Tudor Mardei | NewsMaker

„Dacă nu se va livra deloc gaz, regiunea transnistreană intră în colaps”. Parlicov a anunțat cerințele Gazprom

Ministrul Energiei Victor Parlicov a declarat că Gazprom leagă subiectul livrărilor de gaze pentru malul stâng al Nistrului, prin rută alternativă – prin Turcia, de subiectul achitării pretinsei datorii aferente malului drept. „Ei cumva spun că dacă nu va fi progres pe acele datorii, atunci noi încă vom lua în considerare ce este posibil, ce nu-i posibil pe ruta alternativă, cât vom livra, cum vom livra”, a relatat Parlicov. Ministrul a mai spus că „toată lumea trebuie să înțeleagă că scenariul unei crize pe malul stâng este foarte realist” și că „dacă nu se va livra deloc gaz, regiunea transnistreană intră în colaps”. 

„Gazprom leagă subiectul continuității livrărilor de pretinsa datorie aferentă malului drept”

„Ei (nota red. Gazprom) ne-au solicitat să discutăm cu partea ucraineană, să îi convingem ca să continue acest tranzit. Noi am discutat cu partea ucraineană și anterior și noi înțelegem că această decizie nu va fi luată… posibil să fie luată în ultimul moment. (…) Dacă tranzitul prin Ucraina s-ar păstra pentru noi aceasta ar fi un scenariu mult mai simplu, dar toată lumea este conștientă că există și rute alternative. (…) Aici a apărut o discuție mai complicată pentru că în înțelegerea noastră Gazprom cumva leagă subiectul continuității livrărilor prin rută alternativă prin Turcia de subiectul achitării acelei pretinse datorii aferente malului drept. Ei cumva spun că dacă nu va fi progres pe acele datorii, atunci noi încă vom lua în considerare ce este posibil, ce nu-i posibil, pe ruta alternativă, cât vom livra, cum vom livra. Cumva au dat de înțeles că subiectele acestea sunt legate”, a comunicat ministrul.

Auditul datoriilor, a menționat Parlicov, „a dat o anumită concluzie”: „Concluzia este că practic toată datoria este prescrisă. (…) Partea rusă nu recunoaște rezultatele acestui audit, însă noi nu am primit din partea Gazprom până acum o alternativă. (…) Noi am formulat că dispoziția noastră se bazează pe rezultatele acestui audit dar nu a venit vreo contrapropunere din partea Gazprom. Deci, ei acum urmează să transmită viziunea lor. Aștept să vină documentul oficial”.

„Eu cred că scenariul realist este că vor fi limitate volumele de gaze pentru malul stâng”, a adăugat Parlicov.

„Acum noi lucrăm cu partenerii internaționali pentru a ne pregăti în eventualitatea în care nu există livrări sau livrările sunt insuficiente de a găsi o soluție”, a adăugat Parlicov. „Lucrăm nu doar cu partenerii internaționali, dar lucrăm și cu partea transnistreană fiindcă și ei să înțeleagă că o dată și o dată chestia aceasta o să se termine și trebuie să se pregătească și să achite gaze la costurile reale, la costuri de piață”, a comunicat Parlicov.

„Scenariul unei crize pe malul stâng este foarte realist”

Ministrul a mai spus că „toată lumea trebuie să înțeleagă: scenariul unei crize pe malul stâng este foarte realist”: „Noi nu avem certitudinea că vor fi gaze pentru malul stâng. Și dacă vor fi – cât și în ce condiții. (…) Noi nu vom putea cu certitudine să ne descurcăm fără sprijinul partenerilor externi. (…) Dacă nu se va livra deloc (nota red. gaz), regiunea transnistreană intră în colaps. Noi va trebui să avem grijă de ei”.

Oficialul a mai declarat că dacă nu va fi gaz în stânga Nistrului vom avea o creștere a prețurilor pe intern la energie electrică.

„Noi putem aduce gaz pentru regiunea transnistreană, există posibilitate tehnică și comercială dar costurile acestea vor trebui achitate. (…) Atât cât pot trebuie să achite partea transnistreană și mai departe noi trebuie împreună cu partea transnistreană să dialogăm cu partenerii internaționali să vedem dacă cineva poate oferi acest sprijin”, a comunicat Parlicov, adăugând că ar fi vorba de 400 milioane de euro pe an. „Cei din stânga Nistrului sunt la fel de îngrijorați sau poate chiar mai îngrijorați. Eu nu pot să vă dau acum detalii, dar ei înțeleg că noi suntem într-o barcă și salvarea de fapt în esență a regiunii transnistrene, în caz dacă se declanșează criza, este o chestie care și-o poate asuma doar Chișinăul cu partenerii internaționali”, a menționat oficialul.

La discuție cu Gazprom, a mai spus Parlicov, nu s-a pus problema livrărilor de gaze pentru malul drept al Nistrului.

***

Ministrul Energiei Victor Parlicov și președintele Gazprom Alexei Miller au avut o întrevedere pe 25 noiembrie, la Sankt-Petersburg. Părțile au vorbit despre livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, aprobarea noii componențe a Consiliului de Administrație al Moldovagaz, dar și despre datoria Moldovagaz față de Gazprom. Cu privire la livrările de gaze, au comunicat reprezentanții Gazprom, s-a convenit asupra prelungirii discuțiilor. În cazul aprobării noii componențe a Consiliului de Administrație al Moldovagaz, a raportat Chișinăul, în viitorul apropiat va avea loc o procedură repetată de votare. Iar cu privire la soluționarea datoriei Moldovagaz față de Gazprom, a precizat Chișinăul, „părțile au convenit că vor relua consultările”. Detalii AICI.

Cu privire la pretinsele datorii, amintim că anterior în cadrul negocierilor dintre „Moldovagaz” și „Gazprom”, în 2022, s-a constatat că „Moldovagaz” ar fi acumulat o datorie istorică – peste 700 milioane de dolari. „Gazprom” i-a cerut atunci Chișinăului să recunoască această datorie ca fiind a Moldovei și s-o ramburseze în regim de urgență. Autoritățile moldovenești au declarat că vor recunoaște datoria doar dacă va fi confirmată de un audit independent. Ulterior, Guvernul a decis ca Agenția Proprietăți Publice să realizeze un audit asupra datoriei S.A. Moldovagaz față de concernul rus Gazprom și Factoring Finance pentru gazele livrate consumatorilor de pe malul drept al Nistrului. În septembrie 2023, Victor Parlicov a prezentat rezultatele auditului extern. Potrivit lui Parlicov, auditul a indicat că o mare parte din suma solicitată de Moscova nu ar fi justificată prin acte oficiale. În rezultat, Chișinăul i-a propus concernului rus 8,6 milioane dolari din suma solicitată.

***

În octombrie 2021, Gazprom și Moldovagaz au semnat un contract, cu o durată de cinci ani, pentru furnizarea a 3,3 miliarde de metri cubi de gaze anual. Aceste volume urmau a fi distribuite pentru consumul malului drept și cel stâng al Nistrului, însă, la sfârșitul anului 2022, concernul rusesc a redus la jumătate cantitatea de gaze naturale furnizată Republicii Moldova. În prezent, aproximativ 5,7 milioane de metri cubi gaz tranzitează zilnic Ucraina din Rusia, fiind livrat în regiunea transnistreană. Cantitatea necesară de gaze naturale pentru consumul malului drept al Nistrului este procurată de pe piața europeană.

Gazul rusesc livrat în Europa, inclusiv cel pentru regiunea transnistreană, tranzitează teritoriul ucrainean, iar contractul de tranzit dintre Federația Rusă și Ucraina va expira la 1 ianuarie 2025. Kievul a declarat, în repetate rânduri, că nu intenționează să prelungească contractul respectiv, motivul fiind invazia Rusiei pe scară largă asupra Ucrainei, care a început în februarie 2022. Cu toate acestea, autoritățile ucrainene au menționat anterior că tranzitul de gaz rusesc către UE poate fi păstrat dacă un consorțiu sau una dintre țările-membre ale Uniunii Europene va „acționa ca agent de tranzit pentru propriile sale gaze” din Federația Rusă.

Pe 20 noiembrie 2024, Victor Parlicov a anunțat că a fost invitat de reprezentanții concernului rus Gazprom la discuții, la Sankt-Petersburg. Subiectul prioritar al discuțiilor, a comunicat Parlicov, va fi furnizarea de gaze naturale către regiunea transnistreană de la 1 ianuarie 2025, atunci când expiră contractul de tranzit prin Ucraina. Ministrul a mai declarat că, la Sankt-Petersburg, se va discuta și despre aprobarea noii componențe a Consiliului de Administrație al Moldovagaz. Detalii AICI.

Ulterior, pe 21 noiembrie, Victor Parlicov a anunțat că vizita la Sankt-Petersburg este programată pentru data de 25 noiembrie. Parlicov a mai declarat că în invitația la discuțiile de la Sankt-Petersburg a fost indicat și subiectul datoriilor pe care Gazprom le impută malului drept. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Dodon acuză SIS că „nu lucrează pentru interesele naționale”. Grosu: „La noi toți îs specialiști. Personajul acesta era oleacă doctor” VIDEO

În contextul camionului cu armament depistat la vamă, socialistul Igor Dodon a declarat că Serviciul de Informații și Securitate „nu lucrează pentru interesele naționale”. „Acum, noi avem agenți ai serviciilor secrete străine”, a menționat acesta, adăugând că țara are „o problemă în securitate”. De cealaltă parte, liderul PAS Igor Grosu a îndemnat să fie lăsați responsabilii „să-și facă meseria”. „La noi toți îs specialiști, începând cu Covid-ul. Tot personajul acesta era oleacă doctor”, a mai spus Grosu, întrebat dacă are reproșuri față de conducerea SIS și alte instituții de forță, în contextul declarațiilor lui Dodon, care a criticat activitatea Serviciului. NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții SIS în legătură cu declarațiile în care au fost vizați.

Pe 27 noiembrie, deputatul socialist Igor Dodon a fost întrebat cum califică activitatea SIS în cazul camionului depistat cu armament la vamă. „Haideți să spunem sincer: în SIS, acum, noi avem agenți ai serviciilor secrete străine. Ei au scos reglementările anterioare, când angajații SIS-ului nu puteau fi cetățeni străini. Noi lucrul acesta l-am sensibilizat. SIS-ul nu lucrează pentru interesele naționale ale Republicii Moldova”, a răspuns Dodon.

La precizarea jurnaliștilor că este o declarație dură și la întrebarea dacă are dovezi în acest sens, Dodon a răspuns: „Nu. Este o declarație dură. Este o declarație politică, dacă doriți, din partea noastră, dar atunci când cetățenii altor state sunt admiși să conducă SIS-ul, noi avem o problemă în securitate”.

Întrebat dacă se referă la angajații care dețin și cetățenia română, Dodon a răspuns: „Cetățenia altui stat. Nu contează, română, rusă”.

Ulterior, jurnaliștii l-au întrebat pe liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) și președintele Parlamentului, Igor Grosu, dacă are reproșuri față de conducerea SIS și alte instituții de forță, în contextul declarațiilor lui Igor Dodon, care a criticat activitatea SIS. „Am să reproșez trădătorilor de țară, care atunci când spațiul aerian al Republicii Moldova este survolat, a câta oară, de drone ale Federației Ruse, se iscă niște trădători, niște mancurți, care în loc să trateze subiectul cu maximă seriozitate, el face mișto de aceste cazuri”, a fost răspunsul lui Grosu.

Întrebat cum califică activitatea SIS în cazul armamentului depistat la vamă, Grosu a declarat: „Toate instituțiile o să-și aducă contribuția pe acest dosar, și SIS-ul, și Poliția de Frontieră, și vama, și așa mai departe”.

„Eu n-am participat la audieri, de aceea lăsați vă rog comisia să-și facă meseria, pentru că la noi toți îs specialiști, începând cu Covid-ul. Tot personajul acesta era oleacă doctor”, a mai spus Grosu, întrebat care a fost veriga slabă în cazul de la vamă.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la reprezentanții SIS în legătură cu declarațiile în care au fost vizați. Deocamdată nu avem un răspuns.

Menționăm că, în iunie 2022, aflat la Parlament pentru aprobarea candidaturii sale la funcția de director al SIS, Alexandru Musteață a confirmat că deține și cetățenia unui stat străin, „la fel ca circa 1 milion de persoane din Republica Moldova”. Acesta a dat asigurări că va respecta întru totul jurământul de credință față de patrie. De asemenea, el a precizat că legislația nu permite angajarea în cadrul SIS a persoanelor cu cetățenie străină, excepție fiind pentru conducerea instituției.

***

Amintim că un camion cu armament, descoperit în noaptea de 19 spre 20 noiembrie la Vama Albița–Leușeni, a declanșat anchete în Republica Moldova și România. Procuratura Generală declarat că armamentul a fost preluat „dintr-un depozit neidentificat din Ucraina, de la persoane necunoscute”.

Pe 20 noiembrie, procurorii pentru combaterea criminalității din R. Moldova au anunțat reținerea a două persoane. Pe 21 noiembrie, au anunțat că a fost reținută și a treia persoană. Cei trei reținuți, toți din Chișinău, au avut următoarele roluri în schemă, conform procurorilor: conducătorul întreprinderii care a comandat transportarea mărfii (a treia persoană reținută), conducătorul companiei de transport și brokerul. Tot pe 21 noiembrie, Poliția Română a anunțat reținerea șoferului camionului. Procurorii din R. Moldova au confirmat că șoferul, reținut de autoritățile române, este cetățean al Republicii Moldova și că marfa de contrabandă a fost încărcată în camion în municipiul Chișinău. Pe 26 noiembrie, șeful Inspectoratului General al Poliției din R. Moldova a anunțat că încă o persoană a fost reținută. Potrivit acestuia, persoana ar fi avut rolul de organizator. 

Urmare a unor audieri la Parlament, deputatul PAS Lilian Carp a anunțat că, în acest caz, în Republica Moldova vor avea loc demisii.

NewsMaker a adunat informațiile publice despre cazul armamentului de la vamă AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: