AP Photo / Francisco Seco

Comisarul european pentru extindere vine la Chișinău: în agendă – discuție privind un suport din partea Bruxelles-ului

Pe 10 iulie, la Chișinău, va ajunge comisarul european pentru vecinătate și extindere Oliver Varhelyi. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al Guvernului. Daniel Vodă a precizat că oficialul european va discuta cu autoritățile din Moldova „agenda europeană a țării noastre”. Totodată se va pune în discuție „un important suport din partea Bruxelles-ului pentru ceea ce fac autoritățile de la Chișinău pe drumul de integrare europeană”. 

Pe 8 iulie, purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă a anunțat că autoritățile Republicii Moldova sunt „în așteptarea mai multor oficiali europeni, care vor vizita țara noastră”.

„Vom găzdui vizita comisarului european pentru Extindere Oliver Varhelyi, care va vizita țara noastră inclusiv va susține o conferință de presă cu premierul Recean în după amiaza zilei de miercuri. Va fi discutată agenda europeană a țării noastre, dar și modalitățile prin care putem să avansăm pe subiectele de actualitate în ceea ce vizează procesul de integrare al Republicii Moldova, accesarea de oportunități noi pentru țara noastră în contextul în care am deschis procesul de negocieri și urmează munca tehnică în grupurile de lucru. Aceste și alte subiecte vor fi discutate de către oficiali, dar și un important suport din partea Bruxelles-ului pentru ceea ce fac autoritățile de la Chișinău pe drumul de integrare europeană”, a comunicat Vodă.

***

Republica Moldova și Ucraina sunt țări-candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană din iunie 2022. Pe 25 iunie, la Luxemburg, a avut loc prima conferință interguvernamentală Moldova-UE, care a marcat startul negocierilor de aderare la UE. În timpul evenimentului, premierul Dorin Recean a prezentat poziția de negociere din partea țării noastre. Documentul prevede, printre altele, că țara noastră își propune să adere la UE până în 2030, dar și faptul că ar putea solicita perioade de tranziție pentru sectoarele agricol și mediul înconjurător. Detalii AICI.

Pe 25 iunie – de la Luxemburg, vicepremierul pentru integrare europeană Cristina Gherasimov a spus că autoritățile de la Chișinău vor propune Tiraspolului să implementeze acquis-ul comunitar (legislația Uniunii Europene) pe teritoriul regiunii transnistrene, în contextul în care Republica Moldova începe negocierile de aderare la UE. Detalii AICI.

Iar comisarul european pentru vecinătate și extindere Oliver Varhelyi a subliniat că Uniunea Europeană sprijină integritatea teritorială a Republicii Moldova, de aceea la negocierile de aderare se discută despre regiunea transnistreană ca parte a țării noastre. Menționăm, Varhelyi a participat pe 25 iunie, la prima Conferință Interguvernamentală Moldova-UE. Detalii AICI.

Ulterior, pe 4 iulie, Chișinăul a declarat că așteaptă un răspuns de la Tiraspol, după ce a venit „cu primele discuții” la subiectul integrării europene. Între timp, Biroul pentru reintegrare și Biroul pentru reintegrare europeană analizează cum autoritățile de la Chișinău vor „dialoga” cu regiunea transnistreană în acest proces. Precizările au fost făcute de Cristina Gherasimov. Potrivit viceprim-ministrei, există riscul ca regiunea să nu fie interesată de proces. De cealaltă parte, a adăugat Gherasimov, nu se poate discuta acum despre o eventuală aderare ulterioară a regiunii transnistrene dat fiind faptul că „Republica Moldova urmează să adere ca un stat unitar la Uniunea Europeană”. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

PAS/Facebook

€20 mii de la Șor în contul unei deputate PAS? Explicația Mariei Acbaș: Nu ne-am atins de acești bani

În spațiul public este discutat un raport al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din 2023, în care este menționată, printre altele, o firmă administrată de deputata PAS Maria Acbaș. Subiectul a fost mediatizat pe 11 noiembrie de canale de Telegram și site-uri. În aceeași zi, deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat, cu referire la raport, că „banii lui Ilan Șor, veniți prin rețele rusești de influență, au ajuns inclusiv la firma administrată de actuala deputată”. Pentru Ziarul de Gardă, Acbaș a calificat drept „o acuzație absolut nefondată” declarația lui Costiuc și a explicat cum au ajuns cei aproape 20 de mii de euro pe contul firmei și ulterior au fost înlăturați.

Deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat, făcând referire la raportul SIS, că „banii lui Ilan Șor, veniți prin rețele rusești de influență, au ajuns și la „Doksancom” din Găgăuzia — firma administrată de actuala deputată PAS Maria Acbaș”. El a adăugat că firma „a fost beneficiar direct al transferurilor făcute de cetățeanul rus-israelian Igal Shved, persoană identificată ca intermediar al grupării lui Șor și al surselor financiare din Federația Rusă”. „Transferul de 19 779 euro a fost considerat fără justificare economică și avea, potrivit SIS, un singur scop: finanțarea ilegală a activităților politice legate de partidul „Șansă” și destabilizarea situației interne. Autoritățile au intervenit și banii au fost blocați, dar întrebarea rămâne: Cum se face că o firmă condusă de o actuală deputată PAS a apărut într-un raport SIS privind finanțări ilegale din Rusia?”, a mai spus Costiuc în seara zilei de 11 noiembrie.

Ce arată raportul SIS

Documentul, adus în atenția publică în noiembrie 2025, datează din noiembrie 2023 și este semnat de directorul SIS, Alexandru Musteața. În document sunt prezentate date colectate de SIS „orientate la identificarea, prevenirea şi contracararea pericolelor deosebite pentru securitatea statului”, care „atestă atingerea unui nivel fără precedent a intensităţii acţiunilor și faptelor săvârşite de un actor statal străin – Federaţia Rusă – orientate la ancorarea statului nostru, Republica Moldova, în spaţiul său de influenţă”.

În raport se menționează că „a fost deconspirată o operațiune masivă de influențare a proceselor electorale, în special prin finanțare tenebră a campaniei electorale a Partidul Politic „ȘANSĂ”, valoarea căreia depășește suma de 90.000.000 lei” și că „în sensul promovării electorale, exponenții Partidul Politic „ȘANSĂ” au aplicat mai multe scheme financiare de transfer pentru a.n. „proiecte sociale” sau „proiecte de infrastructură” promovat în raioanele și localitățile țării, a.n. proiect/program „satul moldovenesc” și altele, cu implicarea cetățeanul Federației Ruse și al Israelului SHVED Igal /Igor”.

NM by mihaelaconovali25

Potrivit documentului, „suma finanţărilor prezumate a fi transferate de la „sponsorul” SHVED Igal /Igor, este de 1 032 737 Euro și 280 000 USD”. „Mijloacele bănești din conturile lui SHVED Igal /Igor deținute în Kazahstan, provin din Federația Rusă, de la de la cetățeanul Republicii Moldova și al Federației Ruse Victor GUȚULEAC, d.n. 07.01.1984 – care are conexiuni strânse cu Ilan ȘOR şi cu un oligarh din Federația Rusă”, se mai declara în raport.

Conform documentului, mai mulți producători agricoli au fost printre cei care au beneficiat de „transferuri suspecte de la SHVED Igal/ Igor”. Printre aceștia figurează și firma „Doksancom”, care, potrivit documentului, a primit 19.779 de euro.

Reacția deputatei

Pentru Ziarul de Gardă, deputata PAS, Maria Acbaș a declarat că nu știe cine sunt Igor Shved sau Victor Guțuleac. 

„Domnul deputat (nota red. Costiuc) a lansat o acuzație absolut nefondată, precum că am fi primit bani de la Șor. Comitetul Executiv al Găgăuziei a întocmit liste de terenuri agricole care au suferit din cauza secetei. Firma noastră a depus și ea documente la Comitet în legătură cu seceta. Nouă ni s-a spus de la Comitet că va fi un ajutor, dar a cui, a Comitetului Executiv sau a Adunării Populare a Găgăuziei, nu cunoșteam. De la noi s-au cerut date cu privire la pierderile din cauza secetei și noi le-am oferit. Presupun că în baza acestor informații oferite de fermieri, Comitetul a întocmit lista firmelor”, a explicat parlamentara.

Ea a mai spus că, atunci, au fost prevenite băncile pentru a nu primi acești bani.

„Noi am prevenit băncile că nu dorim ca acești bani să se afle la noi pe conturi, dar au ajuns. Organele de drept au făcut și o investigație la acest subiect și au primit explicații de la noi, fermierii, care am fost ostaticii acestei situații create de Comitetul Executiv. Suma (nota red. circa 20 de mii de euro) a venit pe cont, dar noi de acești bani nici nu ne-am atins. Atunci am înțeles că este un fel de înșelătorie, pentru că au apărut informații în spațiul public că banii sunt de la Șor. Și băncile au spus că tranzacțiile sunt dubioase”, a declarat Maria Acbaș.

Ulterior, potrivit deputatei, „banii de pe cont au fost înlăturați de către bancă”. „În legătură cu toată această situație eu am depus mărturii la Centrul Național Anticorupție. Toți fermierii care erau în lista Comitetului Executiv al Găgăuziei în legătură cu seceta au depus mărturii. Numele lui Igor Shved l-am auzit la CNA. Ce au făcut mai departe organele de drept nu cunosc”, a declarat Maria Acbaș pentru sursa citată.

Solicitați de NewsMaker, reprezentanții PAS au declarat că urmează să vină în curând cu o reacție.

***

Potrivit Ziarul de Gardă, „Doksancom” SRL gestionează o fermă de prăsilă de bovine, având peste 800 vaci de rasă Holstein este în proprietatea Mariei Acbaş. „Doksancom” SRL deține „fabrica Oloi Pak” SRL, care comercializează produse lactate sub brandul „Sana”.

Amintim că decizia antreprenoarei Maria Acbaș din Comrat de a candida pe listele PAS la alegerile parlamentare din septembrie a stârnit un val de reacții. Criticile au apărut mai ales în contextul în care, la scrutinul parlamentar din 2021, Acbaș a candidat pentru un mandat de deputat pe listele Partidului „Congresul Civic”, formațiune condusă de fostul deputat comunist Mark Tkaciuk. Aici mai multe detalii.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: