Cine are mai multe șanse să câștige alegerile prezidențiale? Trei scenarii prezentate de iData

Maia Sandu ar avea mai multe șanse să câștige turul II al alegerilor prezidențiale. Cel puțin aceasta arată datele unui sondaj, prezentat pe 31 octombrie, de compania sociologică iData. Rezultatele corespund unui eșantion sociologic clasic, dar mai sunt două scenarii.

Potrivit rezultatelor sondajului, 39,3% dintre participanți ar susține-o pe Sandu la alegeri, iar 32,1% ar susține oponentul ei, fostul procuror general Alexander Stoianoglo. În același timp, 24,4% dintre respondenți au declarat că nu s-au hotărât asupra alegerii lor, iar 4,2% au spus că nu vor merge la vot. Luând în considerare doar respondenții deciși și diaspora, sociologii prevăd că Sandu va primi 55,2% din voturi, iar Stoianoglo – 44,8%.

Directorul general al companiei sociologice, Mihai Bologan, a spus că în realitate structura demografică a alegătorilor care se prezintă la vot diferă de un eșantion sociologic menit să reflecte starea de spirit a întregii populații. În acest sens, scenariul sociologic de bază nu este potrivit pentru a prezice cu exactitate rezultatul. Pentru a rezolva această problemă, compania a pregătit trei scenarii pentru al doilea tur: un eșantion sociologic clasic, un eșantion care corespunde structurii alegătorilor din primul tur pe vârstă, sex, loc de votare și vot pentru un anumit candidat și un eșantion care ține cont de rezultatele referendumului.

Pe baza structurii populației care a votat în primul tur, 35,3% sunt pregătiți să voteze pentru Sandu, iar 35,2% pentru Stoianoglo. În acest scenariu, ținând cont de cei deciși și de diaspora, Sandu ar putea obține 52,2%, iar Stoianoglo – 47,8%.

Dacă să fie luat în calcul structura de vot la referendum, Sandu ar obține 34,3%, iar Stoianoglo – 36,8%. În al treilea scenariu, ținând cont de cei deciși și de diaspora, la fel Sandu va câștiga dar cu 51,1%, iar Stoianoglo – 48,9%.

Compania sociologică a raportat că la elaborarea studiului a fost utilizată o metodologie mixtă de colectare a datelor: 60% din chestionare au fost colectate la telefon, 20% – online și alte 20% – prin metoda față în față. Eroarea maximă de eșantionare este de ± 3%. Eșantionul total: 1005 persoane. Numărul de localități reprezentate – 323. Perioada de culegere a datelor: 25-29 octombrie 2024.

***

Pe 20 octombrie în Republica Moldova au avut loc alegeri prezidențiale. În urma scrutinului, niciunul dintre cei 11 pretendenți înscriși în cursa electorală nu au obținut majoritate de voturi, astfel că urmează să aibă loc turul II al alegerilor, la care vor concura doi candidați care au acumulat cele mai multe voturi: Maia Sandu de la PAS și Alexandr Stoianoglo de la PSRM. Turul II al alegerilor prezidențiale va avea loc în data de 3 noiembrie. Tot pe 20 octombrie s-a desfășurat referendumul pentru viitorul direcției politice a țării. Majoritatea cetățenilor Republicii Moldova și-au exprimat votul în favoarea modificării Constituției. Pentru opțiunea „DA” au votat 751.235 de cetățeni, echivalentul a 50,46%, în timp ce 737.639 de persoane au ales opțiunea „NU”, reprezentând 49,54%.

NewsMaker a scris recent că referendumul care a avut loc în Moldova, la inițiativa autorităților, trebuia să demonstreze un nivel ridicat de sprijin al populației pentru ideea integrării europene. Faptul că mai mult de jumătate dintre alegători vor vota „pentru” practic nu era pus la îndoială. Această încredere se baza în mare parte pe rezultatele sondajelor de opinie. Însă, după închiderea secțiilor de votare, a devenit evident că ceva nu a mers conform planului. În final, opțiunea „da” a depășit cu greu 50%, și asta doar datorită diasporei. Sociologii au încercat să explice cum s-a ajuns la o astfel de discrepanță între rezultatele sondajelor și realitate. NM vă prezintă aceste argumente. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: