Ministerul Justiției a oferit, în premieră, o reacție detaliată referitoare la scandalul generat de legea amnistiției și eliberarea unor condamnați pe viață. Într-un comunicat oficial, instituția a subliniat că „toți deținuții, inclusiv cei condamnați la detențiune pe viață, trebuie să beneficieze de dreptul la speranța reintegrării în societate și posibilitatea de a-și revizui pedeapsa”. Totodată, instituția a menționat că e „regretabil” că în privința unor deținuți, cazurile au fost examinate „într-un mod neobișnuit de rapid, lipsit de claritate și credibilitate”. În ceea ce privește suspiciunile de abuzuri în aplicarea legii amnistiei, Ministerul Justiției a anunțat că a demarat o anchetă detaliată și a aplicat mai multe măsuri pentru a preveni abuzuri ulterioare.
Potrivit Ministerului, inițial, legea amnistiei prevedea două modalități de amnistiere a deținuților pe viață: absolvirea pedepsei pentru cei care executaseră mai mult de 25 de ani de închisoare și reducerea pedepsei de la detențiune pe viață la 30 de ani de închisoare pentru cei care nu prezentau riscuri de recidivă. În urma modificărilor ulterioare, a fost posibilă o aplicare mai flexibilă a acestor prevederi, ceea ce a permis unor condamnați pe viață să beneficieze de reducerea pedepsei și, ulterior, de liberare condiționată.
„În avizul Guvernului din 08.12.2021 la legea menționată, s-a propus exceptarea de la aplicarea amnistiei a persoanelor condamnate pentru infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave potrivit Codului penal din 2002 și pentru infracțiunile grave potrivit Codului penal din 1961. Astfel, s-a completat art. 6 în lege cu lit. b) prin care această categorie de persoane a fost exceptată de la amnistie prin absolvirea de pedeapsă. Totodată, prin art. 7 alin. (2) din versiunea inițială a Legii se asigura faptul că aceste persoane efectiv erau exceptate și de la posibilitatea reducerii (comutării) pedepsei.
Intervențiile ulterioare aduse Legii nr. 243/2021 cu privire la amnistie, au adus modificări la aplicarea amnistiei prin reducerea pedepsei, generând prin aceasta și posibilități noi pentru condamnații la detențiunea pe viață de a beneficia de pe urma acestei legi. Se precizează faptul că pe unele amendamente, introduse suplimentar în lectura finală, Guvernul nu s-a expus. Unul din acestea a făcut mai flexibilă aplicarea practică a comutării pedepselor pentru unele persoane”, se menționează în comunicatul instituției.
Ministerul Justiției a menționat că, 9 persoane condamnate pe viață au fost eliberate. Din aceste cazuri, 3 proceduri au fost contestate, 2 recursuri au fost admise, 1 persoană a fost reamplasată în penitenciar, o persoana urmează a fi identificată, iar situația la o persoană e în curs de examinare. Toate cele 7 persoane eliberate sunt la evidența organelor de probațiune și sub monitorizare de către organele poliției conform competențelor legale.
În ceea ce privește suspiciunile de abuzuri în aplicarea legii amnistiei, Ministerul Justiției a anunțat că a demarat o anchetă detaliată asupra activității Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și a comisiilor de evaluare a eligibilității.
Măsurile dispuse includ modificări la nivelul conducerii ANP, o anchetă amplă și suspendarea activității comisiilor speciale din două penitenciare, Rezina și Cahul, care aplică amnistia. De asemenea, va fi revizuit mecanismul de evaluare psihologică a riscului de recidivă al deținuților și procesul de monitorizare post-eliberare. Ministerul Justiției a precizat că va fi revizuită componența și activitatea comisiilor de evaluare a deținuților pe viață, iar monitorizarea post-eliberare va include măsuri suplimentare, cum ar fi monitorizarea electronică. De asemenea, va fi îmbunătățit sistemul penitenciar, cu investiții în infrastructură, resurse umane și programe de reabilitare destinate deținuților.
„Este esențial a se înțelege că atât mecanismul de amnistiere – ca act de clemență excepțional, aplicabil într-un context de necesitate temporară – cât și mecanismele stabilite din Codul penal, în calitate de lege penală de bază, trebuie să fie percepute ca o posibilitate de examinare a cererii de eliberare a condamnatului, ce poate fi admisă doar după întrunirea condițiilor riguroase și o evaluare amplă a riscurilor ce ar deriva din aceasta. Acestea nu trebuie folosite în mod abuziv și nu se aplică în mod automat condamnaților existenți. (…) Este regretabil că anumite cauze ajunse în atenția publicului – diferite față de altele din aceeași categorie, prin context și prin profilul psihologic al persoanelor condamnate – au fost examinate de către organele competente într-un mod neobișnuit de rapid, lipsit de claritate și credibilitate”, se mai menționează în comunicatul instituției.
În ceea ce privește suspiciunile de abuzuri în aplicarea legii amnistiei, Ministerul Justiției a anunțat că a demarat o anchetă detaliată asupra activității Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) și a comisiilor de evaluare a eligibilității. Măsurile dispuse includ modificări la nivelul conducerii ANP, o anchetă amplă și suspendarea activității comisiilor speciale din două penitenciare, Rezina și Cahul, care aplică amnistia. De asemenea, va fi revizuit mecanismul de evaluare psihologică a riscului de recidivă al deținuților și procesul de monitorizare post-eliberare.
În contextul scandalului din jurul legii amnistiei, deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) și secretar al comisiei parlamentare juridică, numiri și imunități, Igor Chiriac, a declarat că există „anumite semne de întrebare față de felul cum a acționat Ministerul Justiției”. Întrebat dacă se va cere demisia ministrei, deputatul a spus că acest subiect „este de competența șefului Guvernului”. „Așteptăm să vedem ce va spune dumnealui”, a menționat Chiriac.
***
Pe 27 martie 2025 a fost eliberat dintr-o închisoare Alexandru Sinigur – lider criminal condamnat anterior pe viață. Între timp, Alexandru Sinigur a fost reținut, pe un alt dosar. În spațiul public au apărut informații potrivit cărora eliberarea s-ar fi făcut în baza legii amnistiei, însă deputata Olesea Stamate a respins această ipoteză. Ea a comentat și speculațiile privind un eventual interes personal sau al apropiaților săi în acest caz. Premierul Dorin Recean a anunțat că urmează să se stabilească dacă decizia a fost rezultatul unor lacune legislative sau al unor abuzuri.
Pe 4 aprilie, PAS și liderul acestuia Igor Grosu au anunțat că Stamate a fost exclusă din partid. Totodată, i-au cerut să-și depună mandatul de deputat. Conform PAS, Stamate „a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei (3 la număr), care au permis, într-un final, eliberarea deținuților”: „Odată introdusă în legea amnistiei posibilitatea comutării detenției pe viață la închisoare pentru 30 de ani – a devenit posibilă aplicarea prevederilor Articolului 91 alin. (4) lit. b), care permit liberarea condiţionată a celor care au ispășit ⅔ din termen. (…) Din cauza unui abuz de încredere, am votat o lege modificată de o colegă, specialist în domeniu, a cărei bună credință nu a fost pusă la îndoială la acea vreme”. În reacție, Stamate a spus că toate acțiunile sale „au fost corecte și legale”.
Amintim că, în decembrie 2021, deputații au adoptat proiectul de lege privind amnistia, în legătură cu aniversarea a 30 de ani de independență a Republicii Moldova. Se menționa că peste 1700 de deținuți cad sub incidența amnistiei, 67 dintre care vor fi pasibili liberării imediate, iar, în cazul celorlalți, va fi aplicată liberarea condiționată înainte de termen sau liberarea după reducerea termenului. Se mai preciza că actul de amnistie nu poate fi aplicat față de persoanele care au săvârșit infracțiuni deosebit sau excepțional de grave. Totuși, luând în considerare faptul că din categoria respectivă de persoane unii au executat deja termene mari de detenție, potrivit proiectului de lege, se propunea ca pedeapsa penală aplicată acestora să fie redusă parțial, cu anumite excepții. Ulterior, potrivit PAS, Stamate a introdus trei amendamente la legea amnistiei, care ar fi permis, în cele din urmă, eliberarea deținuților condamnați pe viață – informație pe care deputata o neagă.
Între timp, deputata Olesea Stamate a declarat că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective.
Pe 4 aprilie, premierul Dorin Recean a solicitat demisia imediată a șefului Administrației Naționale a Penitenciarelor. Tot pe 4 aprilie 2025, Parlamentul a votat de urgență un proiect de lege care interzice persoanelor condamnate la detenție pe viață să beneficieze concomitent de comutarea pedepsei prin amnistie și de liberare condiționată. Pe 8 aprilie, Procuratura Generală a anunțat că Ion Munteanu a sesizat Curtea Constituțională cu privire la două amendamente la Legea amnistiei. Ulterior, Curtea Constituțională a suspendat temporar unele prevederi ale legii.
Tot pe 8 aprilie, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că Inspecția Judiciară va analiza toate actele judecătorești pronunțate în cauzele privind amnistierea persoanelor condamnate la detențiune pe viață. Potrivit CSM, până în prezent, din totalul celor 77 de demersuri înaintate de Penitenciarul nr. 17, amnistia a fost aplicată în 15 cazuri.
