„Cifrele propriu-zise nu spun nimic”. Cum se organizează sondajele de opinie în Moldova

Barometrul Opiniei Publice (BOP) este considerat unul dintre cele mai credibile și mai influente studii sociologice din Moldova. De mai bine de 20 de ani, acesta este organizat de două ori pe an. NM relatează, cine și cum pregătește acest sondaj de opinie, prin ce se deosebește de altele, de ce în cadrul conferințelor de presă nu sunt prezentate toate rezultatele sondajului și de ce „cifrele propriu-zise nu spun nimic”.

Cum este elaborat BOP

Arcadie Barbăroșie, directorul executiv al Institutului de Politici Publice, a comunicat pentru NM că sondajul de opinie BOP a fost lansat în Moldova în anul 1998, fiind organizat atunci de Fundația Soros. Iar din anul 2000, este organizat de Institutul de Politici Publice (IPP). În cadrul institutului există un juriu special, constituit din șase persoane care, potrivit afirmațiilor lui Barbăroșie, elaborează „concepția sondajului”. De notat că aproximativ 75 la sută din întrebări sunt cele de bază, acestea fiind acordate respondenților la fiecare sondaj BOP, care se organizează de două ori pe an.

Аркадие Барбэрошие. Фото: ipn.md

Din șirul întrebărilor de bază pot fi menționate, de exemplu: dacă respondenții sunt mulțumiți de nivelul veniturilor lor; consideră ei cumva că situația din țară evoluează în direcția corectă; în care instituție au cea mai mare încredere. Dar există și întrebări situative care sunt adăugate în funcție de situație. De exemplu, după alegerile prezidențiale din toamna anului trecut, respondenții au fost întrebați dacă așteptările lor au fost îndeplinite.

În anul 2020, BOP a fost completat cu o serie de întrebări referitoare la coronavirus. Respondenții au fost întrebați dacă ei cred în pericolul virusului sau dacă printre cunoștințele lor sunt persoane bolnave de coronavirus, dar și cum apreciază ei deciziile autorităților privind situația epidemiologică.

Barbăroșie a menționat că juriul IPP  monitorizează și dacă sondajul a fost constituit „corect din punct de vedere politologic”. Ulterior, IPP selectează în bază de concurs o companie sociologică, care va desfășura sondajul.

Directorul IPP a precizat că anterior, erau selectate două companii pentru organizarea sondajelor. Una lucra „pe teren”, iar a doua verifica activitatea celei dintâi. Acest lucru permitea evitarea situațiilor în care operatorii completau anchetele în mod neglijent ori scriau răspunsurile fără a se fi întâlnit cu respondenții. Potrivit afirmațiilor sale, odată cu dezvoltarea tehnologiilor, aceste riscuri au devenit mai puține. În prezent, răspunsurile la întrebări vin la compania sociologică în timp real și există posibilitatea de a verifica imediat conștiinciozitatea operatorilor.

Cum se desfășoară BOP

Vasile Cantarji, directorul companiei sociologice CBS Research, a comunicat pentru NM că și companiile sociologice pot propune juriului întrebări proprii, pe care le consideră necesare pentru a fi incluse în sondaj. După ce este aprobat, sondajul este programat în tabletele cu care lucrează operatorii. Cantarji a mai remarcat că pentru organizarea sondajelor sunt antrenați de la 30 până la 50 de operatori care colaborează permanent cu CBS Research. La sondaj participă de la 1100 până la 1200 de respondenți. În total, pentru colectarea datelor e nevoie de aproape 11 zile.

Василий Кантаржи. Фото: ipn.md

În paralel cu operatorii activează și supervizorii. Aceștia contactează respondenții și se interesează, cât a durat interviul, cum s-a comportat operatorul. Dacă interviul s-a desfășurat fără abateri, acesta este aprobat. Rezultatele sondajului sunt transmise sociologilor de la CBS Research și aceștia le analizează. Ulterior, acestea sunt prezentate juriului IPP. Cantarji a subliniat faptul că juriul ar putea discuta chestiunile tehnice, dar nicicum nu poate influența  rezultatele propriu-zise ale sondajului.

Cantarji a mai menționat că verificarea statistică a datelor operatorilor se efectuează după ce acestea sunt studiate de către sociologi. El a precizat că sociologii compară răspunsurile obținute de operatori, dar și durata interviului și la câte întrebări nu au răspuns persoanele chestionate. „Dacă datele unui interviu se deosebesc prea mult de celelalte interviuri, noi îl excludem”, a spus Cantarji.

Cum sunt prezentate rezultatele BOP

După ce obține rezultatele sondajului, juriul IPP începe să pregătească raportul care este prezentat societății. Rezultatele sunt comparate cu datele din sondajele anterioare ale BOP. Acest lucru permite să se constate, cum s-a schimbat opinia publică. Barbăroșie a menționat că „cifrele propriu-zise nu spun nimic”, dar în comparație cu rezultatele studiilor anterioare, se poate constata, cum se schimbă opinia publică. „Orice sondaj de opinie este o imagine momentană a stării societății”, a subliniat el.

Potrivit afirmațiilor lui Barbăroșie, juriul decide ce informații din sondaj sunt prezentate publicului. „Este imposibil să prezentăm toate datele în cadrul unei conferințe de presă”, a precizat el. Rezultatele complete ale sondajelor sunt publicate pe site-ul IPP.

Barbăroșie a menționat că de obicei, în raportul public sunt incluse rezultatele obținute la întrebările de bază. De exemplu, despre nivelul de încredere față de instituțiile statului și cele publice. Astfel, timp îndelungat, biserica rămâne un lider în Moldova după nivelul de încredere. În ultimul sondaj BOP, cel din luna februarie, 29,6 la sută dintre respondenți au comunicat că au încredere totală în biserică, alte 39,3% – mai degrabă, au încredere.

Biserica este urmată de primărie, în care au încredere 55% dintre cei chestionați: 12,5% – au încredere totală, 43,3% – au încredere într-o oarecare măsură, iar pe locul al treilea este armata – 43,8% dintre respondenți au încredere în ea. Pe locul patru este președintele țării, în care au încredere 42,6% dintre cei chestionați. În același timp, 51,6% nu au încredere în președinte, dar, comparativ cu BOP-ul din toamnă, nivelul de încredere față de președinte a crescut – atunci, 69,1% din cetățeni nu aveau încredere în șeful statului.

Barbăroșie a mai menționat că respondenților le sunt adresate mereu astfel de întrebări: consideră ei că țara este condusă de voința cetățenilor și dacă aceștia consideră că alegerile în Moldova sunt democratice. Potrivit afirmațiilor lui Barbăroșie, reieșind din aceste date, poate fi obținut „indicele de stabilitate politică”. Conform ultimului BOP, 60,9 la sută dintre respondenți consideră că alegerile în Moldova nu sunt libere și nici democratice, iar 72,8% sunt de părere că țara este guvernată fără a se ține cont de voința cetățenilor.

Barbăroșie a mai menționat că pe lângă publicarea rezultatelor complete ale sondajului pe site-ul IPP, institutul indică mereu companiile sociologice care au organizat sondajul și sursele de finanțare (finanțarea de bază vine de la Fundația Soros Moldova, precum și de la East European Fundation, Open Society Fondation și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare pe lângă Departamentul Federal pentru Afaceri Externe al Elveției). Publicarea acestor informații este necesară pentru a asigura transparența sondajului, a subliniat Barbăroșie, adăugând că „alte companii pot indica faptul că au realizat sondajul cu banii proprii, dar să faci aceasta este ireal”.

Materialul de parteneriat a fost pregătit cu susținerea Fundației Soros