Dodon știe cum să întoarcă creditul pentru Arena Chișinău. Propune guvernului să vândă pământurile adiacente

Președintele Igor Dodon susține că cele 30 de milioane de euro care au fost obținute printr-un credit, în scopul construcției Arenei Chișinău, ar putea fi returnate din banii încasați din vânzarea terenurilor adiacente. Propunerea a fost enunțată în cadrul episodului emisiunii „Președintele răspunde” din 14 februarie. 

Igor Dodon a menționat că pentru Construcția a costat circa 40 de milioane de euro. 10 milioane de euro a dat statul, iar restul de peste 30 de milioane de euro a fost obținut printr-un credit.

„Acest credit poate fi întors din contul vânzării terenurilor care sunt acolo la investitori și banii aceștia să îi plătim ca să nu mai plătim din bugetul de stat pentru construcție. Adică: din totalul de 55 de hectare, aproape 60, Arena este amplasată pe 10 hectare. Restul 45-50 de hectare sunt libere”, a explicat președintele.

Dodon a precizat că statul ar trebui să organizeze o licitație publică și să vândă fiecare hectar cu circa un milion de euro. Din cele 45-50 de milioane de euro ar urma să fie încasate 10 milioane care au fost investite de către stat, iar restul ar urma să fie utilizate pentru returnarea creditului contractat.

De asemenea, Igor Dodon a menționat că, în opinia sa, proiectul construcției Arenei Chișinău a fost inițiat cu nereguli.

„La etapa în care au fost inițiate toate procesele au fost încălcări ale legislației. Și sunt acum procese în judecată, se ocupă procuratura de ce și cum a fost organizat acest proces. Cei care se fac vinovați vor răspunde”, a declarat președintele.

Amintim că Arena Chișinău va fi inaugurată pe 1 mai.

Pentru mai multe știri abonați-vă la pagina noastră de Facebook

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

La Chișinău a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Grosu: „Niciun popor nu-și poate construi viitorul fără a-și onora trecutul”

Pe 28 iunie, la Palatul Republicii din Chișinău, a avut loc primul Congres Național al Memoriei. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, la acest eveniment, dedicat promovării memoriei victimelor represiunilor politice din perioada 1917–1989, au participat reprezentanți ai autorităților și instituțiilor muzeale, cercetători, supraviețuitori ai represiunilor și tineri interesați de trecut.

„Ne-am adunat la acest congres nu doar pentru a evoca un trecut dureros, ci pentru a reafirma o responsabilitate comună – de a păstra vie memoria victimelor regimului comunist totalitar și de a transforma această memorie într-un fundament al demnității și rezilienței noastre ca societate”, a declarat ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun.

Totodată, ministrul a afirmat că, pentru prima dată, curriculumul nou integrează tematica represiunilor comuniste la orele de istorie, într-un volum mai mare. Potrivit ministrului, vor fi oferite manuale, ghiduri pentru profesori, inclusiv în școlile alolingve, stagii de formare pentru cadrele didactice, vor fi organizate concursuri tematice, expoziții digitale, podcasturi, activități extracurriculare, dar și un muzeu virtual în memoria victimelor regimului comunist.

„Victimele regimului comunist din Basarabia nu vor fi uitate. Noi avem datoria morală și civică să vorbim despre ororile și suferințele prin care au trecut toți cei care au avut de suferit în urma acțiunilor represive din 1941, 1949 și 1951. Ca istoric, dar și ca cetățean al Republicii Moldova, sunt mândru că astăzi a avut loc în premieră – primul Congres al Memoriei. Fiind istoric, pot să declar cu toată sinceritatea că niciun popor nu poate construi un viitor, dacă nu-și cunoaște și nu-și onorează trecutul”, a scris pe Facebook, cu referire la eveniment, președintele Parlamentului Igor Grosu.

Congresul a fost organizat sub egida Ministerului Culturii, Ministerului Educației și Cercetării, Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova și a Institutului de Istorie al USM, la inițiativa Consiliului Memoriei, înființat la începutul anului 2025. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, evenimentul își propune să devină o platformă durabilă de dialog și colaborare între supraviețuitorii și descendenții victimelor deportărilor și represiunilor politice din perioada 1917–1989, pe de o parte, și actorii instituționali, civici și academici implicați în promovarea memoriei istorice, pe de altă parte.

Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: