zdg.md

Chironda: De luni mă voi prezenta la serviciu. Ceban: Birouri libere nu avem

Fostul viceprimar al capitalei, Victor Chironda, spune că de luni va reveni la Primăria Chișinău. Anunțul a fost făcut, potrivit lui Chironda, în contextul în care ieri Curtea de Apel Chișinău a admis recursul său și a suspendat executarea deciziei Consiliului municipal Chișinău. La scurt timp după anunțul lui Chironda, a venit cu o reacție primarul capitalei Ion Ceban. El spune că votul de încredere al viceprimarului Chironda a fost retras. „Lucrez cu echipa pe care o aleg”, a adăugat Ceban.

„Prieteni, ieri Curtea de Apel Chișinău a admis recursul meu și a suspendat executarea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 4/4 din 2 iulie 2021 „Cu privire la eliberarea dlui Victor Chironda din funcția de viceprimar al municipiului Chișinău”. Această decizie demonstrează că demiterea mea a fost o răfuială politică, iar încheierea judecătoarei Dodon de la judecătoria Râșcani a avut drept scop tergiversarea maximă a procesului. Din păcate această încheiere a generat deja multe consecințe juridice grave”, scrie Chironda, pe Facebook.

Prin urmare, el anunță că de luni se va prezenta la muncă.

„Astăzi voi depune o cerere la primărie prin care voi solicita restabilirea în funcție iar de luni mă voi prezenta la serviciu. O să îl rog pe dl. Fadei Nagacevschi să imi elibereze biroul și să își caute alt spațiu pentru audierea operelor rock. Până la examinarea cauzei în fond și emiterea unei decizii definitive și irevocabile, eu sunt Viceprimar al mun. Chișinău”, declară Chironda.

La rândul lui, primarul Ion Ceban a venit cu o reacție.

„Am văzut că cineva tare se cere în echipa mea. Votul de încredere l-am dat, votul de încredere l-am retras. Lucrez cu echipa pe care o aleg, deoarece am mandatul locuitorilor Chișinăului, iar eu le-am promis rezultate și pentru asta muncim. Cât ține de partea legală se vor expune juriștii pe partea logistică birouri libere nu avem”, a declarat Ceban.

***

Amintim că, pe 15 iunie, viceprimarul capitalei Victor Chironda i-a solicitat primarului general, Ion Ceban, să inițieze o anchetă de serviciu în privința Svetlanei Dogotaru, arhitectul-șef al municipiului Chișinău și șefa Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare. Acesta a acuzat-o de lipsă de profesionalism în contextul dezbaterilor privind demolarea Hotelului Național. Chironda susține că Dogotaru ar permite beneficiarului „să încalce procedurile de elaborare a documentației de urbanism și să inducă în eroare primarul și viceprimarii care trebuie să semneze actele permisive”.

De cealaltă parte, arhitectul-șef al capitalei a dat asigurări să toate neconformitățile din proiect se vor înlătura și că urmează expertize, „în caz de necesitate”. Mai mult, aceasta l-a acuzat pe Chironda de lipsă de profesionalism și a menționat că viceprimarul ar recurge la „manipularea opiniei publice” și ar ținti fotoliul de deputat.

Ulterior, în cadrul Primăriei Chișinău a fost creat un grup de lucru, format din angajați ai instituției, pentru „elucidarea circumstanțelor absenței de la serviciu” a viceprimarului capitalei.

Pe 18 iunie, Chironda a anunțat că s-a adresat la Procuratura Generală în legătură cu inițierea unei anchete de serviciu în privința sa. De asemenea, pe 21 iunie, Chironda a anunțat că autorizația de desființare a Hotelului Național totuși a fost emisă și că va depune repetat un demers la Centrul Național Anticorupție, pentru a verifica legalitatea acțiunilor funcționarilor din cadrul Direcției generale arhitectură, urbanism şi relaţii funciare.

Într-un interviu pentru NM, Victor Chironda a anunțat că nu intenționează să demisioneze. De cealaltă parte, Ceban a declarat că dacă subalternul său nu va pleca de bunăvoie, va fi inițiată procedura de concediere.

Pe 23 iunie, printr-o dispoziție a primarului general, Ion Ceban, au fost redistribuite atribuțiile între viceprimarii capitalei. Astfel, Chironda a gestionat doar Direcția corespondență, petiții și audiență.

Pe 2 iulie, prin decizia Consiliului Municipal Chișinău, Chironda a fost demis din funcția de viceprimar al capitalei.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: