Sărbătorile de iarnă perfecte încep cu daruri frumoase, bine gândite și pregătite de oamenii dragi. Moldindconbank a decis să-ți vină în ajutor în realizarea acestei misiuni deloc ușoare, dar și să te uimească plăcut.
Solicită acum un credit de nevoi personale fără gaj de minim 50 000 de lei, dar nu mai mult de 400 000 de lei și primești direct pe cardul tău Moldindconbank un cadou bănesc garantat în valoare de 500 de lei. Banii poți utiliza după bunul plac, inclusiv pentru refinanțarea împrumuturilor de la alte instituții financiare.
Promoția «De sărbători, creditul de nevoi personale fără gaj îți aduce un cadou pe card» este organizată în perioada 1 — 29 decembrie 2023. Prinde această ofertă superbă și devino Moș Crăciun pentru tine și apropiații tăi!
Încă stai pe gânduri? Vino la orice sucursală a Moldindconbank și colegii noștri te vor consulta.
Avocații ex-președintelui țării, Igor Dodon, au înaintat în ședința din 24 februarie o cerere de recuzare a completului de judecată care examinează dosarul „kuliok”. Potrivit apărării, există suspiciuni de imparțialitate. De cealaltă parte, procurorii au susținut că dreptul la apărare a fost respectat, iar criticarea judecătorilor nu poate fi temei de recuzare.
La ședința de marți au fost audiați martorii apărării printre care ex-ministrul de Interne Pavel Voicu și deputatul PSRM Adrian Lebedinschi. Apărarea a susținut că aceștia pot aduce detalii relevante despre evenimentele din perioada în care Igor Dodon exercita funcția de președinte.
Avocatul lui Dodon, Nicolae Posturusu, a menționat că în ședința din 25 februarie, urmează să fie audiat ultimul martor al acuzării, care nu a putut fi prezent anterior și va participa prin teleconferință din Uzbekistan.
Totodată, avocații au depus marți o cerere de recuzare a completului de judecată al Curții Supreme de Justiție, care examinează dosarul „Kuliok”. Potrivit acestora, în ultimele trei ședințe completul ar fi acționat în favoarea acuzării și în detrimentul apărării.
Completul vizat este format din judecătorii Stella Bleșceaga, Ghenadie Eremciuc și Vladislav Gribincea. Cererea de recuzare urmează să fie examinată de un alt complet, iar până atunci procesul continuă.
Aceasta nu este prima cerere de recuzare a completului. Pe 25 noiembrie 2025, Igor Dodon solicitase excluderea judecătorului Vladislav Gribincea, invocând îndoieli privind imparțialitatea acestuia, legături familiale cu reprezentanți ai guvernării, implicarea în reforme judiciare, donații pentru un partid politic și declarații publice critice la adresa sa.
În același timp, avocatul lui Igor Dodon s-a plâns că instanța a exclus o parte dintre martorii considerați importanți de apărare, ceea ce, în opinia sa, afectează examinarea completă a probelor.
„Deoarece acuzarea a interpretat într-un mod unilateral tot ce s-a întâmplat atunci, consider că ar fi bine să fie audiați toți martorii pentru o examinare cât mai corectă. Cu toate că o bună parte dintre martorii pe care noi îi consideram valoroși și utili au fost excluși de instanță”, a spus Nicolae Posturusu.
Procurorul de caz, Petru Iarmaliuc, despre salarizarea membrilor PSRM și etapa finală a cercetării judecătorești
Procurorul de caz, Petru Iarmaliuc, a confirmat că persoane angajate în PSRM primeau salarii și că acestea erau acordate, de regulă, în prima jumătate a lunii. De asemenea, au fost clarificate circumstanțele întâlnirilor dintre Dodon, Plahotniuc și Iaralov.
Potrivit procurorului, în ceea ce privește cererea depusă de avocații lui Dodon, dreptul la apărare a fost respectat și criticarea deciziilor instanței nu reprezintă un temei de recuzare.
„Studiem cererea și o să ne expunem și în ședința care urmează să aibă loc asupra acestei cereri, dar, din ce se relevă, este că avocații domnului Dodon critică actele instanței referitoare la aducerea silită a martorului Plahotniuc în instanța de judecată și observăm că ei nu sunt de acord cu această chestiune. Ori, criticarea hotărârilor și încheierilor instanței nu este un temei de recuzare. Sunt niște acte judecătorești care se execută”, a menționat acesta.
Potrivit acuzării, urmează etapa finalizării cercetării judecătorești, care va fi completată cu eventuale probe noi, iar instanța va analiza toate dovezile înainte de pronunțarea hotărârii.
Lebedinschi: nu știu ce se afla în sacoșă
Unul dintre martorii audiați pe 24 februarie, deputatul PSRM Adrian Lebedinschi, care a fost parlamentar și în timpul mandatului de președinte al lui Dodon. Acesta a relatat că nu știe ce se afla în sacoșa neagră. În ceea ce privește discuțiile de atunci dintre Dodon și Plahotniuc, acestea s-au produs într-un context tensionat, cu amenințări.
„Nu vreau să învinuiesc pe cineva, o să vedem ce o să zică instanța. Ceea ce am spus și în instanță, dacă ar fi fost bani cumva veniți, promiși din altă parte decât cei care au venit din cotizații, donații și fondurile la bugetul de stat, CEC-ul, sau inspectoratul fiscal, ar fi fost primii care să ne oprească. Noi n-am avut astfel de situații identificate până în prezent”, a menționat acesta.
Istoria dosarului „kuliok”
Urmărirea penală în dosarul cunoscut sub denumirea „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului președinte al Republicii Moldova.
Dosarul are la bază o secvență video de la o întâlnire din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care se observă cum Plahotniuc îi oferă lui Dodon o pungă neagră, despre care se presupune că ar fi conținut bani.
În înregistrare, Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kuliokurile” și să transmită punga lui Cornel — presupus a fi Corneliu Furculiță — menționând că acesta urma să achite anumite salarii. La rândul său, Plahotniuc îi spune lui Iaralov să îi „dea banii lui Costea”, presupus a fi Constantin Botnari, pentru ca suma să ajungă ulterior la Cornel.
Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării „Plahotniuc” să finanțeze PSRM.
Procuratura susține că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.
Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.
Fostul președinte al țării mai este vizat în alte două dosare penale, ambele comasate și examinate în prima instanță la Judecătoria Chișinău. Acesta este învinuit de săvârșirea infracțiunii de „depășire a atribuțiilor de serviciu de către o persoană cu funcție de demnitate publică, în interesul unui grup criminal organizat”, într-un dosar numit generic „Energocom” și de folosirea și deținerea unui document oficial fals.
Precizăm că fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc va fi audiat în calitate de martor al acuzării în dosarul „kuliok”. Deși procurorii au cerut audierea a 17 martori, magistrații au acceptat doar 11. Printre ei se numără și: Iurie Reniță, care a publicat video cu sacoșa neagră, foștii deputați Vladimir Cebotari, Dumitru Diacov, Andrian Candu, Adrian Albu, actualul deputat Lilian Carp, fostul premier Pavel Filip, precum și fostul consilier al lui Plahotniuc, Serghei Iaralov. Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, urmează să fie citat în calitate de martor în dosarul „Kuliok”. Decizia a fost luată de Curtea Supremă de Justiție, pe 19 ianuarie.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a avut o întrevedere cu reprezentantul Fondului de Investiții Carlyle Group, care urmează să preia activele Lukoil. Anunțul a fost de Ministerul Energiei. Potrivit ministrului, discuțiile s-au axat pe tranzacția de preluare a activelor Lukoil din străinătate și planurile de dezvoltare ulterioară a acestora. „Am reiterat poziția Guvernului prin care este salutată intenția companiei de a prelua în gestiune întregul business al LIG din regiune prin intermediul unei companii petroliere specializate”, a declarat oficialul moldovean.
Junghietu a anunțat că, în cadrul vizitei la Washington, a întrevederi cu managementul Băncii Mondiale și Carlyle Group, care urmează să preia activele Lukoil.
„Cu reprezentanții Grupului Băncii Mondiale am discutat despre progresele și provocările privind proiectele finanțate în Republica Moldova, Linia Independenței Energetice Vulcănești – Chișinău, Proiectul construcției de capacități de cogenerare de înaltă eficiență pe bază de motoare cu ardere internă pe gaz – 55MW, cât și despre opțiunile de finanțare și implementare a unei centrale de cogenerare noi pe gaz de 250MW (electric) și 180 MW (termic). Am reiterat importanța strategică a acestor proiecte, iar reprezentanții Băncii Mondiale au reconfirmat sprijinul și susținerea pentru a identifica cele mai optime și accesibile soluții pentru continuarea proiectelor”, a declarat ministrul.
Ministrul a spus că a avut o întrevedere și cu reprezentantul Fondului de Investiții Carlyle Group Inc., care gestionează global active în valoare de peste 400 de miliarde de dolari, având în portofoliu inclusiv active de petrol și gaze în Europa.
„Discuțiile s-au axat pe tranzacția de preluare de către Carlyle Group a activelor Lukoil International GmbH (LIG), și planurile de dezvoltare mai departe a activelor respective. Am reiterat poziția Guvernului Republicii Moldova prin care este salutată intenția companiei de a prelua în gestiune întregul business al LIG din regiune prin intermediul unei companii petroliere specializate. Ministerul Energiei urmărește îndeaproape evoluția procesului de aprobare a tranzacției respective de către Biroul OFAC al Trezoreriei Statelor Unite”, a declarat ministrul.
Menționăm că, în perioada 23-25 februarie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, efectuează o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii.
***
Amintim că, în octombrie 2025, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie. Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții.
Lukoil-Moldova a intrat la sfârșitul anului trecut în incapacitate de funcționare, ca consecință a sancțiunilor impuse de SUA. Prin urmare, Aeroportul Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. La câteva zile distanță, autoritățile au anunțat că aeroportul a preluat integral procesul de alimentare a aeronavelor, activitate care era până atunci realizată de compania „Lukoil-Moldova”. Pe 15 decembrie 2025, premierul Alexandru Munteanu anunța că Moldova va prelua infrastructura petrolieră aeroportuară de la „Lukoil-Moldova”.
Pe 29 ianuarie, compania petrolieră rusă Lukoil a anunțat încheierea unui acord cu Carlyle, o companie americană de investiții, pentru vânzarea activelor sale din străinătate. Totuși, Lukoil preciza că acordul depinde de îndeplinirea mai multor condiții, „inclusiv permisiunea pentru tranzacție cu Carlyle din partea Biroului pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA”.
Tot pe 29 ianuarie, activele Lukoil de la aeroportul Chișinău au trecut în proprietatea statului. Cât privește activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili de pe teritoriul Republicii Moldova, Ministerul Energiei a declarat că „acestea ar urma să fie preluate de fondul de investiții american, Carlyle Group”.
Pe 24 februarie, la patru ani de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în fața Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău a avut loc un protest. Manifestanții au venit cu pancarte, și-au exprimat susținerea față de Ucraina și au cerut pedepsirea celor vinovați. Acțiunea a fost organizată de organizația pentru drepturile omului, Amnesty International Moldova. Menționăm că, în seara zilei de 24 februarie, la Chișinău va avea loc un marș-miting de solidaritate pentru Ucraina, organizat de Stop russian aggression – Moldova.
Manifestanții au ieșit cu pancarte pe care erau scrise următoarele mesaje: „Susțin curajul”, „Susțin Ucraina”, „4 ani fără justiție”, „Opriți omorul civililor”, „Protejați civilii”, „Tortura prizonierilor este o crimă de război”.
„Ne-am adunat astăzi ca să marcăm 4 ani de la începutul invaziei la scară largă în Ucraina și 12 ani de la ocuparea și anexarea Crimeei. În toți acești ani, Rusia se face vinovată de nenumărate crime de război. (…) Anul acesta, asistăm la o distrugere masivă a infrastructurii critice. (…) Suntem aici ca să solicităm tragerea la răspundere, justiție și despăgubiri pentru victime”, a declarat Iuliana Zaria, coordonatoarea de campanii la Amnesty International Moldova.
Potrivit directorului executiv Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan, „fără pedepsirea criminalilor de război nu putem spune că avem o pace justă”.
La manifestație a fost și președinta partidului „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), Arina Spătaru. Într-un video postat pe rețelele de socializare, ea a spus că „Republica Moldova nu poate fi neutră atunci când la granița ei se comit atrocități”. „Drepturile omului nu sunt selective, iar tăcerea nu este o opțiune. Noi cerem justiție corectă”, a adăugat Spătaru.
Menționăm că, pe 24 februarie, începând cu ora 18:00, la Chișinău va avea loc un marș-miting de solidaritate pentru Ucraina, organizat de Stop russian aggression – Moldova, în contextul împlinirii a patru ani de la invazia pe scară largă. Evenimentul va începe de la Monumentul lui Ștefan cel Mare, iar participanții vor merge în marș până la Ambasada Rusiei de la Chișinău. La ambasadă, organizația Stop russian aggression – Moldova va desfășura un miting.
***
În cei patru ani ai invaziei pe scară largă în Ucraina au murit cel puțin 200.186 de militari ruși, potrivit BBC și Mediazona. Majoritatea – 57% din totalul celor decedați — sunt voluntari, persoane mobilizate și condamnați care au plecat la război din colonii penitenciare, adică oameni care nu aveau nicio legătură cu armata la momentul începerii războiului. Pierderile Forțelor Armate ale Ucrainei depășesc 55.000 de persoane, a comunicat în februarie curent președintele Ucrainei Vladimir Zelenski.
Partidul Socialiștilor din Moldova (PSRM) a cerut demisia ministrei Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, și a anunțat inițierea unei moțiuni împotriva ei. Deputații Vladimir Odnostalco și Ala Ursu-Antoci au motivat solicitarea prin situația gravă din domeniul social, creșterea alarmantă a sărăciei, anularea compensațiilor la energia electrică, reducerea plăților pentru încălzire și refuzul acordării ajutoarelor pentru peste 180.000 de familii, afirmând că ministerul nu a prezentat strategii clare pentru sprijinirea celor mai vulnerabili.
Deputata Ala Ursu-Antoci a subliniat că nivelul sărăciei din țară a atins cote critice, iar pensionarii sunt nevoiți să-și vândă ultimele bunuri pentru a achita facturile record la servicii comunale. Potrivit acesteia, în perioada mandatului actualului ministru au fost anulate compensațiile pentru energia electrică, au fost reduse plățile pentru încălzire, iar peste 180 de mii de familii au primit refuz la acordarea compensațiilor.
„Modul de viață în Moldova de astăzi este unul de supraviețuire în condiții de sărăcie. Partidul Socialiștilor din Republica Moldova declară că inițiază o moțiune de cenzură împotriva ministrului protecției sociale. Acest ministru nu s-a remarcat prin nimic. Nu a făcut nimic. Prin tăcerea și inacțiunea sa, generează sărăcie, frică și nesiguranță. Nicio viziune, nicio strategie și nicio responsabilitate asumată. Declarăm ferm că obligația directă a guvernului este crearea condițiilor pentru viața omului la fiecare etapă: în procesul de maturizare, educație, muncă, întemeierea unei familii și la bătrânețe”, a menționat parlamentara.
Fracțiunea PSRM susține că din cele șapte promisiuni sociale anunțate de guvern nu a fost realizată niciuna și insistă asupra demisiei ministrului Natalia Plugaru. Socialiștii declară că politica socială trebuie să se concentreze pe creșterea calității vieții cetățenilor, sprijinirea familiilor, pensionarilor și persoanelor cu nevoi speciale, și nu să se limiteze doar la declarații sau promisiuni.
Ministerul Muncii: Aceste acuzații sunt false
Într-un comentariu pentru NewsMaker, reprezentanții Ministerului Muncii și Protecției Sociale ne-au comunicat că acuzațiile aduse de socialiști sunt „false și sunt contrazise direct de cifrele și realitatea din ultimii patru ani”. Instituția a subliniat că, în pofida unor provocări globale, MMPS și Guvernul au fost alături de oameni, au oferit compensații anual pentru facturi și au majorat bugetul pentru pensii și măsuri sociale.
„Salariul minim a înregistrat cea mai mare creștere din istorie, majorându-se cu peste 100% — de la 2.935 de lei în 2021 la 6.300 de lei în 2026. Salariul mediu aproape s-a dublat, ajungând la aproximativ 17.400 de lei (față de 8.400 lei). Plățile pentru pensii au crescut de aproape două ori — de la 16 miliarde de lei la peste 30 de miliarde. Am crescut pensia minimă de aproape trei ori, de la 1.188 lei la 3.300 lei, iar aceasta va crește în aprilie după indexare. Spre comparație, în 10 ani (2011–2021), inclusiv când erau socialiștii la guvernare, pensia minimă a fost majorată cu doar 547 de lei. Anume socialiștii au indexat pensia cu 1,07%”, a comentat ministerul.
Totodată, a fost majorat bugetul pentru familii de două ori: indemnizația unică la naștere a crescut de la 9.459 lei la 21.350 lei, și a fost introdusă alocația lunară de 1.000 de lei pentru toți copiii sub 2 ani. De asemenea, a fost introdusă alimentația gratuită în școli și la nivel gimnazial, iar pentru 200.000 de copii până la 5 ani au fost acordate ajutoare unice.
„MMPS va continua să fie alături de familii, pensionari și persoane vulnerabile — aceasta este responsabilitatea noastră”, a încheiat instituția.
Anterior, deputații din opoziție au înaintat o moțiune simplă împotriva ministrei Agriculturii, Ludmila Catlabuga, în ianuarie, iar săptămâna trecută împotriva ministrului Energiei, Dorin Junghietu. Ambele moțiuni au fost respinse, neavând susținerea majorității voturilor. Tot săptămâna trecută, deputații PSRM au inițiat o moțiune simplă împotriva ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, ca urmare a celor două cazuri de deces a militarilor de la începutul anului.
Totodată, pe 25 ianuarie, liderul socialiștilor, Igor Dodon, a anunțat că „opoziția examinează posibilitatea înaintării unei moțiuni comune de cenzură împotriva Guvernului Munteanu”. El a precizat că „acest subiect a fost deja discutat cu colegii din alte fracțiuni parlamentare”.
Pentru inițierea procedurii sunt necesare 26 de semnături.
***
Deși au anunțat că vor iniția o moțiune de cenzură împotriva ministrei Muncii și Protecției Sociale, în realitate, potrivit legislației, deputații pot depune o moțiune de cenzură doar împotriva întregului Guvern, nu împotriva unui ministru.
Moțiunea simplă, care poate fi depusă împotriva unui ministru, reprezintă mai mult un vot politic de neîncredere și nu duce automat la demisia acestuia.
Moţiunea de cenzură exprimă retragerea încrederii acordate Guvernului la învestitură. Moţiunile de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
În actualul Parlament, PAS deține majoritatea, cu 55 de mandate.
Guvernul, condus de Alexandru Munteanu, a fost învestit în funcție la 1 noiembrie 2025.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Circulara, prin care s-a cerut ca Ministerul Culturii să fie informat despre intenția de a invita artiști străini la evenimente în Moldova, a fost semnată ca urmare a mai multor cereri de a lua atitudine. Precizarea a fost făcută de ministrul Culturii, Cristian Jardan. El a spus că fiecare solicitare a instituțiilor publice de cultură din subordinea ministerului de a invita artiști – în special din statele CSI sau din țări condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată – va fi verificată și avizată împreună cu instituțiile abilitate ale statului. Potrivit ministrului, despre procedură vor fi informate și companiile publice și private care organizează evenimente.
Jardan a declarat că a semnat circulara pe 24 februarie, în ziua în care comemorăm patru ani de la începutul agresiunii Rusiei în Ucraina. Potrivit oficialului, decizia a fost luată după ce a primit nenumărate solicitări și cereri de a lua atitudine.
„Am semnat o circulară către toate instituțiile publice de cultură aflate în subordine. (…) Acestea vor trebui să notifice Ministerul Culturii atunci când intenționează să invite sau să implice artiști din străinătate, în special din statele CSI și cele condamnate de comunitatea internațională pentru agresiune armată, în spectacole, concerte, festivaluri sau alte activități cultural-artistice organizate în Republica Moldova. Fiecare solicitare va fi verificată și avizată împreună cu instituțiile statului abilitate”, a declarat ministrul.
Potrivit lui Jardan, aceasta nu interzice organizarea evenimentelor culturale și nici colaborările internaționale, ci urmărește prevenirea situațiilor care pot genera anulare de evenimente, tensiuni publice, probleme de securitate sau prejudicii de imagine pentru instituțiile statului.
„De asemenea, voi informa despre această procedură și companiile publice sau private din Republica Moldova care organizează evenimente și care, în caz contrar, riscă pierderi materiale și reputaționale, inclusiv să nu poată organiza evenimentul programat din cauză că artistul sau membrii echipei sale riscă să nu poată intra în Republica Moldova”, a mai spus ministrul Culturii.
Amintim că, pe 24 februarie, Ministerul Culturii a anunțat că instituțiile publice de cultură din subordine, precum și companiile de impresariat, trebuie să informeze dacă intenționează să invite artiști din străinătate, în special din statele CSI, la evenimentele organizate în Republica Moldova. Ministerul a precizat că le-a transmis o circulară prin care le-a solicitat acest lucru.
