Tudor Mardei | NewsMaker

„Dacă nu se va livra deloc gaz, regiunea transnistreană intră în colaps”. Parlicov a anunțat cerințele Gazprom

Ministrul Energiei Victor Parlicov a declarat că Gazprom leagă subiectul livrărilor de gaze pentru malul stâng al Nistrului, prin rută alternativă – prin Turcia, de subiectul achitării pretinsei datorii aferente malului drept. „Ei cumva spun că dacă nu va fi progres pe acele datorii, atunci noi încă vom lua în considerare ce este posibil, ce nu-i posibil pe ruta alternativă, cât vom livra, cum vom livra”, a relatat Parlicov. Ministrul a mai spus că „toată lumea trebuie să înțeleagă că scenariul unei crize pe malul stâng este foarte realist” și că „dacă nu se va livra deloc gaz, regiunea transnistreană intră în colaps”. 

„Gazprom leagă subiectul continuității livrărilor de pretinsa datorie aferentă malului drept”

„Ei (nota red. Gazprom) ne-au solicitat să discutăm cu partea ucraineană, să îi convingem ca să continue acest tranzit. Noi am discutat cu partea ucraineană și anterior și noi înțelegem că această decizie nu va fi luată… posibil să fie luată în ultimul moment. (…) Dacă tranzitul prin Ucraina s-ar păstra pentru noi aceasta ar fi un scenariu mult mai simplu, dar toată lumea este conștientă că există și rute alternative. (…) Aici a apărut o discuție mai complicată pentru că în înțelegerea noastră Gazprom cumva leagă subiectul continuității livrărilor prin rută alternativă prin Turcia de subiectul achitării acelei pretinse datorii aferente malului drept. Ei cumva spun că dacă nu va fi progres pe acele datorii, atunci noi încă vom lua în considerare ce este posibil, ce nu-i posibil, pe ruta alternativă, cât vom livra, cum vom livra. Cumva au dat de înțeles că subiectele acestea sunt legate”, a comunicat ministrul.

Auditul datoriilor, a menționat Parlicov, „a dat o anumită concluzie”: „Concluzia este că practic toată datoria este prescrisă. (…) Partea rusă nu recunoaște rezultatele acestui audit, însă noi nu am primit din partea Gazprom până acum o alternativă. (…) Noi am formulat că dispoziția noastră se bazează pe rezultatele acestui audit dar nu a venit vreo contrapropunere din partea Gazprom. Deci, ei acum urmează să transmită viziunea lor. Aștept să vină documentul oficial”.

„Eu cred că scenariul realist este că vor fi limitate volumele de gaze pentru malul stâng”, a adăugat Parlicov.

„Acum noi lucrăm cu partenerii internaționali pentru a ne pregăti în eventualitatea în care nu există livrări sau livrările sunt insuficiente de a găsi o soluție”, a adăugat Parlicov. „Lucrăm nu doar cu partenerii internaționali, dar lucrăm și cu partea transnistreană fiindcă și ei să înțeleagă că o dată și o dată chestia aceasta o să se termine și trebuie să se pregătească și să achite gaze la costurile reale, la costuri de piață”, a comunicat Parlicov.

„Scenariul unei crize pe malul stâng este foarte realist”

Ministrul a mai spus că „toată lumea trebuie să înțeleagă: scenariul unei crize pe malul stâng este foarte realist”: „Noi nu avem certitudinea că vor fi gaze pentru malul stâng. Și dacă vor fi – cât și în ce condiții. (…) Noi nu vom putea cu certitudine să ne descurcăm fără sprijinul partenerilor externi. (…) Dacă nu se va livra deloc (nota red. gaz), regiunea transnistreană intră în colaps. Noi va trebui să avem grijă de ei”.

Oficialul a mai declarat că dacă nu va fi gaz în stânga Nistrului vom avea o creștere a prețurilor pe intern la energie electrică.

„Noi putem aduce gaz pentru regiunea transnistreană, există posibilitate tehnică și comercială dar costurile acestea vor trebui achitate. (…) Atât cât pot trebuie să achite partea transnistreană și mai departe noi trebuie împreună cu partea transnistreană să dialogăm cu partenerii internaționali să vedem dacă cineva poate oferi acest sprijin”, a comunicat Parlicov, adăugând că ar fi vorba de 400 milioane de euro pe an. „Cei din stânga Nistrului sunt la fel de îngrijorați sau poate chiar mai îngrijorați. Eu nu pot să vă dau acum detalii, dar ei înțeleg că noi suntem într-o barcă și salvarea de fapt în esență a regiunii transnistrene, în caz dacă se declanșează criza, este o chestie care și-o poate asuma doar Chișinăul cu partenerii internaționali”, a menționat oficialul.

La discuție cu Gazprom, a mai spus Parlicov, nu s-a pus problema livrărilor de gaze pentru malul drept al Nistrului.

***

Ministrul Energiei Victor Parlicov și președintele Gazprom Alexei Miller au avut o întrevedere pe 25 noiembrie, la Sankt-Petersburg. Părțile au vorbit despre livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, aprobarea noii componențe a Consiliului de Administrație al Moldovagaz, dar și despre datoria Moldovagaz față de Gazprom. Cu privire la livrările de gaze, au comunicat reprezentanții Gazprom, s-a convenit asupra prelungirii discuțiilor. În cazul aprobării noii componențe a Consiliului de Administrație al Moldovagaz, a raportat Chișinăul, în viitorul apropiat va avea loc o procedură repetată de votare. Iar cu privire la soluționarea datoriei Moldovagaz față de Gazprom, a precizat Chișinăul, „părțile au convenit că vor relua consultările”. Detalii AICI.

Cu privire la pretinsele datorii, amintim că anterior în cadrul negocierilor dintre „Moldovagaz” și „Gazprom”, în 2022, s-a constatat că „Moldovagaz” ar fi acumulat o datorie istorică – peste 700 milioane de dolari. „Gazprom” i-a cerut atunci Chișinăului să recunoască această datorie ca fiind a Moldovei și s-o ramburseze în regim de urgență. Autoritățile moldovenești au declarat că vor recunoaște datoria doar dacă va fi confirmată de un audit independent. Ulterior, Guvernul a decis ca Agenția Proprietăți Publice să realizeze un audit asupra datoriei S.A. Moldovagaz față de concernul rus Gazprom și Factoring Finance pentru gazele livrate consumatorilor de pe malul drept al Nistrului. În septembrie 2023, Victor Parlicov a prezentat rezultatele auditului extern. Potrivit lui Parlicov, auditul a indicat că o mare parte din suma solicitată de Moscova nu ar fi justificată prin acte oficiale. În rezultat, Chișinăul i-a propus concernului rus 8,6 milioane dolari din suma solicitată.

***

În octombrie 2021, Gazprom și Moldovagaz au semnat un contract, cu o durată de cinci ani, pentru furnizarea a 3,3 miliarde de metri cubi de gaze anual. Aceste volume urmau a fi distribuite pentru consumul malului drept și cel stâng al Nistrului, însă, la sfârșitul anului 2022, concernul rusesc a redus la jumătate cantitatea de gaze naturale furnizată Republicii Moldova. În prezent, aproximativ 5,7 milioane de metri cubi gaz tranzitează zilnic Ucraina din Rusia, fiind livrat în regiunea transnistreană. Cantitatea necesară de gaze naturale pentru consumul malului drept al Nistrului este procurată de pe piața europeană.

Gazul rusesc livrat în Europa, inclusiv cel pentru regiunea transnistreană, tranzitează teritoriul ucrainean, iar contractul de tranzit dintre Federația Rusă și Ucraina va expira la 1 ianuarie 2025. Kievul a declarat, în repetate rânduri, că nu intenționează să prelungească contractul respectiv, motivul fiind invazia Rusiei pe scară largă asupra Ucrainei, care a început în februarie 2022. Cu toate acestea, autoritățile ucrainene au menționat anterior că tranzitul de gaz rusesc către UE poate fi păstrat dacă un consorțiu sau una dintre țările-membre ale Uniunii Europene va „acționa ca agent de tranzit pentru propriile sale gaze” din Federația Rusă.

Pe 20 noiembrie 2024, Victor Parlicov a anunțat că a fost invitat de reprezentanții concernului rus Gazprom la discuții, la Sankt-Petersburg. Subiectul prioritar al discuțiilor, a comunicat Parlicov, va fi furnizarea de gaze naturale către regiunea transnistreană de la 1 ianuarie 2025, atunci când expiră contractul de tranzit prin Ucraina. Ministrul a mai declarat că, la Sankt-Petersburg, se va discuta și despre aprobarea noii componențe a Consiliului de Administrație al Moldovagaz. Detalii AICI.

Ulterior, pe 21 noiembrie, Victor Parlicov a anunțat că vizita la Sankt-Petersburg este programată pentru data de 25 noiembrie. Parlicov a mai declarat că în invitația la discuțiile de la Sankt-Petersburg a fost indicat și subiectul datoriilor pe care Gazprom le impută malului drept. Detalii AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Petru Jardan și Alexandru Ciutac, ex-directori ai Aeroportului Chișinău, își vor afla sentința în dosarul de abuz în serviciu în noiembrie. Ce pedepse cer procurorii

Dezbaterile judiciare în dosarul în care ex-directorul general al Aeroportului Chișinău Petru Jardan și fostul director al Departamentului finaciar-administrativ al întreprinderii Alexandru Ciutac sunt acuzați că ar fi prejudiciat întreprinderea cu peste 3,6 milioane de lei au fost finalizate. Procurorii anticorupție au solicitat câte 7 ani de închisoare pentru fiecare dintre inculpați. Sentința urmează să fie pronunțată în data de 20 noiembrie.

Cei doi sunt acuzați de abuz de serviciu în interesul unui grup criminal organizat, condus de oligarhul Ilan Șor, care este condamnat în dosarul „Frauda bancară” și se ascunde în Rusia.

Conform unui comunicat al Procuraturii Anticorupție, cei doi ar fi contribuit la reducerea cheltuielilor companiei „Avia Invest”, care a concesionat aeroportul în 2013, transferând asupra întreprinderii de stat plata unor prime de asigurare.

Procurorii susțin că fostul director general interimar ar fi semnat un contract de asigurare în valoare de 379 020 de dolari. Ulterior, primele de asigurare ar fi fost achitate din banii aeroportului, deși contractul de concesiune prevedea că obligația de a procura și menține asigurările revenea companiei „Avia Invest”.

Pe 1 noiembrie 2013, polița de asigurare a fost emisă pe numele „Avia Invest”. Potrivit acuzării, cei doi foști șefi nu ar fi înregistrat însă în contabilitatea întreprinderii de stat acordul prin care drepturile și obligațiile legate de asigurare reveneau companiei concesionare. Astfel, banii achitați de aeroport nu ar fi fost restituiți.

Prejudiciul cauzat întreprinderii de stat este estimat la peste 3,6 milioane de lei.

În cadrul dezbaterilor, procurorii au cerut ca fiecare dintre cei doi inculpați să fie condamnat la 7 ani de închisoare, într-un penitenciar de tip semiînchis, și să fie lipsit de dreptul de a ocupa funcții timp de 5 ani. Totodată, aceștia au solicitat arestarea preventivă a inculpaților în cazul aplicării pedepsei cu închisoarea.

Procurorii au mai cerut ca cei doi să achite întreprinderii de stat prejudiciul de aproape 3,7 milioane de lei.

Sentința urmează să fie pronunțată pe 20 noiembrie, la ora 15:00, de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Precizăm că cei doi figurează și în dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, în care mai sunt vizați Iurie Leancă, Valeriu Lazăr, Alla Țubari, Tudor Copaci, Angela Susanu și Maria Șendrilă. Aceștia sunt învinuiți de abuz de putere și abuz de serviciu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: