Festivalul Moldo Crescendo VIII: trei concerte feerice, încă trei mai urmează

Dacă frumusețea nu ar mai vrea să salveze lumea, muzica clasică ar putea liber să o facă. Primul weekend al festivalului Moldo Crescendo a adus o imensă bucurie iubitorilor de muzică clasică, organizandu-le întâlniri duioase cu Bach, Schubert, Shaw, Mendelssohn, Bonis, Enescu, Ligeti și Vivaldi. 

Bucuria a fost cu atât mai mare cu cât cei mai buni muzicieni basarabeni și-au demonstrat măiestria în scenă: Alexandra Conunova la vioară, Marcel Lazăr la pian, Dan-Iulian Druțac. De asemenea, ne-au onorat cu prezența violoncelista Dorottya Sandi și Fitzroy Quartet din Marea Britanie. Pentru câteva ore în Sala cu Orgă, la Muzeul Național de Istorie și în Casa Mare de la Butuceni măsurările au arătat la spectatori un indice crescut de plăcere și liniște sufletească.

Festivalul Moldo Crescendo continuă cu alte trei concerte în care cap de afiș vor fi violonista Alexandra Tîrșu care revine special acasă pentru Moldo Crescendo,Cristian Ciolacu, dar și Rubik Quartet din Viena.

Concertul din 26 octombrie de la Turnul de Apă din Chișinău este Sold Out deja. Alte două concerte vor avea loc în legendara Sală a Unirii din blocul I al AMTAP și la Palatul Republicii.

Invităm spectatorii pe 27 și 29 octombrie la festivalul Moldo Crescendo.    

Biletele se găsesc în rețeaua iTicket: https://iticket.md/partner/moldocrescendo

Detalii pe https://www.moldocrescendo.com/

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inspectoratul pentru Migrație confirmă: membri ai grupului operativ al trupelor ruse din Transnistria, declarați indezirabili în Moldova

Reprezentanți ai comandamentului Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), staționat ilegal în regiunea transnistreană, au fost declarați indezirabili pe teritoriul R. Moldova. Informația a fost confirmată de președintele Parlamentului și liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu. Potrivit lui Grosu, persoanele vizate trebuie să vină pe malul drept să-și oficializeze regimul juridic, însă dacă nu vor veni și vor rămâne în regiunea transnistreană, nu vor avea posibilitatea de a circula în afara ei. Inspectoratul pentru Migrație a declarat pentru NM că, de la începutul anului, 76 de străini au fost declarați indezirabili pe o perioadă de la 5 la 15 ani, iar printre aceștia „se regăsesc inclusiv membri ai unor grupuri militare neconstituționale”.

Pe 16 aprilie, jurnaliștii de la Zona de Securitate au scris, cu referire la surse, că comandantul GOTR Dmitri Zelenkov, precum și adjuncții săi Dmitri Opalev, Serghei Mașenko și Serghei Șirșov, au fost declarați indezirabili pe teritoriul țării. De asemenea, aflarea pe teritoriul Republicii Moldova este interzisă șefului de stat major al GOTR, Marat Iarulin, precum și lui Alexei Bogomolov, nota sursa citată.

Ce a declarat Ministerul de Externe

Ministerul Afacerilor Externe a declarat pentru NewsMaker că informațiile privind declararea drept persona non grata a unor membri ai GOTR nu corespund cadrului legal. Ministerul a explicat că statutul de persona non grata se aplică exclusiv persoanelor acreditate diplomatic. „Persoanele vizate nu sunt acreditate și nu au statut diplomatic”, a precizat instituția.

Ministerul de Externe a mai declarat că situația celor vizați ține de regimul de ședere și, în acest sens, a recomandat adresarea către Biroul Migrație și Azil.

Ce a declarat Igor Grosu

Grosu a confirmat informația. „Confirm, este adevărat. (…) Acolo îs mai mulți, vreo 4-5 în listă. (…) Aceste persoane sunt declarate indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova și motivul este unul foarte simplu și concret: armata rusă se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. (…) Vorba ceea, noi ne-am luat inima în dinți și am luat decizia asta, de a-i declara indezirabili”, a declarat Grosu la ediția din 16 aprilie a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Întrebat ce se întâmplă după această decizie, Grosu a spus: „Dacă nu greșesc, timp de 90 de zile, persoana străină trebuie să-și oficializeze regimul juridic în țara care… așa cum noi, spre exemplu, călătorim în Uniunea Europeană, avem o perioadă de 90 de zile în care trebuie să ne apreciem – ne întoarcem acasă sau solicităm un anumit regim. Respectiv, din moment ce vor ajunge, într-o situație sau alta, pe malul drept, o să-i rugăm frumos să meargă acasă”.

Potrivit lui Grosu, dacă persoanele vizate nu vor veni pe malul drept să-și legalizeze șederea și vor rămâne în regiunea transnistreană, nu vor avea posibilitatea de a circula în afara ei.

Ce a declarat Inspectoratul General pentru Migrație

Solicitat de NewsMaker pentru o reacție la acest subiect, Inspectoratul General pentru Migrație a declarat că, pentru a proteja securitatea națională și a menține ordinea publică, a declarat, de la începutul anului și până în prezent, 76 de cetățeni străini drept persoane indezirabile, pe o perioadă care variază de la 5 la 15 ani. Potrivit Inspectoratului, măsura a fost dispusă de către autoritatea competentă pentru străini la propunerea altor autorități cu atribuții în domeniul ordinii publice și securității naționale.

„Printre persoanele vizate se regăsesc inclusiv membri ai unor grupuri militare neconstituționale”, a precizat Inspectoratul pe 17 aprilie.

Precizările vicepremierului pentru Reintegrare

Valeriu Chiveri, viceprim-ministru pentru Reintegrare, a declarat că decizia adoptată de structurile statului demonstrează abordarea serioasă față de necesitatea retragerii acestor forțe din Moldova, dar este și un element de stimulare psihologică a altor militari care își fac serviciul militar ilegal pe teritoriul țării.

„Autoritățile moldovenești, cu diferite ocazii, au cerut retragerea forțelor militare ruse dislocate ilegal pe teritoriul țării. Faptul că această decizie a fost adoptată de structurile statului demonstrează încă o dată abordarea foarte serioasă a autorităților față de necesitatea retragerii acestor forțe din Republica Moldova. Și este un element de stimulare emoțională și psihologică a altor militari care își fac serviciul militar ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. (…) În mare măsură, este populația locală, este un număr nu foarte mare de ofițeri, cum spunem noi, ruși-ruși, cei care își fac serviciul militar, fiind delegați de Federația Rusă”, a declarat Chiveri la ediția din 16 aprilie a emisiunii „În context” de la Moldova 1. Potrivit lui Chiveri, rotația nu se mai face din 2014.

VIDEO Transnistria: Chiveri și Ignatiev au avut o dispută / Tiraspolul nu vrea să plătească taxe /Stare de urgență prelungită

La Tiraspol, pe 16 aprilie, a avut loc o nouă întâlnire a reprezentanților politici ai Chișinăului și Tiraspolului — Valeriu Chiveri și Vitali Ignatiev — în timpul căreia părțile s-au contrazis în prezența jurnaliștilor, după care au continuat dialogul cu ușile închise.

NewsMaker relatează cum a decurs această întâlnire și care a fost rezultatul.

— Chiveri și Ignatiev s-au contrazis în timpul întâlnirii „1+1″
Întâlnirea reprezentanților politici a început cu o dispută privind statutul negocierilor și regulile acestora. Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a propus semnarea unei declarații scurte privind reluarea negocierilor, cu accent pe soluționarea politică în baza suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. În replică, reprezentantul Tiraspolului a respins această propunere, subliniind că „există mecanisme de dialog care nu prevăd o formulă finală și un model de reglementare”.

— Tiraspolul refuză să contribuie la fondul de convergență
În timpul întâlnirii, Chiveri a amintit de fondul de convergență, care are drept scop îmbunătățirea condițiilor de viață de pe malul stâng. În replică, Ignatiev a declarat că un astfel de fond reprezintă „o retragere nelegitimă a resurselor financiare de la agenții economici din Transnistria”.

— Chiveri și Ignatiev au închis ușile pentru jurnaliști
După schimbul de replici și pauza tehnică anunțată, întâlnirea a continuat fără participarea jurnaliștilor. Aceasta a durat mai bine de două ore. În rezultat, ambii reprezentanți politici au declarat că fiecare a rămas pe propria poziție, nu se observă schimbări, însă întâlnirile vor continua.

— În Transnistria a fost prelungită starea de urgență în economie
Între timp, în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență în economie pentru încă 30 de zile, din cauza „instabilității livrărilor de gaze și a presiunii economice externe asupra Transnistriei”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Captură foto

Ucraina poate prelua controlul asupra Transnistriei „fără niciun foc”? Răspunsul șefului administrației prezidențiale de la Kiev

Rusia nu renunță la planurile privind regiunea transnistreană, însă mizează mai degrabă pe un „război al fricilor” decât pe o escaladare militară directă, susține șeful administrației prezidențiale de la Kiev, Kirill Budanov. Oficialul confirmă că Ucraina își consolidează, în acest context, prezența militară pe segmentul transnistrean. Budanov califică reacția drept „o abordare militară standard”.

„Sunt date ale serviciilor de informații care arată că Rusia nu renunță la planurile de activizare a acțiunilor în Transnistria. – Ce fel de acțiuni? Le-aș numi un război al fricilor. Rușii se tem pentru contigentul lor și încearcă să întreprindă anumite acțiuni pentru a-l întări și a fi gata de reacție, dacă ceva se va întâmpla”, a declarat Kirill Budanov într-un interviu.

Oficialul ucrainean a mai declarat că Kievul monitorizează situația și este pregătit să reacționeze. „Ucraina vede și știe despre aceste planuri. Suntem obligați să reacționăm. Este o abordare militară standard”, a spus el.

Întrebat dacă Ucraina ar putea prelua controlul asupra regiunii transnistrene „fără niciun foc”, așa cum sugerează mai multe voci, Budanov a declarat: „Fără niciun foc, personal nu cred. Dacă se pune problema dacă putem face acest lucru, desigur că putem. Cu focuri, dar putem”, a declarat el.

Întrebat în ce condiții Ucraina ar putea recurge la un astfel de scenariu, șeful administrației prezidențiale de la Kiev a precizat că întrebarea este una „prematură”, în acest moment.

Amintim că, la începutul lunii aprilie, presa din Ucraina a relatat că autoritățile de la Kiev își fortifică prezența militară pe segmentul transnistrean, inclusiv prin lucrări de minare și desfășurarea de trupe suplimentare. Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, declara atunci că nu deține detalii despre aceste acțiuni, dar a precizat că Ucraina are „tot dreptul și interesul” să își consolideze capacitățile pe linia de frontieră cu Transnistria, unde staționează ilegal trupe ale Federației Ruse.

Ulterior, consilierul președintelui Ucrainei, Mihail Podoleak, a confirmat pentru ProTV că pe acest segment sunt întreprinse măsuri de apărare, inclusiv minarea anumitor zone și suplimentarea efectivelor de frontieră. Potrivit acestuia, regiunea transnistreană ar putea fi utilizată de Moscova pentru acțiuni provocatoare sau lovituri simulate în spatele frontului din Ucraina, cu scopul de a perturba logistica.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Imagine simbol

Vizită în Turcia: Maia Sandu participă la Antalya Diplomacy Forum, la invitația lui Recep Tayyip Erdoğan

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participă, la invitația președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, la Antalya Diplomacy Forum. Anunțul a fost făcut de instituția prezidențială de la Chișinău, pe 17 aprilie.

Președinția Republicii Moldova a anunțat că, pe 17 aprilie, șefa statului participă la Antalya Diplomacy Forum, desfășurat în Antalya, Turcia, la invitația președintelui Recep Tayyip Erdoğan.

„Evenimentul reunește lideri politici, diplomați și experți internaționali și oferă o platformă de dialog privind provocările regionale și globale”, a adăugat Președinția.

Potrivit instituției prezidențiale, în marja forumului, șefa statului va avea întrevederi bilaterale cu șefi de stat și de guvern din regiune.

Agenția de presă turcă Anadolu notează că cea de-a cincea ediție a Forumului Diplomatic de la Antalya va avea loc în perioada 17–19 aprilie. Tema forumului din acest an este „A face față incertitudinii în proiectarea viitorului”. Evenimentul are loc sub patronajul președintelui Recep Tayyip Erdoğan și cu sprijinul organizatoric al Ministerului Afacerilor Externe al Turciei. La forum sunt așteptați peste 20 de șefi de state și de guverne, aproximativ 15 vicepreședinți și vicepremieri, peste 50 de miniștri (dintre care peste 40 sunt miniștri de externe), peste 460 de oaspeți de rang înalt, inclusiv 75 de reprezentanți ai organizațiilor internaționale, precum și aproximativ 5.000 de invitați, printre care reprezentanți ai mediului academic și studenți.

Global Look Press

Moldova vrea să reglementeze criptomonedele: de ce marile burse ar putea rămâne „în afara legii”? ANALIZĂ

Ministerul Finanțelor a publicat un proiect de lege care reglementează utilizarea criptomonedelor în Republica Moldova. NewsMaker explică modul în care autoritățile intenționează să reglementeze criptomonedele și de ce cele mai mari burse cripto ar putea ajunge „în afara legii”.

Ce s-a întâmplat?

Ministerul Finanțelor a publicat, pentru consultare publică, un proiect de lege care vizează reglementarea pieței criptoactivelor în Republica Moldova.

Documentul, care are peste100 de pagini, este structurat în șapte capitole care reglementează piața criptomonedelor în Moldova. Necesitatea adoptării acestuia este determinată de angajamentele asumate de țara noastră de a-și armoniza legislația națională cu cea europeană. Potrivit notei informative, proiectul va permite aplicarea treptată a normelor UE care reglementează piețele cripto (MiCA).

Care este situația criptomonedelor acum?

Criptomonedele nu sunt interzise în Republica Moldova, însă cadrul legal actual face utilizarea lor dificilă. Oficial, tranzacțiile cu criptomonede sunt permise în limita a 50 de mii de lei pe lună.

În practică, însă, există mai multe restricții: activitatea caselor de schimb cripto este interzisă, iar băncile moldovenești blochează frecvent tranzacțiile asociate acestor active, ceea ce face aproape imposibilă investiția prin intermediul cardurilor bancare.

În aceste condiții, utilizatorii recurg la servicii de tip P2P, unde schimbă bani fiat pe active digitale direct cu alți utilizatori, prin intermediul burselor cripto.

De menționat că, în pofida restricțiilor, Republica Moldova Moldova rămâne unul dintre liderii în utilizarea criptomonedelor. În 2023, cetățenii au obținut venituri de aproximativ 150 de milioane de dolari din tranzacții cu criptoactive.

Cum ar putea fi reglementată piața cripto?

Documentul este structurat în șapte capitole și depășește 100 de pagini. Proiectul introduce o serie de termeni tehnici și definiții legate de piața criptoactivelor. Va apărea, de exemplu, noțiunea de furnizor de servicii legate de criptoactive.

Acești furnizori vor putea oferi servicii precum păstrarea criptoactivelor, schimbul și transferul acestora, dar și consultanță și alte operațiuni specifice pieței.

Un capitol separat reglementează în detaliu activitatea acestor companii. Statutul de furnizor îl va putea obține o companie înregistrată în Republica Moldova și autorizată de Comisia Națională a Pieței Financiare. De asemenea, astfel de servicii vor putea fi oferite și de bănci, depozitarul central unic al valorilor mobiliare, emitenții de monedă electronică și administratorii fondurilor de investiții alternative.

Compania trebuie să aibă prezență juridică în Moldova – un loc unde se află conducerea sa. În plus, directorul sau unul dintre directori trebuie să fie rezident al țării.

În funcție de serviciile prestate, capitalul social al companiei trebuie să constituie de la 50 de mii până la 150 de mii de euro.

Reglementarea criptoactivelor este împărțită în mai multe categorii: criptoactive legate de bani electronici (stablecoin-uri), active tokenizate (de exemplu, legate de aur) și alte criptomonede. Legea prevede chiar și reguli în cazul emiterii propriilor criptoactive.

Supravegherea pieței va ajunge în responsabilitatea Comisiei Naționale a Pieței Financiare și Banca Națională a Moldovei. Banca Națională va reglementa aspectele legate de emisiunea stablecoin-urilor legate de valute fiat, iar Comisia Națională – eliberarea licențelor și controlul asupra altor criptoactive.

Va contribui asta la popularizarea criptomonedelor?

Autorul canalului de Telegram specializat CryptoDigest Moldova, Alexandru Gîscă, consideră că reglementarea platformelor internaționale va fi factorul-cheie pentru dezvoltarea pieței.

Potrivit acestuia, proiectul de lege introduce cerințe stricte: înregistrarea obligatorie în Moldova și existența unei echipe de management în interiorul țării.

„Aceasta înseamnă că, pentru a presta servicii direct clienților din Moldova, platformele mari vor trebui să creeze aici reprezentanțe. Și acest lucru pare puțin probabil pentru Binance sau Coinbase. Piața este prea mică, iar costurile de reglementare nu vor fi justificate. Pentru platformele mari va fi mai simplu să excludă această jurisdicție decât să respecte cerințele”, consideră Gîscă.

El a adăugat că în UE funcționează un mecanism care permite obținerea unei licențe într-o singură țară și activitatea pe întreg teritoriul Uniunii. În Moldova un astfel de mecanism nu există.

Potrivit lui, legea creează premise pentru apariția unor operatori locali – sisteme de plăți, bănci sau startup-uri. Totuși, aceștia ar putea avea o lichiditate mai mică și costuri mai mari, ceea ce s-ar reflecta în comisioane mai ridicate pentru utilizatori. În plus, există riscul ca anumite instrumente complexe, precum contractele futures, să nu fie disponibile.

Expertul a mai menționat că în prezent băncile blochează tranzacțiile legate de criptoactive, iar noua lege ar putea să le permită să lucreze cu astfel de operațiuni. Totuși, dacă platformele internaționale vor fi considerate „ilegale”, astfel de tranzacții pot continua să fie blocate.

În opinia sa, este vorba despre o formalizare treptată a pieței: o parte dintre utilizatori vor trece în sistemul reglementat, iar o altă parte va rămâne în segmentul neformal.

Gîscă a precizat, de asemenea, că legea nu face din criptomonedă un mijloc de plată în Moldova.

„Domeniul va fi privit mai degrabă din perspectiva investițională. Documentul reglementează în principal serviciile conexe – tranzacționarea, schimbul și păstrarea activelor digitale – fără a introduce reguli clare privind utilizarea acestora în economia reală. Cu toate acestea, apariția operatorilor locali poate influența economia prin noi venituri fiscale, reducerea costurilor sistemului bancar și dezvoltarea serviciilor de investiții”, a explicat Alexandru Gîscă.

Expertul a amintit că Moldova se numără deja printre lideri în utilizarea criptomonedelor raportată la populație. În aceste condiții, nu este de așteptat o creștere bruscă a popularității. Totuși, în opinia sa, noul cadru legal ar putea consolida încrederea în piață și ar putea atrage utilizatori mai conservatori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: