„Era martie 2022. Au fost luni grele”. Maia Sandu explică de ce a semnat modificările la legea amnistiei

În reacție la acuzațiile opoziției că a semnat legea amnistiei, ale cărei modificări au permis eliberarea unor infractori periculoși, președinta Maia Sandu a recunoscut că „nu a fost suficientă vigilență” la acel moment. „Era martie 2022… dar, chiar dacă au fost luni grele, vigilența ar fi trebuit să fie mereu”, a menționat șefa statului.

În timpul podcastului din data de 12 aprilie, prezentatorul a menționat că opoziția o acuză de incompetență, în contextul în care ea a semnat legea amnistiei. În reacție, Maia Sandu a declarat: „Toți cei prin care au trecut aceste modificări la lege – pentru că nu există întrebări mari la lege, întrebările sunt la modificări… bineînțeles că vom face o analiză. Am și eu o echipă care ar fi trebuit să vadă ce se schimbă și să încerce să înțeleagă la ce duc aceste schimbări. Da, spunem cu toții că nu a fost suficientă vigilență când s-au întâmplat aceste schimbări. Era martie 2022… dar, chiar dacă au fost luni grele, vigilența ar fi trebuit să fie mereu”.

„Este clar că acele modificări ale legii sunt problematice. (…) Nu a fost o analiză normală a riscurilor. (…) Acum ar trebui de făcut nu doar o analiză, dar și o anchetă. Toată lumea trebuie să știe ce s-a întâmplat acolo, a cui este vina”, a adăugat Maia Sandu.

Pe 27 martie 2025 a fost eliberat dintr-o închisoare Alexandru Sinigur – lider criminal condamnat anterior pe viață. Între timp, Sinigur a fost reținut, pe un alt dosar. În spațiul public au apărut informații potrivit cărora eliberarea s-ar fi făcut în baza legii amnistiei, însă deputata Olesea Stamate a respins această ipoteză. Ea a comentat și speculațiile privind un eventual interes personal sau al apropiaților săi în acest caz. Premierul Dorin Recean a anunțat că urmează să se stabilească dacă decizia a fost rezultatul unor lacune legislative sau al unor abuzuri. 

Pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”. Amintim că, deputații au adoptat proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova, în decembrie 2021. Ulterior, potrivit PAS, Stamate a introdus cele trei amendamente, care ar fi permis, eliberarea deținuților condamnați pe viață – informație pe care deputata o neagă. 

Deputata Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. 

Pe 4 aprilie, premierul Dorin Recean a solicitat demisia imediată a șefului Administrației Naționale a Penitenciarelor. Tot pe 4 aprilie 2025, Parlamentul a votat de urgență un proiect de lege care interzice persoanelor condamnate la detenție pe viață să beneficieze concomitent de comutarea pedepsei prin amnistie și de liberare condiționată. Pe 8 aprilie, Procuratura Generală a anunțat că Ion Munteanu a sesizat Curtea Constituțională cu privire la două amendamente la Legea amnistiei. Ulterior, Curtea Constituțională a suspendat temporar unele prevederi ale legii. 

Pe 8 aprilie, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că Inspecția Judiciară va analiza toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață.

Pe 11 aprilie, Ministerul Justiției a declarat că 9 persoane condamnate pe viață au fost eliberate. Din aceste cazuri, 3 proceduri au fost contestate, 2 recursuri au fost admise, 1 persoană a fost reamplasată în penitenciar, o persoana urmează a fi identificată, iar situația la o persoană este în curs de examinare. În ceea ce privește suspiciunile de abuzuri în aplicarea legii amnistiei, Ministerul Justiției a anunțat că a demarat o anchetă detaliată asupra activității Administrației Naționale a Penitenciarelor și a comisiilor de evaluare a eligibilității.

În contextul scandalului din jurul legii amnistiei, deputatul PAS și secretar al comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități, Igor Chiriac, a declarat că există „anumite semne de întrebare față de felul cum a acționat Ministerul Justiției”. Întrebat dacă se va cere demisia ministrei, deputatul a spus că acest subiect „este de competența șefului Guvernului”. „Așteptăm să vedem ce va spune dumnealui”, a menționat Chiriac.

Pe 11 aprilie, în contextul scandalului din jurul legii amnistiei, fracțiunea parlamentară „Blocul Comuniștilor și Socialiștilor” a înaintat o moțiune simplă de cenzură asupra politicilor Ministerului Justiției.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Poliția Republicii Moldova

Fragmentele găsite în raionul Briceni: a explodat un aparat de zbor. Pe componente – marcaje „Geran-4” FOTO

În raionul Briceni, unde au fost depistate fragmente de dronă în seara zilei de 24 septembrie, un aparat de zbor a explodat. Preliminar, deflagrația s-a produs la aproximativ 10 metri deasupra solului, în urma impactului acestuia cu arborii. Pe unele componente găsite la fața locului au fost observate marcaje „Geran-4”. Informațiile au fost comunicate pe 25 septembrie de Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Potrivit IGP, explozia a avut loc în extravilanul satului Cotiujeni, raionul Briceni. Preliminar, deflagrația aparatului de zbor s-a produs la aproximativ 10 metri deasupra solului, în urma impactului acestuia cu arborii. Pe o rază de aproximativ 25 de metri au fost constatate deteriorări ale copacilor, provocate de suflul exploziei.

„La fața locului au fost depistate fragmente ale corpului aparatului, confecționate din fibră de sticlă, precum și componente electronice, cabluri și elemente de alimentare cu energie. De asemenea, au fost identificate părți ale aripilor, dotate cu servomotoare și eleroane, pe unele componente fiind observate marcaje „ГЕРАНЬ 4”. A fost depistat și sistemul de propulsie – un motor turbo-reactiv, parțial deteriorat”, a comunicat Inspectoratul.

IGP a adăugat că toate componentele au fost transmise la expertiză și a menționat că alte dispozitive sau substanțe explozive nu au fost depistate.

Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova
Poliția Republicii Moldova

Potrivit krymr.com, „Gheran-4” este o dronă de atac reactivă rusească, dezvoltată ca o versiune modernizată a dronelor din seria „Gheran”. Are o lungime de 3,5 metri și o anvergură a aripilor de 3 metri. Viteza maximă este de până la 500 km/h. Altitudinea de zbor este de până la 5 000 de metri, iar raza de acțiune este de până la 450 km.

***

Amintim că, în seara zilei de 24 septembrie, Poliția de Frontieră a anunțat despre depistarea unor fragmente de dronă în Republica Moldova de către o patrulă a instituției din Briceni. Acestea au fost găsite în jurul orei 16:50, la aproximativ 1 700 de metri de linia frontierei de stat. Detalii AICI.

Începând cu anul 2022, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat ilegal în 81 de cazuri, comunica, înainte de aceasta, în aceeași zi, Ministerul Apărării. Detalii AICI. Datele erau raportate după ce, în dimineața zilei de 24 septembrie, patru obiecte aeriene au survolat ilegal teritoriul Republicii Moldova. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: