Anita Anand/Twitter

De la începutul războiului, Ucriana a primit ajutoare în mărime de $12 miliarde

De la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, Kievul a beneficiat de ajutor în valoare de peste $12 miliarde. Este vorba atât de bani, cât și de armament. Informația a fost confirmată, pe 5 mai, de premierul Ucrainei Denis Șmîgal, în cadrul unei conferințe de presă la Varșovia. 

Șeful Executivului de la Kiev a spus că Ucraina trece momentan prin cea mai dificilă perioadă a istoriei sale, însă crede în victorie. De asemenea, a îndemnat partenerii internaționali să susțină în continuare țara sa.

Într-un interviu pentru „Vocea Americii”, Șmîgal a precizat că cel mai mult a contribuit SUA.

Le suntem foarte recunoscători și apreciem mult acest ajutor. Următoarea țară este Polonia, precum și Uniunea Europeană și alte organizații financiare, FMI, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), precum și alte țări. Canada, de exemplu. Reacția acestor țări a fost neîntârziată și rapidă în prima săptămână de război. Ne-au susținut financiar. Mulți au început să ne ajute în domeniul apărării, la fel, foarte repede. Principalul nostru sprijin în domeniul militar este SUA și NATO”, a declarat Șmîgal.

La Varșovia, în cadrul conferinței internaționale pentru colectarea de fonduri pentru Ucraina, care s-a desfășurat pe 5 mai, au fost colectate circa $6,5 miliarde, pentru a ajuta țara să facă față consecințelor războiului în domeniul umanitar și economic.

Amintim că Guvernul R. Moldova a alocat circa €1,2 mln pentru ajutor umanitar regiunilor Vinnița și Odesa. Anunțul a fost făcut de către speakerul Igor Grosu, care a efectuat o vizită în Ucraina.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„O retragere de onoare – cea mai bună opțiune”: schimb de replici între candidați PAS și „Împreună” la parlamentare

Candidatul PAS la parlamentare, Marcel Spatari, a declarat că, dacă blocul „Împreună” nu va obține 7% la alegeri, „o mare parte a voturilor pe care le va acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin” și și-a exprimat speranța că liderii blocului „vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”. Candidatul blocului „Împreună”, Sergiu Tofilat, a respins afirmația, precizând că o eventuală retragere „nu va aduce voturi în plus” PAS-ului. Fostul membru al blocului și candidat PAS, Dinu Plîngău, a subliniat că „partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc” și a susținut dreptul fiecărui politician de a participa în alegeri, „în pofida mizei atât de mari”.

Schimbul de replici dintre Spatari și Tofilat a avut loc pe o rețea de socializare, după ce primul a comentat participarea blocului „Împreună” la alegerile parlamentare.

„Eu am o părere bună despre blocul Împreună și sunt sigur că majoritatea candidaților acestui bloc înțeleg că, în cazul în care nu vor lua 7% la alegeri, o mare parte a voturilor pe care le vor acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin. Știu că nu este o realitate convenabilă blocului Împreună, dar este realitatea realist reală. Și am totuși speranța că politicienii integri din acest bloc înțeleg această realitate și vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”, a scris Spatari.

Sergiu Tofilat nu a fost de acord cu afirmațiile lui Spatari: „Concluzie greșită. Nici eu, nici familia mea nu vom vota cu PAS. Și oameni dezamăgiți sunt foarte mulți, peste 30%. Ce propuneți, să stăm acasă? Cine are de câștigat din asta, nu cumva partidele pro-ruse? Vom oferi o opțiune de vot pentru cei dezamăgiți, încetați vă rog cu sperietorile, asta e contra-productiv, doar înrăiți și divizați oamenii”.

„Mesajul “decizia corectă” în contextul postării dă clar de înțeles că vreți să ne retragem. Hai totuși să fim sinceri și să nu manipulăm. Ca să fie clar: putem să ne retragem de 100 ori pe zi, asta deloc nu va aduce voturi în plus pentru voi”, a adăugat Tofilat.

În replică, Spatari a spus că mesajul său a fost „absolut evident, bineînțeles”. „Eu personal consider că o retragere de onoare cu anunțarea publică a susținerii pentru PAS și asumarea rolului de opoziție extra-parlamentară este cea mai bună opțiune pentru continuarea procesului de integrare europeană. Dar nu sunt în poziția de a vă îndemna să faceți acest lucru, doar îmi exprim părerea. În același timp, în calitate de lider al blocului Împreună, sunt sigur că cunoașteți mai bine opțiunile oamenilor din bloc și fezabilitatea acestui lucru”, a menționat Spatari.

La rândul său, Dinu Plîngău a declarat, într-o postare pe rețelele de socializare, că susține „dreptul fiecărui cetățean/politician de a participa în alegeri, în pofida mizei atât de mari”. „În același timp, consider că partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc. În viziunea mea, loc de unitate există și după alegeri. Toți politicienii știu că alegătorii vor unitate și de asta speculează pe acest mesaj. Din păcate, adevărul este că rânza liderilor, pe alocuri aroganța, împiedică realizarea acestei unități”, a scris Plîngău.

Zilele trecute, liderul Partidului Schimbării, Ștefan Gligor – formațiune membră a blocului „Împreună” – a explicat de ce blocul „Împreună” nu a făcut echipă comună cu PAS. El a spus că „a existat o inițiativă de a face front comun, un bloc electoral comun – între Împreună și PAS pentru aceste alegeri” pentru a „nu dispersa votul pro-european”, însă „aceste negocieri au fost sabotate de către PAS”. „La propunerea noastră de a crea un bloc comun ni s-a spus: vă dăm două, maximum trei locuri pe lista noastră unde considerăm noi de cuviință, plecați din partidele voastre. (…) Oferta respectivă nu este doar umilitoare, dar și mediocră. În loc de coalizarea forțelor pro-europene, s-a obținut dezbinarea”, comunica Gligor.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025. În buletinul de vot vor figura 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pentru partidele politice, pragul electoral pentru a accede în parlament este de 5%, iar pentru blocurile electorale – 7%. 

Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat alegerile parlamentare anticipate din 2021 cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. PAS a inclus în lista sa electorală și doi reprezentanți ai formațiunii Platforma „DA”, care, la scurt timp, a fost exclusă din Blocul „Împreună”.

Blocul „Împreună” este format din Partidul Schimbării – prezent pe buletine și la scrutinul din 2021, dar fără a accede în legislativ – și Partidul Verde Ecologist, care a fost reprezentat o singură dată în Parlament, în 1998. Cele două partide au înaintat o listă de 60 de candidați, mulți dintre ei cu experiență politică anterioară. Lista Blocului „Împreună” la alegerile parlamentare este deschisă de Sergiu Tofilat – vicepreședintele Partidului Schimbării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: