publice. Jurnaliștii afirmă însă că nu au identificat documentele respective și nu au primit clarificări suplimentare până la publicarea investigației.

În ultimii ani, costurile organizării Zilei Independenței au crescut semnificativ. Dacă în 2023 au fost cheltuite aproximativ 4,6 milioane de lei, în 2024 suma a ajuns la aproape 10 milioane de lei pentru un program desfășurat pe parcursul a trei zile. În 2025, cheltuielile au fost de circa 5,9 milioane de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: