CJI anunță înscrierile la hackathonul „Soluții pentru incluziune”

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) organizează hackathonul «Soluții pentru incluziune». Evenimentul se va desfășura în perioada 23-25 iunie 2023, la Chișinău.

Participanții sunt încurajați să dezvolte instrumente, platforme și/sau aplicații care vor promova incluziunea și diversitatea, sporind astfel șansele de implicare a grupurilor social-vulnerabile și marginalizate în viața publică. Juriul va desemna trei câștigători care vor beneficia de granturi a câte 7.000 euro fiecare pentru dezvoltarea și implementarea ulterioară a proiectelor.

Evenimentul se va axa pe identificarea soluțiilor inovatoare și accesibile, care să răspundă unor necesități stringente ale grupurilor social-vulnerabile și marginalizate (persoane în etate, tineri, femei, persoane cu dizabilități, persoane de etnie romă etc.), astfel încât acestea să aibă oportunitatea/șansa de a participa activ și de a-și aduce contribuția la anumite schimbări în comunitățile din care fac parte, dar și în societate în general.

Hackathonul va fi un spațiu de interacțiune unde își vor da întâlnire inovația și ideile care pot ajuta la promovarea incluziunii sociale și la îmbunătățirea accesului la resurse și oportunități pentru persoanele care sunt marginalizate sau excluse din societate din variate motive.

La eveniment se pot înscrie echipe constituite din reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale active în domeniul Drepturilor omului, în a căror activitate incluziunea, diversitatea, implicarea civică sunt principii-cheie, dezvoltatori IT, programatori, designeri, bloggeri, jurnaliști, lideri comunitari, cetățeni activi care se pot implica și pot contribui la promovarea incluziunii, diversității, toleranței și a Drepturilor omului. Echipele urmează să se înregistreze în concurs cu o idee de proiect care corespunde scopului evenimentului.

Pe durata hackathonului, experţii şi mentorii locali și internaționali vor oferi echipelor consultanţă şi expertiză pentru dezvoltarea ideilor de proiect.

Pe 23 iunie, în prima zi de hackathon, va avea loc deschiderea oficială a evenimentului. Participanții vor face cunoștință cu experții și mentorii invitați în cadrul unui panel de discuții comun. Ulterior, echipele înregistrate în concurs își vor prezenta ideile într-un format prestabilit (maxim 2 minute).În a doua zi, pe 24 iunie, experții invitați vor face prezentări și master-class-uri la tematica hackathonului. Ulterior, echipele vor începe lucrul la proiecte.

În a treia zi de hackathon, 25 iunie, echipele vor continua lucrul la dezvoltarea proiectelor cu ajutorul mentorilor. În a doua parte a zilei, proiectele vor fi definitivate, prezentările finale fiind pregătite conform formatului pus la dispoziție de organizatori.

Informaţii despre eveniment şi regulile de participare găsiţi pe site-ul evenimentului: https://incluziune.cji.md

Înregistrarea la eveniment se face aici.

Formularul de înregistrare trebuie completat până la data de 15 iunie 2023.

Pentru detalii suplimentare, nu ezitaţi să ne scrieţi pe adresele de email [email protected] sau [email protected].

Hackathonul «Soluții pentru incluziune» este organizat în cadrul proiectului «Promovarea coeziunii sociale în Moldova prin încurajarea incluziunii și diminuarea discriminării» desfășurat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul programului «Inițiativă Comună pentru Oportunități Egale — Faza II», implementat cu sprijinul Guvernului Elveției.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Vot final: Parlamentul a adoptat politica fiscală pentru 2027. Ce taxe se modifică

Parlamentul a adoptat în lectura a doua, pe 22 octombrie, politica fiscală și vamală pentru anul 2027. Documentul prevede majorarea TVA pentru sectorul HoReCa de la 8% la 12%, creșterea impozitului pe dividende de la 6% la 8% și introducerea TVA pentru coletele comandate din străinătate, cu o valoare de până la 150 de euro. Potrivit Ministerului Finanțelor, măsurile ar urma să aducă venituri suplimentare de aproximativ 5,1 miliarde de lei la bugetul public.

Una dintre modificări vizează consumul casnic de energie. Începând cu 1 aprilie 2027, primii 150 kWh de electricitate consumați lunar la fiecare loc de consum vor fi scutiți de TVA, iar pentru consumul care depășește acest plafon se va aplica cota standard de 20%. În cazul gazelor naturale, TVA de 8% va fi aplicat pentru primii 150 de metri cubi consumați lunar de gospodării, iar volumul suplimentar va fi impozitat cu cota standard.

Politica fiscală prevede și majorarea unor scutiri de impozit pe venit pentru persoanele fizice. Scutirea personală va crește de la 29 700 la 40 020 de lei anual, iar pentru anumite categorii de cetățeni, inclusiv persoanele cu dizabilități din copilărie, va ajunge la 46 680 de lei. Scutirea anuală pentru fiecare persoană întreținută va crește de la 9 900 la 11 040 de lei.

În același timp, agricultorii vor continua să achite TVA de 8% pentru cereale până la sfârșitul anului 2027, după ce Guvernul a renunțat la majorarea cotei la 12%. TVA de 8% va fi menținut și pentru produsele alimentare de bază, precum pâinea, laptele, ouăle, fructele și legumele proaspete.

Ce taxe vor crește

Din 2027, TVA pentru restaurante, hoteluri și servicii de catering va crește de la 8% la 12%. Aceeași cotă va fi aplicată producției din zootehnie, fitotehnie și horticultură, precum și gutuilor și coacăzelor.

Impozitul pe venit pentru activitățile financiare și de asigurări va crește la 18%, față de cota de 12% aplicată anterior. Totodată, acciza la produsele din tutun va crește cu 20%, iar la motorină – tot cu 20%. Pentru majoritatea celorlalte categorii de mărfuri accizabile, majorarea va fi de 10%.

Vor fi introduse și accize pentru lichidele fără nicotină, băuturile energizante, unele băuturi nealcoolice cu zahăr sau îndulcitori și articolele pirotehnice.

O altă măsură prevede că, de la 1 noiembrie 2026, coletele comandate din străinătate, cu o valoare de până la 150 de euro, vor fi supuse TVA de 20% și unei taxe fixe de 12 lei pentru fiecare colet. Până acum, acestea beneficiau de scutire.

De asemenea, proprietățile imobiliare cu destinație locativă a căror valoare depășește patru milioane de lei vor fi impozitate cu o cotă de 0,8%.

Amendamentele opoziției, respinse

Înaintea votului final, deputații din opoziție au înaintat aproximativ 70 de amendamente, însă propunerile lor nu au fost susținute de majoritatea parlamentară, transmite Moldova 1.

Socialistul Petru Burduja a propus un impozit special de 25% pentru băncile comerciale și companiile care furnizează energie electrică și gaze naturale. Acesta a argumentat că veniturile suplimentare ar putea fi folosite pentru a reduce povara asupra consumatorilor.

Deputata Liliana Iaconi, din fracțiunea Blocului „Alternativa”, a cerut majorarea scutirilor fiscale pentru familii și creșterea plafonului de electricitate scutit de TVA de la 150 la 200 kWh pentru gospodăriile care folosesc exclusiv energia electrică pentru gătit. Potrivit acesteia, măsura ar fi vizat aproximativ 47 000 de familii. Propunerile sale au fost respinse.

Deputatul Ion Chicu a propus majorarea impozitului pe venit pentru bănci la 24%, în loc de 18%, precum și limitarea creșterii anuale a accizei la motorină la 10%, față de 20% prevăzut în proiect. Nici aceste amendamente nu au fost acceptate.

Potrivit Ministerului Finanțelor, din cele 5,1 miliarde de lei estimate ca venituri suplimentare la buget, aproximativ 820 de milioane de lei ar urma să provină din impozitul pe venit și taxa de viciu, 1,6 miliarde de lei din TVA și 2,7 miliarde de lei din accize.

Majoritatea prevederilor politicii fiscale și vamale vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, în timp ce măsurile privind TVA pentru consumul casnic de electricitate și gaze naturale se vor aplica de la 1 aprilie 2027.

esp.md

Serviciile funerare din Bălți s-ar putea scumpi de câteva ori. Primarul și un consilier municipal se acuză reciproc

Tarifele pentru serviciile funerare din Bălți ar putea crește de câteva ori, după ce întreprinderea municipală „Direcția Reparații și Construcții Drumuri” (DRCD) a propus majorarea acestora. Primarul Alexandr Petkov se opune scumpirilor și susține că inițiativa ar fi fost susținută de unii consilieri municipali. Între timp, consilierul municipal socialist Serghei Gramma îl acuză pe edil de manipulare și spune că aleșii locali au votat doar pentru organizarea consultărilor publice, nu pentru aprobarea noilor tarife.

Pe 21 octombrie, Alexandr Petkov a scris pe Facebook că majorarea tarifelor pentru serviciile funerare este „inacceptabilă”. Potrivit primarului, inițiativa nu a fost coordonată cu Primăria și ar fi fost susținută de Consiliul administrativ al întreprinderii și de unii consilieri municipali.

Edilul a anunțat că va cere retragerea subiectului de pe ordinea de examinare.

„Înțeleg foarte bine că domeniul serviciilor funerare din orașul nostru are nevoie de schimbări serioase. Dar unde sunt propunerile pentru îmbunătățirea calității acestora? Unde este un plan concret de acțiuni și calcule argumentate? Ce vor primi, mai exact, locuitorii din Bălți în schimbul majorării de câteva ori a tarifelor?”, a declarat Petkov.

Directorul DRCD, Serghei Rubțov, a refuzat să comenteze pentru NewMaker afirmațiile primarului.

Între timp, consilierul municipal Serghei Gramma, reprezentant al Partidului Socialiștilor (PSRM), a respins acuzațiile primarului. Potrivit acestuia, consilierii nu au examinat și nu au susținut noile tarife, ci au votat doar pentru organizarea consultărilor publice.

„Este posibil ca tarifele propuse să fie reale, dar aceste cifre există doar la Consiliul administrativ al întreprinderii și la domnul primar”, a declarat Gramma pentru NewsMaker .

Consilierul a mai afirmat că propunerile privind noile tarife nu au fost prezentate oficial aleșilor locali. El a calificat declarațiile lui Petkov drept „manipulare și publicitate electorală” și a amintit că întreprinderea municipală se află în subordinea primăriei.

Cu cât ar putea crește tarifele

Potrivit tabelului publicat de Petkov, rezervarea unui loc la cimitirul Molodovo ar putea costa 1 600 de lei, față de 530 de lei în tarifele din 2013. La cimitirele vechi și noi de pe strada Gagarin, prețul ar putea crește de la 530 la 1 920 de lei.

Înregistrarea unei comenzi pentru servicii funerare ar putea ajunge de la 28 la 200 de lei, iar pregătirea manuală a locului de înhumare — de la 1 722 la 3 700 de lei.

Și serviciile de transport funerar ar putea deveni mai scumpe. În zilele lucrătoare, tariful propus pentru utilizarea dricului ar putea ajunge la aproximativ 350 de lei pe oră, iar în zilele de odihnă și de sărbătoare — la 550 de lei pe oră.

Pe site-ul întreprinderii DRCD este publicată o listă de tarife aprobată în 2020. Conform acesteia, înregistrarea unei înhumări costă 136 de lei, iar pregătirea manuală a locului de înhumare — 1 722 de lei. Utilizarea dricului costă între 148 și 205 lei pe oră, în funcție de sezon și de ziua săptămânii.

drcd.md
Imagine simbol

Elev rănit cu un cuțit într-o școală din Chișinău, în timpul unui conflict între doi colegi. Ce spune poliția

Un elev de 14 ani a fost rănit la mână cu un cuțit, joi, 22 octombrie, în urma unui conflict între doi minori, într-o instituție de învățământ din Chișinău. Băiatul a fost dus la spital, anunță Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Potrivit IGP, conflictul ar fi izbucnit între doi elevi de 13 ani. Unul dintre ei ar fi scos un cuțit și s-ar fi îndreptat spre celălalt, iar în acel moment un alt elev ar fi fost atins accidental de lamă, suferind o rană la mână.

Minorul rănit a primit îngrijiri medicale, după care a fost transportat la spital pentru investigații suplimentare.

Poliția investighează cazul pentru a stabili toate circumstanțele incidentului și cum a ajuns cuțitul în posesia elevului.

„Anterior, poliția și alte instituții abilitate nu au fost sesizate cu privire la comportamentul băiatului sau eventuale incidente în care acesta ar fi fost implicat”, a menționat IGP.

Screenshot

„Partidul Nostru” solicită scuze publice lui Grosu, după ce a fost acuzat că negociază „lucruri murdare” în schimbul votului

„Partidul Nostru”, condus de Renato Usatîi, îi cere președintelui Parlamentului, Igor Grosu, să-și retragă acuzațiile potrivit cărora formațiunea ar fi încercat să negocieze „lucruri murdare” în schimbul voturilor pentru numirea lui Herman von Hebel în Comisia de evaluare a procurorilor. Formațiunea califică declarațiile drept falsuri și solicită scuze publice.

„Poziția în cazul Herman von Hebel a fost publică, transparentă și argumentată încă de la început. (…) „Partidul Nostru” îl întreabă pe Igor Grosu ce negocieri ascunse au existat într-o poziție anunțată public, de la tribuna Parlamentului, în fața camerelor de filmat”, precizează formațiunea politică.

Partidul condus de Usatîi îl acuză pe liderul PAS și speakerul Igor Grosu că ar încerca să discrediteze o fracțiune parlamentară „prin acuzații neprobată” – acțiuni pe care le condamnă.

„Partidul Nostru consideră că Igor Grosu trebuie să explice de ce majoritatea PAS a refuzat votarea separată a candidaților și a ales să schimbe legea imediat după eșecul primului vot.
În locul acestor explicații, președintele Parlamentului a ales să lanseze acuzații la adresa Partidului Nostru, fără să prezinte public dovezi pentru presupusele negocieri. (…) Îi cerem președintelui Parlamentului să își asume responsabilitatea pentru propriile declarații”,
se mai arată în comunicat.

Reacția vine după declarațiile făcute de Igor Grosu pe 22 octombrie, înaintea ședinței Parlamentului. Șeful Legislativului a declarat atunci că „unica pretenție a opoziției unite în Parlamentul Republicii Moldova, în special la expertul olandez, era la capitolul «cum bea el ceai»”. Acesta a acuzat apoi „Partidul Nostru” că ar fi condiționat votul, fără să precizeze ce ar fi solicitat formațiunea.

Reamintim, la primul vot, pe 26 februarie, cele două candidaturi au acumulat 53 de voturi, sub pragul de 61 prevăzut atunci de lege. Pe 5 martie, Parlamentul a modificat procedura și a permis, astfel, numirea cu 51 de voturi la o nouă examinare. Pe 6 martie cei doi experți au fost desemnați cu 53 de voturi.

Pe 15 octombrie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale modificările legislative, din cauza încălcării procedurii de adoptare. Hotărârea nu anulează automat numirile făcute anterior.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Compania A7, controlată de Șor, a introdus peste $14 mlrd în sistemul financiar global, în mai puțin de un an. Investigație

Compania A7, creată de fugarul Ilan Șor cu sprijinul băncii ruse Promsviazbank, a procesat cel puțin 283 de tone de ruble în numerar, în valoare de peste 14 miliarde de dolari, în perioada noiembrie 2024 – iulie 2025. O mare parte din bani a provenit de pe piețele angro din Moscova și a fost transferată către companii din China prin intermediul unor firme înregistrate în străinătate, arată o investigație a Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ).

Potrivit investigației, una dintre principalele surse de numerar pentru A7 a fost piața Sadovod din sud-estul Moscovei, unde cel puțin opt echipe de intermediari colectau banii de la comercianți. Numerarul era pus în pungi numerotate și transportat la un centru de procesare al companiei, unde era numărat și înregistrat.

Ulterior, banii ajungeau la Promsviazbank (PSB), o bancă de stat rusă specializată în deservirea sectorului apărării și coproprietară a A7. Banca credita conturile companiei, iar aceasta dispunea efectuarea plăților către beneficiari din străinătate prin intermediul unor firme-paravan înregistrate în afara Rusiei.

Documentele interne analizate de jurnaliști arată că proveniența rusească a banilor în numerar nu era vizibilă în transferurile bancare internaționale și în documentele aferente. O parte dintre plăți tranzitau Kârgâzstanul și ajungeau la exportatori chinezi, inclusiv prin conturi deschise la unele dintre cele mai mari bănci din China.

Volumul tranzacțiilor a crescut rapid. Potrivit documentelor consultate de ICIJ, în noiembrie și decembrie 2024, A7 a încasat aproximativ 126 de miliarde de ruble, echivalentul a 1,2 miliarde de dolari, în doar șase săptămâni. În iunie 2025, suma încasată într-o singură lună a ajuns la 250 de miliarde de ruble, echivalentul a 3,1 miliarde de dolari. La apogeu, compania procesa cel puțin 58 de tone de numerar lunar.

Experții citați de ICIJ au avertizat că acest sistem poate facilita ocolirea sancțiunilor occidentale și spălarea banilor, întrucât băncile din afara Rusiei nu pot identifica întotdeauna proveniența fondurilor. George Voloshin, expert în combaterea infracțiunilor financiare, a declarat că utilizarea unor volume atât de mari de numerar ar putea permite legitimarea unor venituri provenite din activități ilegale.

A7 a fost sancționată de Trezoreria SUA la 1 octombrie, fiind calificată drept o organizație criminală transnațională importantă. Autoritățile americane au acuzat compania că folosește metode de spălare a banilor pentru a transfera sume mari cu încălcarea sancțiunilor și a altor legi.

Compania a respins acuzațiile și a afirmat public că dispune de un sistem de verificare a clienților și de prevenire a riscurilor. A7 nu a răspuns însă solicitării de comentarii transmise de ICIJ.

Piața Sadovod nu este acuzată de implicare în activități ilegale.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: