gazeta.ru

Discursul lui Lavrov de la ONU. Da, cel ignorat de diplomați. Principalele teze

Agenția TASS a făcut un sumar al momentelor-cheie din cadrul discursului ministrului rus de Externe Serghei Lavrov la Consiliul ONU pentru drepturile omului, cel ignorat de către restul diplomaților.

Despre „operațiunea specială” în Ucraina

Responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă în Ucraina o poartă, în primul rând, Vestul: „Tragedia Ucrainei este rezultatul complicității protectorilor regimului infracțional, care s-a născut acolo după lovitura de stat sângeroasă”.

Cei care au pus mâna pe puterea de la Kiev, cu complicitatea țărilor vestice, au inițiat „o adevărată teroare”, inclusiv împotriva cetățenilor vorbitori de rusă: „Nu sunt puține situațiile în care, pentru dreptul de vorbi limba maternă, trebuie să plătească nu numai cu locul de muncă, sănătatea, dar și cu viața”.

Scopul acțiunilor noastre – salvarea oamenilor (…) precum și demilitarizarea și „denazificarea” Ucrainei, pentru ca așa ceva să nu se mai întâmple niciodată”.

În afară de asta, Moscova tinde spre „combaterea tentativelor celor care au capturat puterea temporar de a trăda interesele primordiale ale poporului ucrainean și de a desfășura, spre interesul Vestului, schimbarea cursului spre transformarea țării sale în una „anti-Rusia””. Moscova nu poate să nu reacționeze la „pericolului obținerii de către Kiev a înarmării nucleare”.

În același timp, Rusia „nu intenționează să dăuneze intereselor cetățenilor Ucrainei”: „Împreună am fost mereu și suntem mai puternici și avem mai mult succes”.

Despre reacția Occidentului

Vestul în mod vădit și-a pierdut controlul în tendința de a-și vărsa răutatea asupra Rusiei, a recurs la distrugerea tuturor instituțiilor și a propriilor reguli, inclusiv cu privire la proprietatea privată. Sancțiunile deja nu se limitează la economie, ci vizează cultura, sportul, turismul, educația, sfera informațională și în general toate contactele dintre oameni”, s-a plâns Lavrov.

Despre siguranța în lume

Moscova continuă să ceară Vestului „garanții de securitate”, ceea ce presupune încetarea extinderii NATO, precum și interzicerea creării unor noi obiecte militare pe teritoriul fostelor republici sovietice, care nu fac parte din Alianța Nord-Atlantică. În general, NATO trebuie să revină la infrastructura militară din anul 1997.

De asemenea, pentru Moscova este inacceptabil faptul că în unele țări europene sunt amplasate „bombe nucleare americane”.

Demult era timpul ca arma nucleară americană să revină acasă, iar infrastructura din Europa legată cu aceasta să fie pe deplin lichidată”, a spus Lavrov.

***

Amintim că diplomații i-au întors spatele ministrului rus de externe Serghei Lavrov, în timpul ședinței Consilului ONU pentru drepturile omului. Un gest similar a avut loc în timpul Conferinței ONU pentru Dezarmare din Elveția.

Conduși de Ucraina, mulți ambasadori, inclusiv cei ai Regatului Unit, Germaniei, Australiei, Canadei, SUA și UE, au ieșit în timp ce Lavrov a început să vorbească.

Lavrov era de așteptat să apară în persoană la Geneva, dar interdicțiile de călătorie au împiedicat acest lucru

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: