Viață

De 9 mai, toate structurile MAI vor fi mobilizate: ce trebuie să cunoască locuitorii Republicii Moldova

Mihaela Conovali
| 8 mai, 2025
16:45

Toate structurile Ministerului Afacerilor Interne (MAI) vor fi mobilizate pe 9 mai, în contextul ceremoniilor comemorative, marșurilor și altor evenimente publice care vor avea loc în Republica Moldova. Reprezentanții MAI au atenționat că cei care vor purta simboluri interzise riscă sancțiuni și au precizat că, anul trecut, au documentat 71 de astfel de cazuri. Totodată, oamenii legii au vorbit despre restricțiile de circulație în Chișinău, în contextul unui marș automobilistic, dar și despre accesul deja restricționat pentru transport în Piața Marii Adunări Naționale.

Inspectoratul General al Poliției a raportat că, pe parcursul zilei de 9 mai, în municipiul Chișinău și în alte localități din Republica Moldova vor avea loc ceremonii comemorative, marșuri și alte evenimente publice.

Atenționarea poliției

Inspectoratul a făcut apel către cetățeni „să respecte legea, să se bucure în liniște de evenimente, să nu transforme această zi într-un prilej de dezbinare sau ură și să nu promoveze simboluri care incită la război”.

Reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne au declarat că toate structurile instituției vor fi mobilizate „pentru ca manifestațiile să se desfășoare în siguranță și într-un climat pașnic”: Inspectoratul General al Poliției, Inspectoratul General de Carabinieri, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Poliția de Frontieră și Inspectoratul de Management Operațional.

„Legea prevede că purtarea simbolurilor care promovează războiul, cum este panglica „Sfântul Gheorghe”, constituie contravenție. Anul trecut, Poliția a documentat 71 de astfel de cazuri”, au comunicat reprezentanții MAI.

Amintim că, din 2022, pe teritoriul Republicii Moldova a fost interzisă confecționarea, promovarea, purtarea sau răspândirea panglicii Sf. Gheorghe și a literelor „Z” și „V”, utilizate drept semne distinctive ale armatei ruse în războiul împotriva Ucrainei. Persoanele fizice care sfidează legea pot fi sancționate cu amendă de la 4500 la 9000 de lei sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore. Persoanele cu funcție de răspundere riscă o amendă de la 9000 la 18 000 de lei iar, cele juridice – amendă de la 18 000 la 30 000 de lei.

Restricții de circulație

Accesul în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău este restricționat pentru transport începând cu 8 mai, de la ora 15:00. Menționăm că, pe 9 mai, în centrul capitalei va fi marcată Ziua Europei.

Pe 9 mai, la Chișinău, Inspectoratul a comunicat că vor fi organizate mai multe evenimente, inclusiv un marș automobilistic dedicat Zilei Victoriei asupra fascismului și nazismului. Astfel, accesul pe mai multe străzi va fi restricționat temporar.

În intervalul orar 08:00-23:00, vor fi restricții temporare pe traseul: Piața Marii Adunări Naționale – str. Gavriil Bănulescu-Bodoni – str. Alexei Mateevici – str. Vasile Alecsandri – str. Pan Halippa – Complexul Memorial „Eternitate”.

În intervalul orar 10:00-13:00, vor fi restricții temporare pe traseul: bd. Ștefan cel Mare și Sfânt – str. Ciuflea – bd. Dacia – str. Grădina Botanică – str. Lunca Bîcului – str. Uzinelor – str. Voluntarilor – str. Meșterul Manole – str. Mircea cel Bătrân – str. Ion Dumeniuc (întoarcerea) – str. Mircea cel Bătrân – str. Alecu Russo – bd. Moscovei – str. Studenților – str. Calea Orheiului – str. Petricani – șos. Balcani – str. Liviu Deleanu – str. Alba Iulia – str. Vasile Lupu – str. Mihail Kogălniceanu – str. Vasile Alecsandri – șos. Hîncești – str. Miorița (întoarcerea) – str. Gheorghe Asachi – str. Pan Halippa – Complexul Memorial „Eternitate”.

În intervalul orar 09:00-21:00, vor fi restricții temporare pe traseul: Podul Miorița (Telecentru) – str. Grenoble – bd. Traian – bd. Dacia – str. Tighina – bd. Dacia – str. București – str. Pan Halippa – Complexul Memorial „Eternitate”.

Cum va circula transportul public din Chișinău pe 9 mai

Rutele de troleibuz nr. 1, nr. 5, nr. 8 și nr. 22 vor fi redirecționate pe str. București (tur-retur). Ruta nr. 4, spre sectorul Buiucani: pe str. Ciuflea, str. București, iar spre sectorul Botanica, de pe str. Vasile Lupu pe str. A. Mateevici, str. A. Pușkin, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit. Ruta nr. 34, spre sectorul Centru: pe str. A. Șciusev, str. București, iar spre comuna Trușeni: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. V. Alecsandri, str. București, str. A. Șciusev și în continuare pe traseul stabilit.

Ruta de autobuz nr. 5, tur: pe traseul stabilit; retur: de pe str. Mitropolit G. Bănulescu – Bodoni pe str. Columna, str. V. Alecsandri, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit. Ruta nr. 9, tur: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Mitropolit G. Bănulescu -Bodoni, str. M. Kogălniceanu, str. A. Pușkin, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit; retur: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. A. Pușkin, str. Alexandru cel Bun, str. Mitropolit G. Bănulescu – Bodoni, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit.

Ruta de autobuz nr. 11, tur-retur: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. A. Pușkin, str. Alexandru cel Bun, str. Mitropolit G. Bănulescu – Bodoni, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit. Ruta nr. 26, tur: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Mitropolit G. Bănulescu – Bodoni, str. M. Kogălniceanu, str. A. Pușkin și în continuare pe traseul stabilit; retur: pe traseul stabilit. Ruta nr. 46, tur: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. A. Pușkin, str. Alexandru cel Bun, str. Mitropolit G. Bănulescu – Bodoni, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit; retur: de pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt pe str. Mitropolit G. Bănulescu – Bodoni, str. M. Kogălniceanu, str. A. Pușkin, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt și în continuare pe traseul stabilit.

Totodată, autoritățile capitalei au anunțat că, pe 8 mai (între orele 18:00-23:50) și 9 mai (între orele 06:00-23:00), accesul în anumite locuri publice din Chișinău va fi limitat, în legătură cu vizita comisarului european pentru extindere, Marta Kos.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

9 mai, MAI, poliția, simboluri, ziua europei

Știri similare

Viață

Semnături falsificate la alegerile din Boldurești? Poliția a pornit o cauză penală

Viață

Fostul șef SIS Vitalie Pîrlog, reținut în Dubai? Precizările MAI și IGP

Politică

„Nu vrem slugi cu robă”: reacții după ce Parlamentul și Guvernul și-au anunțat candidații la CC

Doina Buruiană
| 20 iunie, 2025
13:26

Mai mulți politicieni, reprezentanți ai sistemului de justiție și partide politice au reacționat după ce Guvernul și Parlamentul și-au anunțat candidații pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională (CC). Unii au criticat lipsa de transparență în procesul de luare și comunicare a deciziilor. De asemenea, au acuzat guvernarea de „capturarea instituției”. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi a ironizat pe seama nominalizărilor anunțate, menționând că acestea „anulează orice efort de restabilire a încrederii în justiție”.

„Noua-veche componență de vis a Curții Constituționale propusă de guvernare pentru următorii 6 ani, trebuie obligatoriu să fie salutată de către UE, CoE, Comisia de la Veneția. Doar desemnarea lui Litvinenco, cât face pentru o Curte cu adevărat independentă și credibilă. Dar sincronizarea anunțurilor Guvernului și Parlamentului cu privire la nominalizarea candidaților la funcția de judecător la Curtea Constituțională, cât de minunată și conformă valorilor democratice este. Dar dacă serios, cu nominalizările anunțate se anulează orice efort de restabilire a încrederii în justiție”, a scris fotul ministru într-o postare.

Cu o reacție a venit și deputata neafiliată Olesea Stamate. Menționăm că Stamate a înaintat un proiect de lege privind instituirea unui mecanism de selecție publică a judecătorilor constituționali, dar acesta a fost respins de majoritatea parlamentară în ziua în care Guvernul și Parlamentul și-au prezentat candidații.

„E cât se poate de clar de ce majoritatea parlamentară a refuzat dezbaterea proiectului pe care l-am propus, și care venea să instituie o procedură transparentă de numire a judecătorilor constituționali. Acesta propunea, în afară de concurs public, și introducerea unor criterii adiționale pentru candidații la funcția de judecător constituțional. Unul dintre criterii îl consider deosebit de important – și anume – să nu fi făcut activitate politică ultimii trei ani precedând concursul. Regretabil. Și foarte departe de valorile pe care le-a declarat PAS la fondare și în toate campaniile electorale. Transparența, meritocrația și depolitizarea instituțiilor cheie, au rămas simple declarații. Care poate fi nivelul de încredere a cetățenilor în Curtea Constituțională când guvernarea numește unul dintre vice-președinții partidului de guvernare, judecător constituțional”, a scris Stamate pe rețelele sociale.

Cu o reacție a venit și avocata Cristina Ciubotaru. Aceasta s-a referit la anunțul Consiliului Superior al Magistraturii, privind faptul că un singur candidat s-a înscris la concursul pe care l-a organizat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională.

„Atunci când în concursul pentru ocuparea funcției de judecător al Curții Constituționale participă un singur candidat, chiar și după prelungirea termenului de depunere a dosarelor, e semn clar că rezultatul și a acestui concurs este bine știut. Ion Malanciuc va fi al 3 magistrat constituțional din rândul judecătorilor care se crede potrivit să judece la instanțele superioare timp de mai mulți ani, fără a trece filtrul vetting-ului, pe care, de altfel, acești judecători îl susțin în decizii și poziții publice. Netrecerea vetting-ului nu atrage repercusiuni negative pentru cariera lor. Ba din contra. Vin alegerile…. Loialitatea politică a Curții Constituționale este de neprețuit. Cât privește profesionalismul noilor judecători constituționali – vor putea semna măcăr și cu semnul crucii deciziile, numai în favoarea partidului să fie”, susține avocata.

Ex-ministrul Justiției Alexandru Tănase, fost judecător constituțional a criticat lipsa transparenței din partea Guvernului și Parlamentului în comunicarea deciziilor.

„Cea mai gravă problemă rămâne caracterul monocolor al Curții – expresia juridică fidelă a unei guvernări monopartinice. Într-o democrație, componența unei Curți Constituționale este echilibrată deliberat de legiuitor, prin mecanisme care previn controlul acesteia de o singură forță politică. La noi, această prudență constituțională lipsește cu desăvârșire. Toamna vine cu alegeri. Dacă PAS va reuși să păstreze monopolul asupra puterii, sistemul își va continua cursul aparent liniștit. Dar dacă pierde controlul, vom intra într-un peisaj instituțional tensionat, poate exploziv: conflicte între Președinte și Parlament, blocaje, crize de legitimitate. Iar Curtea Constituțională va fi aruncată – din nou – în prima linie a bătăliei politice.

Lecția e simplă. Și e valabilă pentru toți: o Curte monocoloră poate fi o armă de moment. Dar nu va fi niciodată o garanție de durată. Și, de fapt, nici nu aceasta este menirea unei Curți Constituționale. Rolul ei nu este să apere o majoritate de conjunctură, ci să protejeze ordinea constituțională de abuzurile oricărei puteri – indiferent cine o deține.

Cât timp partidele vor continua să trateze Curtea ca pe un bastion de cucerit, și nu ca pe o instituție de echilibru, democrația noastră va rămâne o construcție fragilă – gata să se prăbușească la primul cutremur politic serios”, a scris Alexandru Tănase.

Partidul Național Moldovenesc a condamnat fermitate modul în care guvernarea PAS a decis reînnoirea și completarea componenței Curții Constituționale, acuzând-o de „capturarea instituției”.

„Lipsa totală de transparență, excluderea oricărui concurs real și numirile pe criterii politice transformă această instituție într-o anexă obedientă a puterii, nu într-un garant al Constituției. O asemenea capturare a Curții, comunicată sec prin postări pe rețele sociale, este o bătaie de joc față de cetățeni și față de principiile unui stat de drept funcțional. Asistăm, practic, la instaurarea unei Curți monocolore, în care echilibrul de forțe – obligatoriu într-o democrație – este înlocuit cu fidelitatea față de un partid. Aceasta nu mai este o instituție de arbitraj constituțional, ci un instrument de control politic. (…)

Cerem judecătorilor nou-numiți să nu accepte acest joc. Să nu devină parte a unei farse cu final previzibil. Curtea Constituțională trebuie să servească poporul, nu partidul. Iar dacă actualii judecători vor accepta să joace rolul de „garnitură de siguranță” a guvernării, atunci vor purta întreaga responsabilitate pentru eventualele crize constituționale care se prefigurează. Republica Moldova are nevoie de instituții independente, nu de slugi cu robă”, se menționează în comunicatul partidului.

De asemenea, Coaliția pentru Unitate și Bunăstare a declarat că „numirile la Curtea Constituțională snt o dovadă clară de neglijență față de statul de drept și principiile democrației constituționale”.

„Astăzi, asistăm cu regret la un nou episod de ignorare a principiilor democratice la Chișinău. Modul în care guvernarea PAS a decis să confirme noua componență a Curții Constituționale nu este doar regretabil, ci și profund periculos pentru viitorul statului de drept. Deciziile-cheie privind componența Curții au fost luate în absența oricărei consultări publice sau explicații detaliate. Fără nici măcar o aparență de meritocrație. Totul a fost orchestrat fără concurs deschis, într-un stil cazon, care amintește mai degrabă de execuții politice decât de numiri constituționale. E o formă de cinism greu de mascat și o dovadă de vanitate politică primejdioasă. O Curte monocoloră, numită netransparent, dominată de o singură forță politică, nu poate acționa ca arbitru imparțial. Riscăm ca instituția să fie percepută ca un instrument de partid, nu ca garant al echilibrului între puterile statului. Iar dacă alte instituții au fost deja supuse controlului politic, capturarea Curții înseamnă subminarea totală a statului de drept”, a transmis partidul într-un comunicat de presă.

***

Precizăm că mandatele a cinci judecători constituționali expiră la data de 16 august, curent. Este vorba despre Domnica Manole, Nicolae Roșca, Liuba Șova, Vladimir Țurcan și Serghei Țurcan. Singura care își continuă mandatul este Viorica Puică, numită de Consiliul Superior al Magistraturii în noiembrie 2023. Înalta Curte a notificat deja Parlamentul, Guvernul și CSM pentru inițierea procedurii de numire a noilor magistrați.

Potrivit legislației, Curtea Constituţională este formată din șase judecători, numiţi pentru un mandat de șase ani. Doi magistrați sunt numiţi de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Pe 19 iunie, CSM a anunțat că un singur candidat s-a înscris la concursul pe care l-a organizat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională. Este vorba despre Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, detașat temporar la Curtea Supremă de Justiție. În nota informativă publicată, CSM a solicitat opinia publicului cu privire la candidatura lui Malanciuc și a stabilit termenul limită pentru transmiterea observațiilor: 23 iunie.

Tot pe 19 iunie, premierul Dorin Recean a anunțat că Domnica Manole și Sergiu Litvinenco sunt candidaturile Guvernului pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională. Decizia va fi luată la următoarea ședință a Guvernului.

După Guvern, și Parlamentul și-a anunțat candidații pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională (CC), propunându-i pe actualii membri ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca. Potrivit șefului legislativului, Igor Grosu, cei doi întrunesc competențele profesionale necesare pentru a asigura un nou mandat în cadrul instituției.