Cine are mai multe șanse să câștige alegerile prezidențiale? Trei scenarii prezentate de iData

Maia Sandu ar avea mai multe șanse să câștige turul II al alegerilor prezidențiale. Cel puțin aceasta arată datele unui sondaj, prezentat pe 31 octombrie, de compania sociologică iData. Rezultatele corespund unui eșantion sociologic clasic, dar mai sunt două scenarii.

Potrivit rezultatelor sondajului, 39,3% dintre participanți ar susține-o pe Sandu la alegeri, iar 32,1% ar susține oponentul ei, fostul procuror general Alexander Stoianoglo. În același timp, 24,4% dintre respondenți au declarat că nu s-au hotărât asupra alegerii lor, iar 4,2% au spus că nu vor merge la vot. Luând în considerare doar respondenții deciși și diaspora, sociologii prevăd că Sandu va primi 55,2% din voturi, iar Stoianoglo – 44,8%.

Directorul general al companiei sociologice, Mihai Bologan, a spus că în realitate structura demografică a alegătorilor care se prezintă la vot diferă de un eșantion sociologic menit să reflecte starea de spirit a întregii populații. În acest sens, scenariul sociologic de bază nu este potrivit pentru a prezice cu exactitate rezultatul. Pentru a rezolva această problemă, compania a pregătit trei scenarii pentru al doilea tur: un eșantion sociologic clasic, un eșantion care corespunde structurii alegătorilor din primul tur pe vârstă, sex, loc de votare și vot pentru un anumit candidat și un eșantion care ține cont de rezultatele referendumului.

Pe baza structurii populației care a votat în primul tur, 35,3% sunt pregătiți să voteze pentru Sandu, iar 35,2% pentru Stoianoglo. În acest scenariu, ținând cont de cei deciși și de diaspora, Sandu ar putea obține 52,2%, iar Stoianoglo – 47,8%.

Dacă să fie luat în calcul structura de vot la referendum, Sandu ar obține 34,3%, iar Stoianoglo – 36,8%. În al treilea scenariu, ținând cont de cei deciși și de diaspora, la fel Sandu va câștiga dar cu 51,1%, iar Stoianoglo – 48,9%.

Compania sociologică a raportat că la elaborarea studiului a fost utilizată o metodologie mixtă de colectare a datelor: 60% din chestionare au fost colectate la telefon, 20% – online și alte 20% – prin metoda față în față. Eroarea maximă de eșantionare este de ± 3%. Eșantionul total: 1005 persoane. Numărul de localități reprezentate – 323. Perioada de culegere a datelor: 25-29 octombrie 2024.

***

Pe 20 octombrie în Republica Moldova au avut loc alegeri prezidențiale. În urma scrutinului, niciunul dintre cei 11 pretendenți înscriși în cursa electorală nu au obținut majoritate de voturi, astfel că urmează să aibă loc turul II al alegerilor, la care vor concura doi candidați care au acumulat cele mai multe voturi: Maia Sandu de la PAS și Alexandr Stoianoglo de la PSRM. Turul II al alegerilor prezidențiale va avea loc în data de 3 noiembrie. Tot pe 20 octombrie s-a desfășurat referendumul pentru viitorul direcției politice a țării. Majoritatea cetățenilor Republicii Moldova și-au exprimat votul în favoarea modificării Constituției. Pentru opțiunea „DA” au votat 751.235 de cetățeni, echivalentul a 50,46%, în timp ce 737.639 de persoane au ales opțiunea „NU”, reprezentând 49,54%.

NewsMaker a scris recent că referendumul care a avut loc în Moldova, la inițiativa autorităților, trebuia să demonstreze un nivel ridicat de sprijin al populației pentru ideea integrării europene. Faptul că mai mult de jumătate dintre alegători vor vota „pentru” practic nu era pus la îndoială. Această încredere se baza în mare parte pe rezultatele sondajelor de opinie. Însă, după închiderea secțiilor de votare, a devenit evident că ceva nu a mers conform planului. În final, opțiunea „da” a depășit cu greu 50%, și asta doar datorită diasporei. Sociologii au încercat să explice cum s-a ajuns la o astfel de discrepanță între rezultatele sondajelor și realitate. NM vă prezintă aceste argumente. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: