În ajunul Zilei profesionale a Lucrătorului Medical și a Farmacistului, FinComBank transmite felicitări și gratitudine medicilor din Republica Moldova, ai căror prioritate este viața și sănătatea pacienților săi. Sistemul medical a întâmpinat o provocare dificilă și s-a confruntat cu numeroase obstacole, de aceea, FinComBank a decis să ofere o mână de ajutor Spitalului Clinic Republican „Timofei Moşneaga”, oferind echipament de ultimă generație – analizator performant de echilibru acido-bazic al sângelui.
Sperăm că contribuția FinComBank va salva cât mai multe vieți și va ușura munca lucrătorilor medicali în procesul de stabilire precoce a diagnosticului. Ultimii doi ani au atacat agresiv numeroase domenii sociale, în special instituțiile medicale. Angajații acestora lucrează asiduu în prima linie, făcând abstracție de zile de odihnă și familiile sale, pentru o cauză nobilă – depășirea crizei cauzate de pandemie. Suntem convinși că spiritul civic și ajutorul umanitar va ajuta medicii întru depășirea pericolului provocat de COVID-19.
Considerăm că una din obligațiile FinComBank este atitudinea responsabilă și mărinimia, demonstrată prin fapte concrete. De aceea, an de an ne implicăm activ în proiecte de responsabilitate socială, care au menirea de a asigura suportul domeniilor vitale vieții cetățenilor din Republica Moldova.
„Impasul social și medical creat de pandemie poate fi depășit prin solidaritate și implicare. Suntem onorați să asigurăm suportul necesar pentru dotarea Spitalului Clinic cu analizator de echilibru acido-bazic, necesar pentru pacienții diagnosticați cu COVID-19. Sperăm că contribuția FinComBank va ajuta sistemul medical în lupta cu criza cauzată de pandemie”, – a declarat Dana Scripnic, Președintele Interimar al Comitetului de Conducere al Băncii.
Analizatorul de echilibru acido-bazic este indispensabil în realizarea actului medical pentru pacienții diagnosticați cu COVID-19 din secțiile de terapie intensivă. Acesta apreciază în jur de 27 de parametri, fiind unul din cele mai rapide sisteme de detecție a nivelului de gaze în sânge, electroliți și metaboliți, ceea ce facilitează stabilirea diagnosticului prompt al pacientului.
Stimați lucrători din sistemul medical al Republicii Moldova, Vă felicităm cu ocazia Zilei profesionale a Lucrătorului Medical și a Farmacistului! Vă mulțumim pentru munca imensă, pe care o depuneți zi de zi, și Vă dorim multă-multă sănătate!
Președinta Maia Sandu a condamnat atacul rusesc asupra capitalei ucrainene, Kiev, de noaptea trecută. Într-un mesaj pe platforma X, șefa statului a reiterat sprijinul Republicii Moldova pentru țara vecină, care se confruntă cu agresiunea militară a Rusiei la scară largă de peste trei ani.
„Tot ce oferă Rusia lumii astăzi sunt tone de minciuni și mii de rachete care ucid civilii în mod arbitrar. Atacul de noaptea trecută asupra Kievului a ucis oameni nevinovați, inclusiv un bebeluș, și a provocat un incendiu în clădirea Guvernului. Moldova stă ferm alături de Ucraina împotriva acestei terori”, a transmis Maia Sandu.
All Russia offers the world today are tons of lies and thousands of missiles that kill civilians indiscriminately.
Last night’s strike on Kyiv killed innocents, including a baby, and set the Government building on fire. Moldova stands firmly with Ukraine against this terror.
Amintim că, în noaptea de 6 spre 7 septembrie, armata rusă a comis un atac aerian masiv asupra Kievului. Patru blocuri de locuit au fost afectate, iar în una dintre clădiri, planșeele au fost parțial distruse. De asemenea, în urma căderii unor resturi de drone a izbucnit un incendiu în clădirea Guvernul, aflată în centrul orașului. Conform celui mai recent bilanț, cel puțin trei persoane, printre care o mamă de 32 de ani și copilul său de doar două luni, au fost ucise în urma bombardamentelor. Iar peste 20 de persoane au fost rănite.
De asemenea, noaptea trecută, au fost atacate și Odesa, Dnipro și Krivoi Rog.
Armata rusă a comis un atac aerian masiv asupra Kievului în noaptea de 6 spre 7 septembrie, în urma căruia a fost afectată inclusiv clădirea Guvernului. În urma atacului, în capitala ucraineană și-au pierdut viața trei persoane, printre care un nou-născut, iar peste 20 au fost rănite. De asemenea, bombardamente au fost raportate și la Odesa, Dnipro și Krivoi Rog.
Potrivit autorităților locale, în timpul atacului din Kiev au fost afectate patru blocuri de locuit, iar în una dintre clădiri, planșeele au fost parțial distruse. De asemenea, în urma căderii unor resturi de drone a izbucnit un incendiu în clădirea Guvernul, aflată în centrul orașului. Informația a fost confirmată de premierul Ucrainei, Iulia Sviridenko.
„Pentru prima dată, din cauza unui atac inamic, a fost avariată clădirea guvernului, acoperișul și etajele superioare. Pompierii sting incendiul. Clădirea o vom reconstrui, dar viețile pierdute nu le putem aduce înapoi. Inamicul terorizează zilnic oamenii noștri în întreaga țară”, a scris prim-ministra pe rețelele de socializare.
Conform autorităților ucrainene, cel puțin trei persoane, printre care o mamă de 32 de ani și copilul său de doar două luni, au fost ucise în urma bombardamentelor din Kiev. Iar peste 20 de persoane au fost rănite.
Operațiunile de salvare din oraș continuă, fiind implicați circa 400 de salvatori.
De asemenea, salvatorii ucraineni au raportat atacuri și la Odesa, în urma cărora au inzbucnit incendii într-un bloc cu 9 etaje și într-un depozit, iar Palatul Sportului a fost avariat. Trei persoane au fost rănite.
Orașele Dnipro și Krivoi Rog au fost bombardate cu rachete și drone. Conform salvatorilor, obiecte de infrastructură, o clădire administrativă, o întreprindere, un sector rezidențial privat, blocuri de locuit, garaje și mijloace de transport au fost avariate. Totodată, patru persoane au suferit răni în urma atacurilor.
Daniela Cociu și Elena Glizan au adus încă două medalii în contul Republicii Moldova la Campionatul Mondial de canoe-maraton, care se desfășoară în orașul Gyor, Ungaria. Despre aceasta a anunțat Ministerul Educației și Cercetării pe 6 septembrie.
Daniela Cociu a obținut o medalie de argint în proba de canoe simplu individual. Sportiva a încheiat cursa pe distanța de 14,4 km cu timpul de 1:17:45.84. Ea a fost devansată cu doar 29.71 secunde de maghiara Giada Bragato.
Iar Elena Glizan a câștigat argintul în proba de canoe simplu, la categoria de vârstă sub 23 de ani. Aceasta a încheiat cursa de 10,7 km cu rezultatul de 57:57.49, cu +23.71 secunde în spatele sportivei din Ungaria, Lili Sara Matkovics.
Anterior, și canoistul Serghei Tarnovschi a obținut o medalie de argint la aceiași competiție. Sportivul din Republica Moldova a parcurs distanța de 3,6 km cu timpul de 15:42,30.
Partidul „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” (ALDE) a intrat în campanie cu promisiunea unui „drum curat” spre o Moldovă europeană, construită pe reforme și stat de drept. Formațiunea a ajuns în atenția publică în 2023, după ce oligarhul fugar Ilan Șor a încercat să o cumpere cu peste 450.000 de dolari pentru a o transforma într-un instrument politic. Atunci, lidera partidului, Arina Spătaru, a colaborat sub acoperire cu Procuratura Anticorupție și a deconspirat schema, fapt care a dus la condamnarea deputatului Alexandr Nesterovschi. Astăzi, ALDE respinge orice acuzații de legături cu Șor și participă la parlamentarele din 28 septembrie cu o listă de 54 de candidați, între ei – profesori, medici, antreprenori, muncitori și tineri activiști. NM a analizat ce avere și ce venituri declară primii cinci candidați ai formațiunii care aspiră la un loc în viitorul Legislativ.
Spătaru: salariu din politică, casă și teren – primite donație
screenshot
Lista Partidului „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” (ALDE) la alegerile parlamentare este deschisă de Arina Spătaru – antreprenoare, președinta formațiunii, fostă deputată și candidată la funcția de primar al municipiului Bălți.
Conform declarației de avere și interese depusă la CEC pentru anul 2024, Spătaru raportează venituri de aproape 29 de mii de lei din salariul de la partid și 7 500 de lei de la compania pe care a fondat-o în 2011 – „Arina-S” SRL.
La capitolul bunuri, ea declară patru terenuri – două intravilane, unul extravilan și unul aflat în circuit civil. Trei au fost achiziționate între 2003 și 2015, iar unul a fost primit prin donație în 2021.
Totodată, candidata ALDE indică patru imobile: un apartament, două case și un garaj. Ea figurează drept beneficiar efectiv la două dintre acestea – o casă de 208 m² primită donație în 2021, evaluată la circa 346 de mii de lei, și un apartament de 64,7 m² cumpărat în 2023, în valoare de 40 de mii de euro.
În 2023, Arina Spătaru și-a cumpărat și un automobil – un Kia Sportage fabricat în 2019, evaluat la aproximativ 290 de mii de lei.
Pe locul doi pe lista ALDE la alegerile parlamentare se află Tatiana Leahu, vicepreședinta formațiunii politice, profesoară la Gimnaziul Durlești, licențiată în economie și pedagogie.
Pentru anul 2024, aceasta declară un singur venit oficial – 144 de mii de lei din activitatea didactică, echivalentul a 12 mii de lei lunar.
La capitolul proprietăți, Leahu indică două terenuri: unul extravilan de 10 ari, intrat în posesia sa în 2019 și evaluat la 14 mii de lei, și un alt teren de peste 5 ari, aflat în circuit civil, achiziționat în 2022, cu o valoare de 115 mii de lei.
Candidata ALDE deține, din 2002, și o casă de locuit, primită prin donație. Imobilul are o suprafață de 146 m² și este evaluat la 850 de mii de lei.
Din 2015, Tatiana Leahu conduce un Nissan Micra, fabricat în 2007, cu o valoare declarată de 1 500 de euro.
Stănilă: venituri de aproape 300 de mii de lei, casa – estimată la doar 34 de mii de lei
Natalia Stănilă/Facebook
Pe poziția a treia în lista ALDE la alegerile parlamentare se află Natalia Stănilă, asistent social în localitatea Izbiște, raionul Criuleni.
Pentru anul 2024, aceasta declară venituri totale de puțin peste 200 de mii de lei din salariul de la Primăria Izbiște și din activitatea în cadrul Grupului de Acțiune Locală „Vatra Morilor”. La acestea se adaugă peste 85 de mii de lei obținuți din servicii prestate pentru AO „Șansa”, precum și mai bine de 12 mii de lei din indemnizații.
La capitolul bunuri, Stănilă indică două terenuri agricole cumpărate în 2019, fiecare evaluat la aproape 15 mii de lei. Totodată, ea declară o casă de locuit de 123 m², intrată în posesia sa în 2015 și evaluată la circa 34 de mii de lei.
În ceea ce privește bunurile mobile, candidata ALDE deține un Opel Agila, fabricat în 2005 și achiziționat în 2021, cu o valoare estimată la 30 de mii de lei.
Ionașco: venituri modeste din educație, casă – primită donație
ALDE
Pe locul patru pe lista partidului condus de Arina Spătaru se află Efimia Ionașco, vicepreședinta formațiunii, profesoară și director adjunct al Complexului Educațional Trușeni.
Pentru anul trecut, aceasta a declarat un singur venit oficial – salariul de la instituția din Trușeni, în valoare de peste 116 mii de lei, ceea ce înseamnă mai puțin de 10 mii de lei lunar.
În 2024, candidata ALDE a intrat în posesia unei case de locuit de 149 m², primită prin donație, fără a indica valoarea acesteia în declarația de avere.
De asemenea, din 2022, Efimia Ionașco deține un Opel Astra, fabricat în 2006, evaluat la aproximativ 2 mii de euro.
Pe locul cinci pe lista ALDE la alegerile parlamentare se află Petru Baranciuc, muzician de profesie, implicat activ în domeniul drepturilor omului și al relațiilor interetnice.
Pentru anul 2024, Baranciuc declară un singur venit – o indemnizație socială în valoare de 18 mii de lei.
Candidatul ALDE declară și o singură proprietate. Din anul 2000 deține o cotă de 50% dintr-o casă de locuit de 120 m², evaluată la 200 de mii de lei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Israelul ia în considerare posibilitatea construirii unui terminal temporar la aeroportul din Chișinău pentru organizarea pelerinajului anual al evreilor hasidici la Uman. Informația a fost relatată pe 5 septembrie de publicația The Jerusalem Post.
Potrivit sursei, terminalul va putea deservi până la 500 de pasageri pe oră și va fi proiectat pentru mii de evrei hasidici care călătoresc anual la mormântul rabinului Nahman din orașul Uman, Ucraina, prin teritoriul Moldovei. Zborurile spre Chișinău sunt programate pentru mijlocul și sfârșitul lunii septembrie, iar cele de întoarcere — pentru ultima săptămână a lunii.
Se estimează că construcția terminalului va costa aproximativ 2,6 milioane de dolari (43,6 milioane de lei). Cheltuielile suplimentare pentru securitate, menținerea ordinii publice și alimentație sunt estimate la încă 7 milioane de șekeli (aproximativ 35 milioane de lei). Pentru coordonarea operațiunii, Israelul va trimite în Moldova 90 de angajați ai serviciului de securitate aviatică, 24 de polițiști și 50 de traducători. Totuși, acordul nu a fost încă aprobat. Potrivit televiziunii N12, Moldova insistă asupra transferului imediat al fondurilor, în timp ce în Israel se afirmă că este imposibil să se realizeze acest lucru într-un interval atât de scurt.
Amintim că, pe 25 august, premierul Dorin Recean a avut o convorbire telefonică cu prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu. Părțile au discutat, între altele, despre organizarea pelerinajului anual al evreilor hasidici. Netanyahu a declarat că Israelul va acoperi cheltuielile legate de securitate și logistică pentru pelerinaj.
***
Anul trecut, Republica Moldova nu a permis pelerinilor evrei să tranziteze prin Aeroportul Internațional Chișinău spre Uman. Atunci, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat pentru NM că decizia autorităților s-a bazat pe capacitatea de procesare a aeroportului, pe aspecte de securitate și pe neîndeplinirea obligațiilor de către organizatori.
