Parlamentul va examina săptămâna aceasta în prima lectură inițiativa deputaților din Partidul Socialiștilor de a reduce vârsta de pensionare în Moldova. Anterior, și președintele în exercițiu Igor Dodon a vorbit despre această idee. Autorii consideră că această măsură este necesară din cauza speranței de viață scăzute din Moldova, iar perioada medie în care bărbații primesc pensia este de doar trei ani. Partenerii externi ai Moldovei și, în special, Banca Mondială, care a sprijinit Moldova în realizarea reformei sistemului de pensii în anul 2016, sunt îngrijorați de inițiativa socialiștilor. NM a discutat cu Anna Akhalkatsi, directorul Biroului Băncii Mondiale în Moldova, despre ceea ce s-ar putea întâmpla dacă se va reduce vârsta de pensionare, dar și despre alte inițiative controversate ale autorităților
Inițiativa legislativă cu privire la micșorarea vârstei de pensionare în Moldova va fi discutată săptămâna aceasta la ședința în plen a parlamentului. Care este poziția Băncii Mondiale privind această inițiativă?
Teamă mi-i că reducerea vârstei de pensionare în Moldova va submina durabilitatea sistemului de pensii cu riscul de a rezulta în pensii cu mult mai mici pentru toți. Majorarea vârstei de pensionare este una dintre măsurile tradiționale aplicate de guverne pentru a echilibra sistemul de pensionare odată cu îmbătrânirea populației.
În general, doar țările cu o creștere a ponderii tinerilor își pot permite să reducă vârsta de pensionare. Și din contra, țările care se confruntă cu îmbătrânirea populației, precum Moldova, tind să stabilească vârste de pensionare mai înalte, pentru a menține sistemele de pensionare pe un traseu durabil. De exemplu, în patria mea, Georgia, vârsta de pensionare a fost majorată până la 65 de ani pentru bărbați și 60 de ani pentru femei, pentru a menține nivelul de prestații întru asigurarea durabilității sistemului de pensii odată cu îmbătrânirea populației.
Deci, vârsta de pensionare poate fi percepută ca un indicator al mărimii viitoarei pensii?
Da, bineînțeles. Am putea permite persoanelor să se pensioneze mai devreme, însă doar pe seama unei pensii foarte mici pe viitor. Dacă vă amintiți, Banca Mondială a susținut reforma sistemului de pensii realizată de Guvern în 2016. Aceasta era necesară pentru a ajuta la creșterea durabilă a nivelului pensiilor, care la acel moment era doar de 13 procente din salariul mediu. În termeni mai simpli, dacă salariul dvs. a fost de 100 dolari, pensia dvs. ar fi doar de 13 dolari când vă veți pensiona.
Scopul reformei din anul 2016 a fost creșterea mărimii pensiei, consolidarea legăturii dintre pensie și mărimea contribuțiilor, reducerea inegalităților în sistemul de pensii și asigurarea durabilității financiare a acesteia. Drept urmare, la moment, prognozăm o creștere a pensiilor până la nivelul de 40 la sută din salariu sau din venitul în baza căruia se calculează pensia. Acest lucru oferă o protecție semnificativ mai bună pentru persoanele în etate decât cele 13% la care puteau conta viitorii pensionari până la reformă.
Majorarea mărimii pensiei a devenit posibilă prin reducerea radicală a numărului de grupuri privilegiate, care în trecut aveau dreptul la pensii cu mult mai mari pentru o perioadă de activitate și o contribuție mai mică decât cea a unui pensionar mediu. Adițional, reforma a consolidat baza de venituri a sistemului de pensionare și a majorat perioada de timp în care se fac contribuții prin creșterea treptată a vârstei de pensionare.
Da, dar contribuțiile la fondul social oricum sunt insuficiente. Aceasta înseamnă că reforma nu funcționează ori se realizează prost?
Într-adevăr, în prezent, contribuțiile sociale colectate sunt insuficiente pentru a asigura achitarea pensiilor. Din această cauză, bugetul de stat “subvenționează” CNAS, fondul de pensii, prin intermediul unor transferuri semnificative. Pentru a vă oferi o înțelegere a amplorii acestei subvenționări – în primele 10 luni ale anului 2020, CNAS a colectat venituri de 11.3 miliarde de lei, pe când bugetul de stat a efectuat transferuri de 9 miliarde de lei pentru a acoperi deficitul. Desigur, acest an este unul neobișnuit și prognozăm pentru viitor un echilibru financiar mai bun, ținând cont de faptul că măsurile adoptate pe parcursul reformei sistemului de pensii în 2016 vor aduce multe grupuri privilegiate în sistemul general de pensii. Orice reducere a vârstei de pensionare va slăbi azi finanțarea sistemului de pensii și va rezulta în pensii mai mici pentru majoritatea populației pe viitor, ceea ce reprezintă o mare preocupare.
Mulți pensionari deja se plâng de faptul că pensiile lor sunt foarte mici. Ce ar putea să facă guvernul pentru a-i ajuta?
Noi recomandăm consolidarea asistenței sociale pentru a susține pensionarii săraci și alte grupuri vulnerabile, în conformitate cu principiile sistemelor moderne de protecție socială care se orientează și țintesc spre sursele vulnerabilității, decât introducerea unor schimbări radicale și deseori nesustenabile în parametrii de bază ai sistemului de pensii.
Să vă dau un exemplu. Astăzi, agricultorii care practică agricultura de subzistență nu sunt incluși în sistemul de asigurări sociale obligatorii. Acest fapt înseamnă că în pofida muncii grele pe care o depun, acești agricultori n-au dreptul la o pensie pentru limită de vârstă atunci când ajung la vârsta de pensionare. Astăzi, această categorie de vârstnici încă nu reprezintă un număr mare, dar este în creștere rapidă. Pe termen lung, aproape o jumătate din vârstnicii Moldovei nu vor primi pensia pentru limită de vârstă. Este o problemă gravă care nu are o soluție simplă, dar necesită anumite acțiuni, care să fie întreprinse azi, pentru a evita pe viitor creșterea vertiginoasă a sărăciei în rândul persoanelor în etate. Noi trebuie să ne axăm pe consolidarea asistenței sociale astfel încât să fie asigurată protecția unui venit minim pentru grupurile vulnerabile. Astfel, ajutorul va fi acordat mai multor persoane și la un cost mai mic, decât reconfigurarea sistemului de pensii.
Noi purtăm discuții cu guvernul, cum am putea re-ajusta Programul Ajutor Social, astfel încât acesta să-i vizeze mai bine pe cei care nu pot munci, inclusiv pensionarii cu venituri mici, dar și copiii sau persoanele cu dizabilități. Noi credem că doar prin oferirea unui suport mai bun familiilor vulnerabile, Moldova va putea să-și mențină capitalul uman și să-și restabilească creșterea economică.
Pe lângă ideea de a reduce vârsta de pensionare, deputații PSRM au mai înregistrat câteva inițiative radicale, de exemplu, abrogarea legii miliardului. FMI și-a exprimat deja îngrijorarea în acest sens. Care este poziția Băncii Mondiale în această ordine de idei?
Noi împărtășim preocupările abordate de FMI. Propunerea recentă ar putea pune în pericol rezultatele care s-au obținut în ultimii ani prin eforturi enorme comune în ceea ce privește consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei, protejarea politicilor promovate de această instituție și asigurarea solvabilității acesteia. Prin asistența acordată anterior în coordonare cu FMI, Banca Mondială a susținut eforturile Guvernului și ale Băncii Naționale de a elimina deficiențele care au dus la frauda bancară și de a preveni repetarea acesteia. Abrogarea legii miliardului ar putea induce riscuri pentru elementele esențiale ale eficacității Băncii Naționale în menținerea stabilității macroeconomice și financiare.
Care este poziția Băncii Mondiale față de evoluțiile recente din sectorul asigurărilor?
Noi urmărim aceste evoluții cu mare atenție, deoarece avem preocupări serioase privind standardele de guvernare a sectorului financiar care amenință stabilitatea financiară. Comisia Națională a Pieței Financiare, în calitatea sa de regulator, trebuie să dețină suficiente pârghii pentru a pune în aplicare în modul corespunzător acțiunile de reglementare. Noi credem că este deosebit de important ca CNPF să-și îndeplinească mandatul fără interferențe sau presiuni și încurajăm adoptarea unei legi care va proteja hotărârile CNPF de reclamații juridice ilegale. Noi am acordat consultanță tehnică Comisiei în elaborarea proiectului de lege despre activitatea de asigurări și reasigurări, în baza celor mai bune practici din alte țări. Această lege va consolida instrumentele puse la dispoziția Comisiei pentru a proteja stabilitatea și integritatea sectorului financiar.
Situația curentă din sectorul de asigurări de asemenea relevă importanța rolului unui sector judiciar profesionist și independent în asigurarea supremației legii. Anume un sector judiciar profesionist și independent determină aplicarea adecvată a legislației actuale și viitoare în sectorul asigurărilor și alte domenii și contribuie la menținerea stabilității și integrității sectorului respectiv. Fără un stat de drept puternic, asistența noastră tehnică în sectorul financiar nu va schimba lucrurile.
Bineînțeles, noi suntem dispuși să susținem și în continuare eforturile Moldovei în edificarea unui sector financiar stabil și transparent, care reprezintă una din precondiții pentru recuperarea rapidă de pe urma pandemiei de COVID-19.
