tribuna.md

Cererea Arinei Spătaru privind anularea alegerilor din Bălți, respinsă de judecători

Cererea fostului deputat Arina Spătaru de a anula alegerile locale din Bălți a fost declarată inadmisibilă de Curtea de Apel Chișinău. Anunțul a fost făcut de Spătaru, în data de 10 decembrie, după ce anterior a anunțat că va ataca în judecată hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) cu privire la organizarea turului doi al alegerilor locale în mun. Bălți.

„Cererea mea de a anula alegerile locale din Bălți a fost declarată INADMISIBILĂ de Curtea de Apel Chișinău”, a scris Spătaru, pe facebook.

Potrivit ei, în argumentarea deciziei se menționa că alegerile locale noi pentru funcţia de primar în circumscripţia electorală municipală Bălţi nu sunt de natura în care să afecteze personal pe reclamant, dat fiind faptul că ultimul nu a invocat în nici un mod că ar fi afectat de dispoziţiile actului administrativ nominalizat – „în condiţiile în care din constatările expuse supra, reiese că, doar persoana în privinţa căreia sunt aplicate măsurile stabilite prin dispoziţiile contestate, este îndreptăţită de a le contesta în instanţă în vederea apărării drepturilor şi intereselor sale personale într-o eventuală acţiune în contestare sau obligare, în care partea poate invoca şi un control de legalitate incidental şi cu efecte inter partes”, relatează Spătaru cu privire la decizia Curții de Apel.

Prin urmare, se menționează că acel fapt că reclamanta are adresa de domiciliu în or. Bălţi „nu justifică existenţa vreunui drept vătămat de către autoritatea publică în sensul art. 17 Cod administrativ”.

Totodată, în decizie, potrivit Arinei Spătaru se menționează că reclamantul nu a demonstrat instanţei că actul administrativ contestat afectează într-un fel drepturile sau interesele sale.

Astfel, a fost declară inadmisibilă acţiunea în contencios administrativ înaintată de Spătaru Arina. „Din motiv că reclamanta nu a respectat prevederile art. 208 alin. (3) din Codul administrativ şi nu a depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere de emitere a actului administrativ individual”, se mai arată în decizie.

***

Fosta deputată Arina Spătaru, în data de 6 decembrie, a anunțat că va ataca în judecată hotărârea CEC cu privire la organizarea turului doi al alegerilor locale în mun. Bălți. Ea declara că alegerile nu au fost „organizate, din start, bine”: „Ele au fost total compromise. Aceste alegeri trebuie anulate”, menționa Spătaru.

Amintim că, în cadrul ședinței din 6 decembrie, CEC a decis că turul doi al legerilor locale din mun. Bălți se va desfășura pe 19 decembrie. În cadrul scrutinului urmau să se dueleze Nicolae Grigorișin și Boris Marcoci. La scurt timp după ședința CEC, Marcoci a anunțat că se retrage din cursa electorală. Anunțul a fost făcut de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care a motivat că decizia a fost luată „pentru a se evita speculațiile”. Următorul în ordinea clasamentului în turul I de scrutin, conform numărului de voturi acumulate, a fost candidatul Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Alexandr Nesterovschi, care a anunțat că „va boicota” scrutinul din 19 decembrie. Acesta a menționat că scrutinul ar trebui anulat și organizat de la zero și a îndemnat și ceilalți candidați să renunțe la participarea la turul doi.

La rândul său, candidatul independent la funcția de primar al mun. Bălți Nicolai Grigorișin a declarat că este pregătit pentru cel de-al doilea tur de scrutin. În cadrul unei intervenții din 7 decembrie, acesta a menționat că, potrivit organului electoral, niciunul dintre concurenții electorali, deocamdată, nu a renunțat în mod oficial la cursă.

În ședința din 6 decembrie, CEC a anunțat că procesul electoral va fi reluat, iar turul doi va fi organizat pe 19 decembrie. Potrivit legii electorale, dacă unul dintre candidații care a obținut cele mai multe voturi se retrage sau este exclus din cursă, în buletinele de vot este inclus următorul, în funcție de numărul de voturi acumulate în primul tur de scrutin.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

DW

Institutul Economic German: exporturile din Rusia au crescut în pofida războiului și sancțiunilor

În ciuda sancțiunilor occidentale, exporturile din Federația Rusă către 20 de țări — cei mai mari parteneri comerciali — au crescut cu 18% în perioada războiului din Ucraina, ajungând la 330 de miliarde de dolari. Aceste calcule, ajustate în funcție de inflație, se regăsesc într-un raport publicat 13 iunie de Institutul Economic German (IW) din Köln. Institutul a comparat datele privind exporturile Federației Ruse din anii 2024 și 2021.

Trezoreria de război a lui Putin rămâne bine alimentată”, se arată în comunicatul publicat de IW, potrivit DW. Potrivit datelor institutului, principalul partener comercial al Federației Ruse în anul 2024 a fost China, care a achiziționat mărfuri rusești în valoare de 130 de miliarde de dolari. Comparativ cu 2021, acest indicator a crescut cu 67%.

Pe locul al doilea în ceea ce privește importurile de bunuri din Rusia se află India. Înainte de război, India ocupa locul 12, însă de atunci livrările către această țară au crescut cu 680%. Cea mai mare parte constă în petrol.

Printre cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei, economiștii germani au menționat, de asemenea, Brazilia și Turcia. De asemenea, exporturile rusești către Armenia au crescut cu 423% după începutul războiului, către Uzbekistan — cu 125%, iar către Israel — cu 240%, fiind vorba în principal tot despre petrol.

În același timp, livrările către Germania au scăzut cu 92%, practic ajungând aproape de zero. Către Italia — au scăzut cu 83%, iar către Cehia — cu 51%. Economiștii de la IW concluzionează că are loc o „redirecționare a fluxurilor comerciale” din Rusia, în special către țările din lumea a treia.

În ciuda tuturor eforturilor europene, trezoreria de război a lui Putin nu se golește. Regimul exploatează abil lacunele din sistemul de sancțiuni pentru a-și consolida resursele financiare. Datele preliminare pentru anul 2025 arată, de asemenea, că în această privință s-a schimbat foarte puțin”, scrie IW.

Institutul consideră că cea mai puternică lovitură dată exporturilor Rusiei ar putea fi reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc și impunerea de sancțiuni împotriva „flotei din umbră” de petroliere.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: