„Era martie 2022. Au fost luni grele”. Maia Sandu explică de ce a semnat modificările la legea amnistiei

În reacție la acuzațiile opoziției că a semnat legea amnistiei, ale cărei modificări au permis eliberarea unor infractori periculoși, președinta Maia Sandu a recunoscut că „nu a fost suficientă vigilență” la acel moment. „Era martie 2022… dar, chiar dacă au fost luni grele, vigilența ar fi trebuit să fie mereu”, a menționat șefa statului.

În timpul podcastului din data de 12 aprilie, prezentatorul a menționat că opoziția o acuză de incompetență, în contextul în care ea a semnat legea amnistiei. În reacție, Maia Sandu a declarat: „Toți cei prin care au trecut aceste modificări la lege – pentru că nu există întrebări mari la lege, întrebările sunt la modificări… bineînțeles că vom face o analiză. Am și eu o echipă care ar fi trebuit să vadă ce se schimbă și să încerce să înțeleagă la ce duc aceste schimbări. Da, spunem cu toții că nu a fost suficientă vigilență când s-au întâmplat aceste schimbări. Era martie 2022… dar, chiar dacă au fost luni grele, vigilența ar fi trebuit să fie mereu”.

„Este clar că acele modificări ale legii sunt problematice. (…) Nu a fost o analiză normală a riscurilor. (…) Acum ar trebui de făcut nu doar o analiză, dar și o anchetă. Toată lumea trebuie să știe ce s-a întâmplat acolo, a cui este vina”, a adăugat Maia Sandu.

Pe 27 martie 2025 a fost eliberat dintr-o închisoare Alexandru Sinigur – lider criminal condamnat anterior pe viață. Între timp, Sinigur a fost reținut, pe un alt dosar. În spațiul public au apărut informații potrivit cărora eliberarea s-ar fi făcut în baza legii amnistiei, însă deputata Olesea Stamate a respins această ipoteză. Ea a comentat și speculațiile privind un eventual interes personal sau al apropiaților săi în acest caz. Premierul Dorin Recean a anunțat că urmează să se stabilească dacă decizia a fost rezultatul unor lacune legislative sau al unor abuzuri. 

Pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”. Amintim că, deputații au adoptat proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova, în decembrie 2021. Ulterior, potrivit PAS, Stamate a introdus cele trei amendamente, care ar fi permis, eliberarea deținuților condamnați pe viață – informație pe care deputata o neagă. 

Deputata Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective. 

Pe 4 aprilie, premierul Dorin Recean a solicitat demisia imediată a șefului Administrației Naționale a Penitenciarelor. Tot pe 4 aprilie 2025, Parlamentul a votat de urgență un proiect de lege care interzice persoanelor condamnate la detenție pe viață să beneficieze concomitent de comutarea pedepsei prin amnistie și de liberare condiționată. Pe 8 aprilie, Procuratura Generală a anunțat că Ion Munteanu a sesizat Curtea Constituțională cu privire la două amendamente la Legea amnistiei. Ulterior, Curtea Constituțională a suspendat temporar unele prevederi ale legii. 

Pe 8 aprilie, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că Inspecția Judiciară va analiza toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață.

Pe 11 aprilie, Ministerul Justiției a declarat că 9 persoane condamnate pe viață au fost eliberate. Din aceste cazuri, 3 proceduri au fost contestate, 2 recursuri au fost admise, 1 persoană a fost reamplasată în penitenciar, o persoana urmează a fi identificată, iar situația la o persoană este în curs de examinare. În ceea ce privește suspiciunile de abuzuri în aplicarea legii amnistiei, Ministerul Justiției a anunțat că a demarat o anchetă detaliată asupra activității Administrației Naționale a Penitenciarelor și a comisiilor de evaluare a eligibilității.

În contextul scandalului din jurul legii amnistiei, deputatul PAS și secretar al comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități, Igor Chiriac, a declarat că există „anumite semne de întrebare față de felul cum a acționat Ministerul Justiției”. Întrebat dacă se va cere demisia ministrei, deputatul a spus că acest subiect „este de competența șefului Guvernului”. „Așteptăm să vedem ce va spune dumnealui”, a menționat Chiriac.

Pe 11 aprilie, în contextul scandalului din jurul legii amnistiei, fracțiunea parlamentară „Blocul Comuniștilor și Socialiștilor” a înaintat o moțiune simplă de cenzură asupra politicilor Ministerului Justiției.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Unsplash

S-a dat drept angajat bancar și al unei companii de telefonie: cinci persoane au rămas fără 168 000 de lei

Cinci persoane din Chișinău au rămas, în total, fără 168 000 de lei. Patru dintre acestea au pierdut banii după ce o persoană s-a prezentat ca reprezentant al unor bănci comerciale și le-a convins să divulge datele cardurilor bancare. Cea de-a cincea victimă a fost determinată să ofere acces la aplicația bancară din telefon de aceeași persoană, care s-a prezentat drept angajat al unei companii de telefonie mobilă. Poliția a reținut un suspect. Este vorba de un băiat de 19 ani.

Reprezentanții Inspectoratului General al Poliției au comunicat pe 24 octombrie că tânărul, care este originar din regiunea transnistreană, este bănuit de implicarea în cel puțin cinci cazuri de escrocherie cu date bancare, comise în sectorul Rîșcani al capitalei.

„În patru dintre episoade, suspectul s-ar fi prezentat ca reprezentant al unor bănci comerciale, contactând telefonic victimele, convingându-le să divulge datele cardurilor bancare, sub pretextul prevenirii unor tranzacții neautorizate. Într-un alt caz, tânărul s-ar fi dat drept angajat al unei companii de telefonie mobilă, determinând victima să ofere acces la aplicația bancară din telefon, ulterior, de pe contul acesteia fiind sustrași banii”, au declarat reprezentanții IGP.

Potrivit instituției, cinci persoane au fost prejudiciate, în total, cu peste 168 000 de lei.

„Suspectul a fost identificat, reținut și plasat în arest preventiv pentru 30 de zile. Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la 5 ani”, au precizat reprezentanții Inspectoratului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: