„Era martie 2022. Au fost luni grele”. Maia Sandu explică de ce a semnat modificările la legea amnistiei

În reacție la acuzațiile opoziției că a semnat legea amnistiei, ale cărei modificări au permis eliberarea unor infractori periculoși, președinta Maia Sandu a recunoscut că „nu a fost suficientă vigilență” la acel moment. „Era martie 2022… dar, chiar dacă au fost luni grele, vigilența ar fi trebuit să fie mereu”, a menționat șefa statului.

În timpul podcastului din data de 12 aprilie, prezentatorul a menționat că opoziția o acuză de incompetență, în contextul în care ea a semnat legea amnistiei. În reacție, Maia Sandu a declarat: „Toți cei prin care au trecut aceste modificări la lege – pentru că nu există întrebări mari la lege, întrebările sunt la modificări… bineînțeles că vom face o analiză. Am și eu o echipă care ar fi trebuit să vadă ce se schimbă și să încerce să înțeleagă la ce duc aceste schimbări. Da, spunem cu toții că nu a fost suficientă vigilență când s-au întâmplat aceste schimbări. Era martie 2022… dar, chiar dacă au fost luni grele, vigilența ar fi trebuit să fie mereu”.

„Este clar că acele modificări ale legii sunt problematice. (…) Nu a fost o analiză normală a riscurilor. (…) Acum ar trebui de făcut nu doar o analiză, dar și o anchetă. Toată lumea trebuie să știe ce s-a întâmplat acolo, a cui este vina”, a adăugat Maia Sandu.

Pe 27 martie 2025 a fost eliberat dintr-o închisoare Alexandru Sinigur – lider criminal condamnat anterior pe viață. Între timp, Sinigur a fost reținut, pe un alt dosar. În spațiul public au apărut informații potrivit cărora eliberarea s-ar fi făcut în baza legii amnistiei, însă deputata Olesea Stamate a respins această ipoteză. Ea a comentat și speculațiile privind un eventual interes personal sau al apropiaților săi în acest caz. Premierul Dorin Recean a anunțat că urmează să se stabilească dacă decizia a fost rezultatul unor lacune legislative sau al unor abuzuri. 

Pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”. Amintim că, deputații au adoptat proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova, în decembrie 2021. Ulterior, potrivit PAS, Stamate a introdus cele trei amendamente, care ar fi permis, eliberarea deținuților condamnați pe viață – informație pe care deputata o neagă. 

Deputata Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. 

Pe 4 aprilie, premierul Dorin Recean a solicitat demisia imediată a șefului Administrației Naționale a Penitenciarelor. Tot pe 4 aprilie 2025, Parlamentul a votat de urgență un proiect de lege care interzice persoanelor condamnate la detenție pe viață să beneficieze concomitent de comutarea pedepsei prin amnistie și de liberare condiționată. Pe 8 aprilie, Procuratura Generală a anunțat că Ion Munteanu a sesizat Curtea Constituțională cu privire la două amendamente la Legea amnistiei. Ulterior, Curtea Constituțională a suspendat temporar unele prevederi ale legii. 

Pe 8 aprilie, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că Inspecția Judiciară va analiza toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață.

Pe 11 aprilie, Ministerul Justiției a declarat că 9 persoane condamnate pe viață au fost eliberate. Din aceste cazuri, 3 proceduri au fost contestate, 2 recursuri au fost admise, 1 persoană a fost reamplasată în penitenciar, o persoana urmează a fi identificată, iar situația la o persoană este în curs de examinare. În ceea ce privește suspiciunile de abuzuri în aplicarea legii amnistiei, Ministerul Justiției a anunțat că a demarat o anchetă detaliată asupra activității Administrației Naționale a Penitenciarelor și a comisiilor de evaluare a eligibilității.

În contextul scandalului din jurul legii amnistiei, deputatul PAS și secretar al comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități, Igor Chiriac, a declarat că există „anumite semne de întrebare față de felul cum a acționat Ministerul Justiției”. Întrebat dacă se va cere demisia ministrei, deputatul a spus că acest subiect „este de competența șefului Guvernului”. „Așteptăm să vedem ce va spune dumnealui”, a menționat Chiriac.

Pe 11 aprilie, în contextul scandalului din jurul legii amnistiei, fracțiunea parlamentară „Blocul Comuniștilor și Socialiștilor” a înaintat o moțiune simplă de cenzură asupra politicilor Ministerului Justiției.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Evghenia Guțul, aflată în penitenciar, a publicat o carte despre condițiile de detenție: „În celulă a intrat un gândac”

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, condamnată în prima instanță pentru complicitate la finanțarea ilegală a ex-Partidului „ȘOR”, a scris o carte în închisoare. Volumul, intitulat „Cazul Guțul. Anatomia persecuției politice”, relatează între altele despre condițiile de detenție ale guvernatoarei. Acesta este disponibil doar online.

Cartea poate fi descărcată gratuit în limbile turcă, engleză și rusă de pe site-ul lui Guțul. „Această carte nu este nici o confesiune, nici un volum de memorii. Este doar dovada că nu m-au frânt. Iar dacă o țineți în mâini, înseamnă că am învins deja”, se arată în prefață.

Volumul cuprinde 30 de scrisori trimise și netrimise, în care Guțul își exprimă opiniile despre tensiunile dintre Chișinău și Comrat și vorbește despre „presiuni politice”, arestarea sa, dar și despre condițiile de detenție.

Acum stau într-o celulă de închisoare. Aici este umezeală și mucegai, iar noaptea aleargă gândaci și șoareci. Recent, în celulă a intrat un gândac uriaș, cât degetul meu mare. Niciodată nu am văzut așa ceva, nici măcar la sat. M-am speriat foarte tare”, scrie Guțul.

Gonzalo Boye, unul dintre avocații Evgheniei Guțul, a promovat deja cartea pe rețelele sociale. „Cartea „Cazul Guțul: Anatomia persecuției politice” conține scrisorile unei tinere femei, mamă a doi copii mici, despărțită brutal de ei din cauza unui dosar care nu are nimic de-a face cu justiția, ci ține exclusiv de persecuția politică”, a scris Boye pe platforma X.

Menționăm că apariția cărții are loc cu puțin timp înainte ca Curtea de Apel Centru să se pronunțe în dosarul în Guțul este inculpată. Sentința va fi emisă pe 28 mai.

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată în prima instanță la 7 ani de închisoare, în august 2025. Aceasta a fost găsită vinovată de complicitate la finanțarea ilegală a ex-Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional în 2023.

Conform procurorilor, în perioada 2019-2022, Guțul a fost activ implicată în introducerea sistematică în Moldova a banilor necontabilizați, proveniți de la un grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin efectuarea curselor aeriene și terestre (tur-retur în decurs de 24 de ore).

Guțul nu își recunoaște vina. Aceasta a contestat sentința la Curtea de Apel Chișinău.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: