Experiență unică pentru un băiat de 8 ani din Moldova la finala Ligii Campionilor de mâine.

Cristian în vârstă de 8 ani, din Bălți, va păși pe teren alături de jucătorii superstar ai două dintre cele mai puternice echipe ale Europei, Inter Milano și Manchester City, în principalul joc al sezonului de fotbal urmărit de un miliard de spectatori din întreaga lume.

Finala UEFA Champions League are loc sâmbătă, 10 iunie 2023. Acest meci foarte așteptat promite a fi o experiență de neuitat, în timp ce giganții fotbalului, Manchester City și Inter Milano, concurează pentru glorie în urma unei competiții timp de un an. Acest joc unic va avea ochii întregii lumi pe el, cu numărul de telespectatori estimat a depăși un miliard.

Dar ceea ce face acest eveniment și mai special este faptul că un băiat din Bălți, Cristian, are o oportunitate incredibilă de a păși pe teren împreună cu echipele, trăind momentul vieții sale. Maib, în parteneriat cu Mastercard, este încântată să contribuie la realizarea visului său, fiind unul dintre câștigătorii campaniei «UEFA Champions League 2023». Deoarece Cristian a achitat cu maib junior, acum va trăi această experiență unică.

Maib junior, cel mai tare card bancar pentru copii si adolescenți, este alegerea ideala pentru primii pași către independenta financiara.

Ana Agachi Natalia Tihonova sunt celelalte două câștigătoare ale promoției «UEFA Champions League 2023» de la maib și Mastercard care vor urmări chiar din tribună marea finală.

Alăturați-vă la ora 22.00 pe 10 iunie pentru a-l susține pe Cristian și a vă bucura de cel mai bun spectacol de fotbal din lume.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Găgăuzia insistă să-și organizeze singură alegerile: proiect de modificare a Codului Electoral, înregistrat în Parlament

Deputații din Găgăuzia au venit din nou cu o solicitare către Chișinău, pentru a modifica Codul electoral, astfel încât autoritatea responsabilă de organizarea alegerilor în regiune să fie „Comisia Electorală Centrală”, nu „Consiliul Electoral al Găgăuziei”, așa cum prevede legislația națională. Cerințele se regăsesc într-un proiect de lege înaintat de Adunarea Populară a Găgăuziei și care a fost înregistrat în Parlament. Pe de altă parte, autoritățile de la Chișinău au declarat de mai multe ori că acest lucru contravine legislației, întrucât „nu pot exista două comisii electorale”.

Proiectul propune nu doar schimbarea denumirii, ci și o delimitare clară a competențelor dintre CEC din Moldova și organul electoral al Găgăuziei, stabilirea unui cadru de cooperare între cele două instituții și acordarea dreptului Adunării Populare de a coordona data alegerilor locale din autonomie. Totodată, proiectul prevede că Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei va activa în mod permanent, va avea statut de persoană juridică, buget propriu și conturi trezoreriale.

„Inițiativa legislativă este determinată de necesitatea armonizării legislației naționale cu standardele europene în domeniul dreptului electoral, îmbunătățirea mecanismelor de protecție a drepturilor minorităților naționale și asigurarea implementării autorităților electorale regionale ale Autonomiei Găgăuze în sistemul electoral național al Republicii Moldova. Proiectul actului normativ este, de asemenea, destinat înlăturarea neajunsurilor și lacunelor din legislație, armonizării normelor Codului Electoral al Republicii Moldova cu normele Legii Republicii Moldova „Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)” nr. 344/1994, precum și asigurării organizării eficiente și desfășurării alegerilor regionale în Găgăuzia”, potrivit notei informative a proiectului.

Printre modificările propuse se numără introducerea în Codul electoral a definiției „Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei” ca autoritate publică independentă și apolitică, cu misiunea de a organiza alegerile APG, alegerile bașcanului și referendumurile locale. De asemenea, se propune ca în cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și locale, precum și al referendumurilor republicane, organul electoral al Găgăuziei să exercite atribuțiile consiliului electoral de circumscripție de nivelul doi.

Proiectul mai prevede că finanțarea alegerilor regionale va fi stabilită prin acte normative locale, că rapoartele privind finanțarea campaniei electorale vor fi prezentate mai întâi Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei și transmise ulterior CEC din Moldova, și că particularitățile alegerilor regionale vor fi reglementate prin acte normative locale.

***

Amintim că pe 15 aprilie CEC a supus consultărilor publice propuneri de modificare a Codului electoral. CEC propune menținerea denumirii de „Consiliu Electoral Central al Găgăuziei” și reducerea componenței acestuia de la nouă la șapte membri. Totodată, propunerile CEC prevăd condiții mai stricte pentru candidații la alegerile din Găgăuzia, inclusiv obligativitatea cunoașterii limbii române pentru candidații la funcția de bașcan.

Inițiativa legislativă vine în contextul crizei electorale care afectează Găgăuzia de mai bine de un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori fără a putea fi organizate, din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional. Blocajul pornește de la o neconcordanță între legea autonomiei, care folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, și Codul electoral național, adoptat în decembrie 2022, care operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”.

Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special.

Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.

Pe 3 aprilie, Curtea de Apel Sud a suspendat hotărârile APG privind organizarea alegerilor din 21 iunie, în baza cererilor depuse de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. APG a contestat decizia la Curtea Supremă, susținând că instanța a dispus suspendarea actelor administrative fără a demonstra existența unui prejudiciu concret și ireparabil și că motivarea s-a bazat pe „riscuri abstracte”, fără a evalua consecințele reale ale suspendării.

Pe 22 aprilie, APG a adoptat o declarație prin care a cerut Parlamentului, Guvernului și instanțelor de judecată să înceteze „blocarea alegerilor” din 21 iunie și s-a adresat direct președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, solicitând sprijin diplomatic. Totodată, o propunere de compromis formulată de deputatul Alexandr Tarnavschi, prin care cele două denumiri ar fi recunoscute ca sinonime juridice, a fost respinsă de majoritatea deputaților.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a respins anterior acuzațiile de „sabotaj” venite din Comrat, susținând că autoritățile din autonomie insistă să încalce Codul electoral.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Top mașini pentru familie: spațiu, consum redus și confort real pentru drumurile din Moldova

Când familia crește, se schimbă și prioritățile. Când alegi un automobil pentru familie, nu te mai uiți doar la design sau la cai putere. Cauți loc în spate pentru copii, portbagaj spațios pentru bagaje, consum de combustibil decent și o gardă la sol mai înaltă, atât de utilă pe drumurile noastre, la borduri sau ieșiri în afara orașului.

Și tocmai aici mulți șoferi greșesc: cumpără emoțional, apoi descoperă că nu încape căruciorul, bancheta e îngustă sau rezervorul se golește prea repede.

Dacă vrei ca alegerea ta să fie calculată, iată o listă de mașini cu parcurs pentru familie.

Pentru familii de 3-5 persoane: modele practice și economice

Toyota Corolla Cross este una dintre cele mai echilibrate variante. Are poziție înaltă la volan, interior bine gândit și consum redus de combustibil, mai ales în versiunea hybrid. Este mașina perfectă pentru oraș și escapade de weekend.

Toyota C-HR se adresează celor care vor un crossover modern, compact la exterior, dar suficient pentru o familie tânără. Mai ales că în varianta hybrid, costurile de exploatare sunt mai mici.

Nissan Qashqai rămâne unul dintre favoriți în Moldova. Este un crossover urban matur, cu suspensia confortabilă, vizibilitatea bună și suficient spațiu pentru utilizarea zilnică.

Renault Kadjar oferă mult pentru bugetul investit, începând cu interiorul încăpător și portbagajul generos, până la motorizările economice pe diesel sau benzină.

Hyundai Tucson și Kia Sportage sunt alte două opțiuni foarte căutate, datorită siguranței pe care o oferă, dotărilor bune și a întreținerii rezonabile. În plus, garda la sol este potrivită pentru drumurile din Chișinău, borduri și denivelările frecvente.

Pentru cei care vor mai mult confort și statut

Toyota RAV4 este alegerea clasică pentru familiile care caută ceva mai serios. Acest model vine cu un interior spațios, o poziție dominantă la condus și o reputație excelentă. Dacă alegi versiunea plug-in hybrid, beneficiezi și de aproximativ 50 km autonomie electrică, ceea ce este ideal pentru drumurile de zi cu zi prin oraș.

Volvo XC60 a fost creat pentru cei care apreciază siguranța, confortul premium și liniștea pe distanțe lungi. În plus, oferă un interior bine izolat și o experiență de condus relaxantă.

Ai nevoie de 7 locuri? Iată variantele potrivite

Dacă familia este numeroasă sau călătoriți des cu părinți, fini sau prieteni, cele 7 locuri devin extrem de utile.

Peugeot 5008 impresionează prin modularitate. Are scaune separate, portbagaj practic și interior modern.

Skoda Kodiaq este una dintre cele mai inteligente alegeri din segment. Cu un spațiu excelent și o ergonomie bună, acest model oferă senzația că toate componentele sunt la locul lor.

Volvo XC90 încununează lista automobilelor pentru cei care caută un SUV mare, prestigiu și siguranță la nivel înalt.

Unde găsești aceste modele de automobile rulate?

La CipAuto, toate mașinile cu parcurs importate din Europa, sunt disponibile în parcul auto propriu, dezvoltat în cei 16 ani de activitate, cu 500+ modele cu istoric verificat. În plus, ai posibilitatea de a cumpăra mașina pentru familie prin credit sau leasing ori de a face schimb prin trade-in. Iar un avantaj important pentru orice cumpărător – este garanția de până la 1 an la motor și cutia de viteze.

Ceea ce înseamnă mai multă încredere după achiziție și un risc redus pentru cele mai costisitoare componente.

Accesează site-ul lor https://cipauto.md/ sau contactează-i la +373 79 357 755. Parcul auto se aflăîn Chișinău, pe strada Grădina Botanică 9(intersecție cu str. Salcâmilor).

Agerpres

Criza politică de la București: miniștrii social-democrați au demisionat. Ce urmează

Miniștrii Partidului Social Democrat (PSD) din România și-au depus demisiile astăzi, 23 aprilie, acutizând criza politică de la București după ce formațiunea și-a retras sprijinul pentru prim-ministrul liberal Ilie Bolojan. Premierul va prezenta cererile de eliberare din funcție și propuneri de interimat președintelui Nicușor Dan, care, conform legii, trebuie să le aprobe prin decret.

Guvernul s-a întrunit astăzi în ședință ordinară, însă miniștrii PSD nu au participat, după cum s-a vehiculat în presă că se va întâmpla. Aceștia au fost substituiți de secretarii de stat ai formațiunii.

În jurul orei 14:00, miniștrii PSD au venit la Palatul Victoria, unde și-au prezentat demisiile. Este vorba despre Radu Marinescu (Ministerul Justiției), Florin Manole (Ministerul Muncii), Alexandru Rogobete (Ministerul Muncii), Florin Barbu (Ministerul Agriculturii), Bogdan Ivan (Ministerul Energiei), Ciprian Șerban (Ministerul Transporturilor), precum și Marian Neacșu (vicepremier).

Ulterior, PSD a transmis într-un comunicat că demisia miniștrilor săi reprezintă „formalizarea” deciziei privind retragerea sprijinului politic pentru premier.

Din acest moment, premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare, ceea ce înseamnă că nu mai are legitimitatea democratică de a exercita funcția de conducere a Guvernului României. Potrivit Constituției, niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea națională în nume propriu, contrar voinței parlamentare majoritare, rezultate în urma alegerilor libere și democratice”, a menționat PSD.

Partidul Social Democrat și-a mai exprimat disponibilitatea de a participa la formarea unui nou Guvern pro-european și să susțină un premier, politic sau tehnocrat, „care să fie receptiv la problemele cetățenilor și care să aibă capacitatea de a colabora cu partidele care îi asigură majoritatea parlamentară”.

Formațiunea a precizat că, până la intrarea oficială în vigoare a demisiilor, atribuțiile miniștrilor săi vor fi exercitate de secretari de stat desemnați de celelalte partide din coaliția de guvernare. Totodată, PSD a spus că, „până la formarea unui nou Guvern”, va asigura sprijinul parlamentar pentru adoptarea actelor normative necesare în derularea proiectelor cu finanțare europeană.

Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a subliniat că Executivul are puteri depline în continuare, chiar și în urma demisiilor miniștrilor social democrați.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat anterior că, în cazul în care miniștrii social-democrați vor demisiona, va propune asigurarea interimatului funcțiilor cu miniștri din celelalte formațiuni din coaliția de guvernare – Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România. Planul a fost reiterat de Ioana Dogioiu într-o conferință de presă după ședința Guvernului și cu puțin timp înainte ca reprezentanții PSD să-și prezinte cererile de eliberare din funcție.

Aceasta a precizat că premierul va trimite demisiile și propunerile de interimate la Președinție.

Conform Codului Administrativ, președintele României are la dispoziție 15 zile pentru a semna decretul de vacantare a funcției și, mai apoi, 10 zile pentru a aproba sau nu varianta de ministru interimar. Legea prevede că șeful statului poate refuza motivat, o singură dată, o propunere a prim-ministrului pentru numirea în funcția de membru al Guvernului în situația în care consideră că persoana propusă nu corespunde funcției respective. Dacă președintele refuză prima propunere, atunci premierul propune, în termen de 5 zile, un nou nume.

HotNews scrie, cu referire la surse din conducerea PSD, că, odată cu demisia miniștrilor săi, formațiunea îi va acorda premierului un răgaz de „câteva zile”, fie pentru a se elibera din funcție, fie pentru a vedea dacă poate găsi o nouă majoritate în Parlament. Ulterior, dacă Ilie Bolojan nu va demisiona, Partidul Social Democrat ar putea depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului.

Amintim că actuala criză politică de la București a început după ce, pe 20 aprilie, Partidul Social Democrat a organizat un vot intern privind retragerea sprijinului politic pentru prim-ministrul Ilie Bolojan, invocând nemulțumiri față de situația socio-economică și măsurile implementate pentru reducerea deficitului bugetar. Circa 5 000 de membri de partid au participat participat la vot, dintre care 97,7% au susținut retragerea susținerii pentru premierul liberal.

În aceiași zi, la scurt timp după anunțarea rezultatului, Ilie Bolojan a catalogat decizia PSD drept „iresponsabilă” și i-a acuzat pe social-democrați că ar încerca să fugă de responsabilitatea pentru reformele implementate, deși acestea au fost asumate de toate formațiunile care au format coaliția de guvernare. El a mai declarat atunci, precum și în zilele care au urmat, că nu intenționează să demisioneze.

Colaj NM

(FOTO/VIDEO) O bucată de copac s-a prăbușit peste un troleibuz în Chișinău. Mai multe rute, inclusiv 22, redirecționate

O bucată de copac s-a prăbușit peste un troleibuz pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău. Incidentul a avut loc în fața Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.

Primăria Chișinău a declarat că incidentul s-a produs din cauza vântului puternic.

„Toate serviciile speciale sunt la fața locului. Nimeni nu a avut de suferit. (…) Primăria Chișinău atrage atenția, o dată în plus, că atunci când intervine la curățarea copacilor, se conduce anume după principiul siguranței cetățenilor”, se mai arată în mesajul Primăriei.

Potrivit autorităților capitalei, din cauza incidentului au fost redirecționate rutele de troleibuz 22, 8, 4, 5, 23, 21 și 1.

Într-un nou mesaj, Primăria a anunțat că drumul de pe acest traseu a fost deblocat.

Facebook/Carolina Eremia
Facebook/Carolina Eremia
Facebook/Carolina Eremia
Facebook/Carolina Eremia
Facebook/Carolina Eremia
Primăria Chișinău
Primăria Chișinău

Menționăm că, pentru ziua de 23 aprilie, în intervalul orelor 09:00-21:00, au fost prognozate intensificări ale vântului din nord-vest, cu viteze de până la 17–22 m/s. În acest sens, a fost emis cod galben de vânt puternic.

Hotnews.ro

Șoșoacă rămâne fără imunitate de eurodeputată? Undă verde de la Comisia de profil din Parlamentul European

Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European ar fi aprobat cererea privind ridicarea imunității Dianei Șoșoacă, eurodeputată din România. Presa de peste Prut scrie, citând surse, că decizia a fost luată astăzi, 23 aprilie.

Potrivit G4Media, membrii Comisiei pentru afaceri juridice au decis ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă cu 17 voturi pentru, o abținere și niciun vot împotrivă.

În continuare, raportul Comisiei va fi supus votului în plenul Parlamentului European, care va avea loc, cel mai probabil, la ședința din 27 aprilie.

Precizăm că solicitarea de ridicare a imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă a fost formulată de Parchetul General din România, în septembrie 2025, într-un dosar în care este inculpată de 11 infracțiuni. Aceasta este acuzată, printre altele, de propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului.

Șoșoacă a catalogat anterior cererea procurorilor drept o „tentativă de execuție politică”, notează HotNews.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: