CJI anunță înscrierile la hackathonul „Soluții pentru incluziune”

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) organizează hackathonul «Soluții pentru incluziune». Evenimentul se va desfășura în perioada 23-25 iunie 2023, la Chișinău.

Participanții sunt încurajați să dezvolte instrumente, platforme și/sau aplicații care vor promova incluziunea și diversitatea, sporind astfel șansele de implicare a grupurilor social-vulnerabile și marginalizate în viața publică. Juriul va desemna trei câștigători care vor beneficia de granturi a câte 7.000 euro fiecare pentru dezvoltarea și implementarea ulterioară a proiectelor.

Evenimentul se va axa pe identificarea soluțiilor inovatoare și accesibile, care să răspundă unor necesități stringente ale grupurilor social-vulnerabile și marginalizate (persoane în etate, tineri, femei, persoane cu dizabilități, persoane de etnie romă etc.), astfel încât acestea să aibă oportunitatea/șansa de a participa activ și de a-și aduce contribuția la anumite schimbări în comunitățile din care fac parte, dar și în societate în general.

Hackathonul va fi un spațiu de interacțiune unde își vor da întâlnire inovația și ideile care pot ajuta la promovarea incluziunii sociale și la îmbunătățirea accesului la resurse și oportunități pentru persoanele care sunt marginalizate sau excluse din societate din variate motive.

La eveniment se pot înscrie echipe constituite din reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale active în domeniul Drepturilor omului, în a căror activitate incluziunea, diversitatea, implicarea civică sunt principii-cheie, dezvoltatori IT, programatori, designeri, bloggeri, jurnaliști, lideri comunitari, cetățeni activi care se pot implica și pot contribui la promovarea incluziunii, diversității, toleranței și a Drepturilor omului. Echipele urmează să se înregistreze în concurs cu o idee de proiect care corespunde scopului evenimentului.

Pe durata hackathonului, experţii şi mentorii locali și internaționali vor oferi echipelor consultanţă şi expertiză pentru dezvoltarea ideilor de proiect.

Pe 23 iunie, în prima zi de hackathon, va avea loc deschiderea oficială a evenimentului. Participanții vor face cunoștință cu experții și mentorii invitați în cadrul unui panel de discuții comun. Ulterior, echipele înregistrate în concurs își vor prezenta ideile într-un format prestabilit (maxim 2 minute).În a doua zi, pe 24 iunie, experții invitați vor face prezentări și master-class-uri la tematica hackathonului. Ulterior, echipele vor începe lucrul la proiecte.

În a treia zi de hackathon, 25 iunie, echipele vor continua lucrul la dezvoltarea proiectelor cu ajutorul mentorilor. În a doua parte a zilei, proiectele vor fi definitivate, prezentările finale fiind pregătite conform formatului pus la dispoziție de organizatori.

Informaţii despre eveniment şi regulile de participare găsiţi pe site-ul evenimentului: https://incluziune.cji.md

Înregistrarea la eveniment se face aici.

Formularul de înregistrare trebuie completat până la data de 15 iunie 2023.

Pentru detalii suplimentare, nu ezitaţi să ne scrieţi pe adresele de email [email protected] sau [email protected].

Hackathonul «Soluții pentru incluziune» este organizat în cadrul proiectului «Promovarea coeziunii sociale în Moldova prin încurajarea incluziunii și diminuarea discriminării» desfășurat de Centrul pentru Jurnalism Independent în cadrul programului «Inițiativă Comună pentru Oportunități Egale — Faza II», implementat cu sprijinul Guvernului Elveției.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

Acoperișuri stricate și drumuri blocate. Ploile puternice au lăsat urme în mai multe raioane din Moldova

Ploile torențiale și vântul puternic din 30 mai au provocat pagube în mai multe raioane ale Republicii Moldova, cele mai afectate fiind Ungheni, Nisporeni și Fălești. În aceste zone au fost deteriorate acoperișurile unor case, un obiectiv comercial și un depozit agricol.

Potrivit unui comunicat emis de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, pe parcursul zilei au fost raportate 14 incidente legate de vremea severă. În jumătate dintre cazuri, pompierii au intervenit direct pentru a îndepărta copaci doborâți de vânt și pentru a elibera drumurile blocate.

Cele mai multe solicitări au venit din raioanele Fălești, Glodeni, Cantemir, Leova, Taraclia și UTA Găgăuzia. În aceste zone, intervențiile s-au concentrat pe degajarea carosabilului și eliminarea riscurilor pentru locuitori și infrastructură.

Cele mai serioase pagube au fost înregistrate la Ungheni. În municipiu, mai multe gospodării, mașini și acoperișuri au fost afectate de vânt. Pe strada Ștefan cel Mare, un obiectiv comercial a rămas fără aproximativ 20 de metri pătrați de acoperiș din tablă.

Probleme au fost raportate și în satul Ciorești, raionul Nisporeni, unde șase locuințe au suferit avarii parțiale la acoperișuri. Iar în satul Hitrești, raionul Fălești, un depozit agricol a fost de asemenea afectat.

Potrivit autorităților, nu au fost înregistrate victime. De asemenea, nu s-au produs întreruperi majore de energie electrică și nici avarii semnificative la diguri.

Amintim că, pe 30 mai, între orele 11:00 – 17:00, Republica Moldova s-a aflat sub Cod galben de instabilitate atmosferică.

Facebook/Maia Sandu

Maia Sandu a explicat de ce a restabilit cetățenia moldovenească a lui Traian Băsescu abia cum

Președinta Maia Sandu a restabilit abia acum cetățenia moldovenească a ex-președintelui României, Traian Băsescu, care i-a fost retrasă în 2017 de Igor Dodon, pentru că a primit o cerere din partea acestuia doar recent. Șefa statului a explicat că cetățenia nu poate fi acordată în lipsa unei solicitări oficiale. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”.

Maia Sandu a spus că a fost „o onoare” să îi acorde cetățenia lui Traian Băsescu și să-și exprima recunoștința pentru sprijinul pe care l-a acordat Republicii Moldova de-a lungul timpului.

Am putut acorda această cetățenie acum, pentru că doar acum câteva săptămâni am primit cererea semnată de domnul președinte Băsescu. Nu puteam legal să-i ofer cetățenia atâta timp cât nu aveam o solicitare în scris făcut de domnul președinte Băsescu. În momentul în care această cerere a fost făcută, am mers pe procedurile legale și, iată, în aceste zile am putut să semnez decretul”, a declarat ea.

Amintim că, pe 26 mai, Maia Sandu a semnat un decret prin care a acordat cetățenia moldovenească lui Traian Băsescu. În reacție, fostul președinte i-a mulțumit liderei de la Chișinău și și-a reiterat sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, dar și pentru unirea Republicii Moldova cu România.

Inițial, fostul președinte al României a primit cetățenia Republicii Moldova în 2016 printr-un decret emis de Nicolae Timofti. În 2017, la scurt timp după ce a preluat funcția de șef al statului, Igor Dodon i-a retras cetățenia lui Băsescu.

***

Traian Băsescu s-a născut pe 4 noiembrie 1951, la Murfatlar, România. A deținut funcția de președinte al României pentru două mandate consecutive: în perioada anilor 2004 – 2014.

În calitate de președinte, a susținut politici de facilitare a redobândirii cetățeniei române pentru cetățenii Republicii Moldova și a promovat extinderea programelor de burse pentru studenții basarabeni.

Tudor Mardei | NewsMaker

Chiveri spune că Fondul „Împreună”, lansat de Tiraspol, este o inițiativă „propagandistică”: Încă n-am început colectarea de TVA

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, consideră că Fondul social „Împreună” – creat de administrația nerecunoscută de la Tiraspol, pe fondul crizei economice din regiunea transnistreană – este o inițiativă cu caracter „propagandistic”. El a declarat că aceasta nu va contribui la creșterea nivelului de trai din stânga Nistrului. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 29 mai a emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Nu văd cum acest fond ar putea salva situația. Este o situație temporară și una propagandistică, pentru a demonstra că, din cauza acțiunilor întreprinse de Chișinău, cetățenii din stânga Nistrului au de suferit. (…) Noi încă nici nu am început colectarea de TVA și impozite. Și chiar dacă vom începe de la 1 iulie sau puțin mai târziu, vor fi pentru bunuri absolut neesențiale pentru bunăstarea cetățenilor”, a declarat Valeriu Chiveri.

Totodată, vicepremierul a admis că Chișinăul trebuie să depună mai multe eforturi pentru a fi auzit pe malul stâng al Nistrului.

Comunicarea este în continuare o problemă mai mică sau mai mare pentru noi. (…) Recunoaștem acest lucru, este scăparea noastră. Lucrăm în această direcție. Vom continua să pregătim anumite programe sau o strategie de comunicare îndreptată spre locuitorii din stânga Nistrului. Trebuie într-adevăr să informăm mai mult despre beneficiile fondului de convergență, fiind că s-a creat impresia că noi am adus situația în care sunt cetățenii”, a spus el.

Autoritățile de facto de la Tiraspol au lansat Fondul „Împreună” în mai, îndemnând companiile și locuitorii regiunii transnistrene să contribuie financiar la acesta. Administrația nerecunoscută susține că resursele acumulate vor fi folosite pentru achitarea salariilor, pensiilor, indemnizațiilor și a altor prestații sociale.

Șeful executivului local, Alexandr Rozenberg, a declarat că economia regiunii se află într-o „situație critică”, invocând drept cauze „restricțiile externe”, dificultățile logistice și efectele întreruperii livrărilor de gaze rusești de la începutul anului 2025.

Holdingul Sheriff, care este condus de omul de afaceri Victor Gușan și controlează de facto regiunea transnistreană, a transferat 100 de milioane de așa-zise „ruble transnistrene” (circa 6 milioane de dolari) în Fondul „Împreună”.

Pe 13 mai, Valeriu Chiveri a declarat că lansarea Fondului „Împreună” este rezultatul „unei administrări defectuoase a regiunii de către un grup de cetățeni care țin în captivitate locuitorii”. Oficialul a catalogat inițiativa drept o „acțiune politică” temporară și nesustenabilă și a reiterat că oferta Chișinăului privind reintegrarea graduală a regiunii rămâne valabilă.

***

Amintim că Chișinăul a anulat facilitățile fiscale pentru regiunea transnistreană și a creat Fondul de Convergență, în care vor fi direcționate taxele colectate în regiune. Banii vor fi utilizați pentru implementarea unor proiecte menite să îmbunătățească nivelul de trai din regiune. În replică, Tiraspol a declarat că această măsură reprezintă o tentativă a Chișinăului de a impune „taxe abuzive” asupra malului stâng al Nistrului și că există riscul prăbușirii economiei regiunii.

NM a analizat modul în care introducerea acestor taxe ar putea afecta economia și populația regiunii transnistrene și dacă situația este într-adevăr atât de gravă (detalii – AICI).

The Times

Canada: Un fost bucătar-șef și-a recunoscut vina pentru vânzarea unor substanțe chimice folosite în sinucideri

Kenneth Law, fost bucătar-șef din Canada, și-a recunoscut vina pentru vânzarea online a unor substanțe chimice folosite în sinucideri. Acesta a făcut declarația în cadrul procesului desfășurat la un tribunal din Newmarket, provincia Ontario, relatează CBS News.

Inițial, Law a fost acuzat de uciderea a 14 adolescenți care și-au pierdut viața după ce au ingerat substanțele comercializate de el. După ce a pledat vinovat pentru instigare și facilitare a sinuciderii, acuzațiile de omor au fost retrase. Sentința urmează să fie pronunțată în luna septembrie.

Conform anchetei, Law promova și vindea pe internet o substanță chimică utilizată în industria alimentară pentru conservarea cărnii. Consumată în cantități mari, aceasta poate provoca decesul.

Anchetatorii suspectează că bărbatul ar putea avea legătură cu moartea a peste 100 de persoane din diferite țări, care au cumpărat de la el astfel de produse chimice. Kenneth Law se află în arest din mai 2023.

Printre clienții săi s-ar fi numărat și persoane din Marea Britanie. Autoritățile britanice au anunțat că nu vor formula acuzații separate, mizând pe desfășurarea procesului și pe decizia justiției canadiene.

Potrivit legislației canadiene, instigarea sau facilitarea sinuciderii se pedepsește cu până la 14 ani de închisoare. Dacă ar fi fost condamnat pentru omor, Law ar fi riscat o pedeapsă de până la 25 de ani de detenție fără posibilitatea eliberării condiționate.

Din 2016, cetățenii Canadei au dreptul de a solicita asistență medicală pentru moarte voluntară. Procedura este reglementată prin legislația federală și este disponibilă doar persoanelor majore care suferă de boli grave și incurabile sau de dizabilități severe, care le provoacă suferințe fizice ori psihologice considerate insuportabile.

În schimb, instigarea la sinucidere sau facilitarea acesteia constituie infracțiuni prevăzute de legea penală canadiană. Aceste fapte sunt tratate cu atât mai grav atunci când vizează minori, notează Meduza.

NewsMaker

Plahotniuc a fost lăsat să participe la înmormântarea mamei sale, desfășurată la Chișinău

Fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, care a fost condamnat de prima instanță în dosarul „Frauda bancară” și este deținut în Penitenciarul nr. 13, a fost lăsat să participe la înmormântarea mamei sale, desfășurată în această săptămână. Informația a fost confirmată de purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale a Penitenciarelor, Olga Baciu, pentru NewsMaker.

Mama fostului lider PDM a fost înmormântată miercuri, 27 mai, la cimitirul „Sfântul Lazăr” din Chișinău.

Potrivit purtătoare de cuvânt ANP, Vladimir Plahotniuc a fost lăsat să participe la ceremonia funerară. Acesta a lipsit din închisoare circa o oră, fiind escortat și supravegheat pe durata deplasării.

Conform articolului 217 din Codul de Executare, condamnații pot beneficia, în anumite condiții, de deplasări de scurtă durată în afara penitenciarului, inclusiv în caz de deces al unei rude apropiate, cu aprobarea administrației penitenciare. În astfel de situații, legea prevede posibilitatea unei deplasări de până la 7 zile.

Amintim că, pe 22 aprilie, Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare în penitenciar de tip închis, în cadrul dosarului „Frauda bancară”. Ex-politicianul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor de creare și conducere a unei organizații criminale, escrocherie și spălarea banilor, fapte săvârșite de mai multe persoane, cu folosirea situației de serviciu, de o organizație criminală, în proporții deosebit de mari.

Pe 6 mai, Procuratura Anticorupție a contestat sentința. Acuzatorii consideră pedeapsa „prea blândă” și cer ca fostul lider democrat să fie condamnat la 25 de ani de detenție, așa cum au solicitat inițial în instanță.

Până la rămânerea definitivă a sentinței, acesta rămâne în arest preventiv.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: