Modificările privind reforma justiției ar trebui să se bazeze pe un concept strategic clar, inclusiv la nivel legislativ, care să obțină sprijinul tuturor părților interesate și să reflecte obligațiile Republicii Moldova în calitate de stat membru al Consiliului Europei. Opinia a fost enunțată de secretarul general al instituției, Marija Pejčinović Burić, într-un comunicat publicat astăzi, 22 ianuarie, pe site-ul instituției.
„Experții noștri au concluzionat că modificările dorite trebuie să aibă la bază un concept strategic clar, inclusiv la nivel legislativ. Acest concept ar trebui să aibă sprijinul activ al tuturor părților interesate și să reflecte obligațiile țării în calitate de stat membru al Consiliului Europei. Conceptul ar trebui să ofere o viziune strategică potrivită pentru reformele planificate și să se bazeze pe o evaluare detaliată a nevoilor care să justifice și să explice inițiativele legislative și politice care vor urma. Instituțiile în cauză vor trebui să lucreze împreună constructiv și fără grabă pentru a atinge aceste obiective importante”, se mai arată în declarație.
Totodată, potrivit experților europeni, subiectul privind corupția rămâne actual, inclusiv în domeniul judiciar. Experții consideră că trebuie luate măsurile necesare pentru implementarea recomandărilor emise de Grupul de state contra corupţiei (GRECO), privind prevenirea corupției judecătorilor și procurorilor, în mod special prevenirea desemnării și promovării candidaților cu riscuri de integritate.
Mai mult, ar trebui consolidată eficiența cadrului anti-corupție, iar independența și capacitatea instituțiilor de stat de a preveni și a lupta cu corupția trebuie garantate, se mai arată în comunicat.
Amintim că, în data de 20 și 21 ianuarie, o delegație a Consiliului Europei a efectuat o vizită în Republica Moldova, pentru a acorda suport Chișinăului în implementarea reformei justiției.
Reprezentanții europeni s-au întâlnit cu premierul, președinta parlamentului, cu ministrul Afacerilor Externe și cel al Justiției, cu membrii Curții Constituționale, cu procurorul general, cu membrii comisiei juridice numiri și imunități, cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii și al Procurorilor, cu reprezentanții Institutului Național de Justiție, cu mai mulți judecători, inclusiv de la Curtea Supremă de Justiție, precum și cu mai multe organizații neguvernamentale.
