Parlamentul R. Moldova

De la tribuna parlamentului, Popșoi și-a explicat declarația privind concesionarea Aeroportului: Când va veni timpul, vor fi dezbateri

Subiectul privind o posibilă concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău a stârnit spiritele astăzi, 13 iulie, în Parlament. Opoziția formată din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor a cerut, în debutul ședinței plenare, audierea în plen a noului șef de la Agenția Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari. Socialiștii au vrut să știe care sunt planurile autorităților vizavi de Aeroport și cum își propun să îl dezvolte. Deși propunerea nu a fost susținută de majoritatea parlamentară, vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, care moderează ședința de azi în lipsa speakerului Igor Grosu, a ținut să enumere în fața deputaților planurile guvernării pentru Aeroportul din Chișinău, dar și să-și explice declarațiile de acum două zile privind concesionarea acestuia.  

„În ultimul timp, în spațiul public apar tot mai des informații ce țin de posibila concesionare a Aeroportului. Luând în considerare că este un obiect strategic și că actualmente se confruntă cu mai multe dificultăți, inclusiv de asigurare a securității, companiile aeriene pleacă, Aeroportul devine unul destul de slab și neinteresant. (…) Cerem audierea lui Roman Cojuhari, directorul APP, pentru a dispune o strategie la Aeroport”, a declarat deputatul BCS Adrian Albu.

În replică, vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi, a declarat în fața deputaților că concesionarea Aeroportului Chișinău „este o aspirație pe termen lung”. Or, spune parlamentarul, ținând cont de circumstanțele în care ne aflăm, „nicio companie serioasă nu se va avânta să preia managementul Aeroportului Chișinău”. Principalul obiectiv al statului este pentru moment, spune Popșoi, să stabilizeze situația și să îmbunătățească pe cât se poate situația de la Aeroport.

„Când va veni timpul, vor exista dezbaterile publice necesare și vor fi luate cele mai bune decizii: fie că va fi vorba de concesionare, fie crearea unei companii de stat pentru gestionare. Dar asta va fi mai târziu, acum este important să stabilizăm situația la acest obiectiv strategic important cu un război la hotar și circumstanțelor care fac dificilă activitatea Aeroportului internațional Chișinău”, a declarat Mihai Popșoi.

În rezultat, propunerea opoziției nu a întrunit suficiente voturi. Pentru audierea lui Cojuhari au votat 23 de deputați. 46 au votat împotrivă, iar 12 s-au abținut. Nemulțumiți de votul din Parlament, socialiștii și comuniștii au cerut o pauză de jumătate de oră. Socialistul Vlad Bătrîncea a acuzat în acest context fracțiunea PAS, care deține majoritatea parlamentară, că ar ignora inițiativele legislative ale opoziției.

„În această legislatură s-au bătut toate recordurile posibile și imposibile la ignorarea inițiativelor legislative. În 2 ani, nicio inițiativă de audieri nu a fost susținută ceea ce este iarăși în premieră. Fracțiunea BCS are nevoie să formuleze o opinie pentru această situație. Solicităm pauză”, a declarat vicepreședintele Parlamentului, deputatul BCS Vlad Bătrîncea.

Amintim că Aeroportul Internațional Chișinău a trecut oficial în gestiunea statului începând cu 28 martie, curent, după ce în 2013 a fost luat în concesiune pentru o perioadă de 49 de ani. Președinta Sandu i-a acuzat de „furtul” aeroportului, prin „tranzacții mincinoase”, pe liderul Partidului „ȘOR”, deputatul fugar, Ilan Șor și fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc. Ca urmare a acestei scheme, timp de nouă ani, statul a pierdut venituri în valoare de 1,6 miliarde lei, susține șefa statului.

Recent, Popșoi a recunoscut că statul nu are posibilitate să păstreze în proprietatea sa „un asemenea activ la infinit” și că autoritățile „trebuie să găsească un concesionar serios”. Declarațiile au venit după ce ministra Infrastructurii Lilia Dabija a recunoscut recent la un post privat de televiziune că Aeroportul ar putea fi concesionat. Declarația ministrei, prima de acest fel după revenirea Aeroportului în gestiunea statului în martie curent, au stârnit în val de reacții în societate. Drept urmare, a doua zi, consilierea Liliei Dabija a declarat că ministra ar fi avut altceva în vedere și că jurnaliștii ar fi înțeles greșit mesajul oficialei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: