FinCombank: Încă un pas spre transformarea digitală și îmbunătățirea experienței clienților noștri

În decursul ultimilor ani, FinComBank se dezvoltă activ, oferind noi abordări inovative și soluții tehnologice atât clienților Băncii, cât și non-clienților.

Tehnologiile se dezvoltă continuu într-un ritm vertiginos, prin urmare, pentru a fi flexibili, a răspunde așteptărilor clienților noștri și a răspunde la nevoile acestora, echipa FinComBank a parcurs programul de transformare digitală DigiLab Finance, care a fost organizat de IFC Europe & Central Asia-International Finance Corporation, cea mai mare instituție de dezvoltare globală axată pe sectorul privat de pe piețele emergente, în parteneriat cu guvernul Japoniei şi Marea Britanie, alături de partenerul de implementare Accenture.

Transformarea digitală ne-a deschis noi orizonturi și acea tranziție de la orientarea spre produs – la orientarea către client. Am însușit multe instrumente, abordări și soluții care vor deveni, fără îndoială, punctul de plecare pentru toate procesele de transformare din Banca noastră. Deja schimbăm procesele existente și, foarte curând, vom lansa altele noi, pentru că știm exact ce ne dorim, ce vom realiza și ce ne va ajuta în acest sens. Echipa DigiLab FinComBank a devenit o entitate unită în atingerea scopurilor și obiectivelor pe care ni le-am propus în viitorul apropiat și va conduce cu încredere Banca către transformarea digitală”, a declarat Svetlana Mironova, Președintele Interimar al Comitetului de Conducere FinComBank.

În cadrul acestui program, care a durat câteva luni, echipa DigiLab FinComBank, cu suportul mentorilor programului, a dezvoltat strategia de transformare digitală a Băncii. De asemenea, în timpul cursului, experții de top din diferite țări și-au împărtășit cunoștințele și experiența în domeniul transformării agile, design thinking, managementului datelor, managementului schimbării și leadership-ului în domeniul digital.

De-a lungul întregii perioade, echipa FinComBank a participat activ la traininguri și workshopuri, având suportul mentorilor regionali și internaționali şi a participat cot la cot cu băncile de top din Armenia şi Georgia, Evocabank şi Terabank.

Programul DigiLab a devenit o experiență foarte importantă și valoroasă pentru noi. DigiLab ne-a ajutat să ne îmbunătățim abilitățile și competențele strategice, iar acum, suntem gata să ne adâncim în ADN-ul digital și să extindem orizonturile transformării digitale Evocabank. Fiind o bancă digitală bine cunoscută din Armenia, aceasta a fost o provocare interesantă pentru noi pe care am parcurs-o alături de alte bănci atât de inovative precum este FinComBank și Terabank”, a subliniat Tatevik Khachatryan, Vicepreședintele Consiliului de Administrație, Evocabank.

Participarea la Programul de Transformare Digitală a ridicat la un nivel și mai înalt strategia Terabank vizavi de introducea abordărilor inovatoare și soluțiilor de ultimă generație. Oportunitățile pe care le-am împărtășit în urma programului ne vor ajuta să ne dirijăm procesele de afaceri în așa fel încât, pe baza principiilor transformării digitale, să putem răspunde nevoilor clienților noștri într-un mod mai flexibil și mai rapid”, a declarat Vakhtang Khutsishvili, Directorul Departamentului Operaţional, Terabank.

A fost făcut un alt pas important spre transformarea digitală ca parte a strategiei pe termen lung a Băncii. Urmează schimbări majore, care vor contribui, fără îndoială, la digitalizarea serviciilor bancare și care vor îmbunătăți experiența clienților noștri.

Recent, FinComBank a prezentat conducerii IFC noua strategie de transformare digitală, care a fost dezvoltată de întreaga echipă FinComBank în ultimele luni. Toți participanții DigiLab au primit Certificate de finalizare a programului și cadouri memorabile din partea IFC DigiLab Finance.

Mulțumim echipei IFC pentru organizarea și desfășurarea acestui program și pentru experiența unică pe care ne-a împărtășit-o pe parcursul mai multor luni.

Alături de FinComBank spre transformarea digitală!

IFC — membru World Bank Group— cea mai mare instituţie de dezvoltare globală axată pe sectorul privat de pe pieţele emergente. Activează în peste 100 de ţări şi foloseşte capitalul, experienţa şi influenţa sa pentru a crea pieţe şi oportunităţi noi în ţările în curs de dezvoltare. În anul fiscal 2021, IFC a înregistrat un record de 31,5 miliarde de dolari finanţate către companii private şi instituţii financiare din ţările în curs de dezvoltare, demonstrând puterea sectorului privat de a pune capăt sărăciei extreme şi de a stimula prosperitatea comună, pe măsură ce economiile se confruntă cu impactul pandemiei de COVID-19. Pentru mai multe informaţii, accesaţi www.ifc.org.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Al cincilea avion, mai multe zboruri și un orar mai flexibil. Planurile Wizz Air pentru Republica Moldova

Compania low-cost din Ungaria Wizz Air continuă să își dezvolte baza de la Chișinău și, începând din septembrie, va staționa aici al cincilea avion — un Airbus A321neo. Noua aeronavă va permite creșterea frecvenței zborurilor pe rutele populare și un orar mai comod pentru pasageri. La conferința de presă din 14 mai și într-o discuție cu NM, directorul comercial Wizz Air, Jan Malin, a vorbit despre planurile companiei pentru Republica Moldova și a explicat cum reușește compania low-cost să mențină tarife accesibile.

Al cincilea avion pentru baza Wizz Air de la Chișinău

În acest an, Wizz Air intenționează să își consolideze poziția pe piața moldovenească și să transporte aproape 3 milioane de pasageri spre și dinspre Moldova — cu 74% mai mult decât anul trecut. În acest scop, transportatorul pune accent pe creșterea frecvenței zborurilor pe rutele populare existente, pentru a oferi pasagerilor mai multă flexibilitate în planificarea călătoriilor. Acest lucru va deveni posibil datorită plasării la Chișinău a celui de-al cincilea avion — Airbus A321neo, care urmează să sosească la mijlocul lunii septembrie.

Compania va mări numărul de zboruri pe zece rute solicitate. Spre Paris (Beauvais), Wizz Air va zbura de zece ori pe săptămână în loc de șapte, iar spre Berlin — de nouă ori în loc de șapte. Zborurile spre Bologna, Veneția, Bruxelles (Charleroi), Praga și Milano (Bergamo) vor deveni zilnice, iar frecvența zborurilor spre Verona și Larnaca va crește de la trei la cinci pe săptămână, iar spre Nisa — de la două la trei.

Compania explică că majorarea frecvenței zborurilor ar trebui să facă rețeaua mai fiabilă. Scopul principal este ca pe rutele-cheie pasagerii să poată zbura mai des, iar în unele cazuri să aleagă între un zbor de dimineață și unul de seară. Potrivit lui Jan Malin, acest lucru este deosebit de important pentru cei care călătoresc în interes de serviciu și doresc, de exemplu, să meargă într-un alt oraș pentru o singură zi.

„Cu al cincilea avion, cota noastră de piață va depăși 60%. 35 de destinații în 16 țări — aceasta este o alegere mare pentru Moldova. Cinci avioane înseamnă mai multe zboruri, mai mulți pasageri, fiabilitate mai mare și punctualitate mai mare”, a spus Jan Malin, adăugând că în Moldova Wizz Air depășește deja propriul indicator țintă de fiabilitate operațională: 99,7% față de obiectivul de 99,5%.

Cum menține compania aeriană tarife accesibile

Wizz Air se dezvoltă activ nu doar în Moldova, ci și în Europa Centrală și de Est. Ultimii ani au fost dificili pentru întreaga industrie a aviației: pandemia, războiul din Ucraina, instabilitatea geopolitică, precum și problemele cu lanțurile de aprovizionare și producția de motoare au exercitat presiuni asupra companiilor aeriene din toată Europa. Cu toate acestea, compania low-cost continuă să crească. După pandemie, compania s-a extins de mai mult de două ori, iar în 2026 se așteaptă la o creștere a rețelei de aproximativ 30%. În anii următori, Wizz Air intenționează să mențină un ritm de creștere de 10–20%.

Astăzi, transportatorul gestionează 40 de baze și o flotă de peste 260 de avioane, efectuând zilnic aproximativ 1.100 de zboruri în întreaga rețea. Totodată, după cum subliniază compania, principala sa strategie competitivă rămâne aceeași — să ofere pasagerilor zboruri accesibile. Pentru aceasta, Wizz Air mizează pe costuri operaționale reduse. Unul dintre factorii cheie este flota unică Airbus și noile avioane economice, care consumă mai puțin combustibil și permit transportul mai multor pasageri per zbor.

În plus, compania utilizează intens avioanele pe parcursul zilei: potrivit lui Jan Malin, în medie aeronavele Wizz Air zboară aproximativ 12,5 ore pe zi. Aceasta permite o distribuire mai eficientă a costurilor de deținere a avionului. Un rol important îl joacă și alte elemente ale modelului low-cost: vânzarea biletelor prin intermediului site-ului și aplicației, servicii suplimentare, grad ridicat de ocupare a zborurilor, externalizarea unor procese și colaborarea cu aeroporturi unde transportatorul se poate dezvolta pe termen lung.

„Nu încercăm să concurăm în ceea ce privește calitatea șampaniei sau clasa întâi. Pe rutele europene, oamenii au nevoie să ajungă în siguranță și la timp dintr-un oraș în altul — la cel mai mic preț. Acesta este modul în care concurăm. Dacă avem cele mai mici costuri, putem oferi cele mai mici tarife. Tot ceea ce facem la Wizz Air este orientat spre reducerea costurilor”, a explicat Jan Malin.

Potrivit acestuia, un astfel de model permite companiei să crească și, în același timp, să mențină tarife accesibile pentru pasageri. Compania low-cost investește, de asemenea, în piețele unde își dezvoltă bazele, angajează personal local și colaborează cu parteneri locali. În Moldova, Wizz Air are în prezent aproximativ 140 de angajați, iar adăugarea celui de-al cincilea avion la Chișinău ar trebui să creeze încă aproximativ 14 locuri de muncă directe. În total, compania are peste 10.000 de angajați.

„Acum suntem aici pentru a dezvolta Moldova”

În discuția cu NM, Jan Malin a explicat că decizia de a adăuga al cincilea avion este legată de rezultatele bune ale bazei moldovenești. Potrivit acestuia, dacă piața nu ar fi corespuns așteptărilor Wizz Air, compania nu ar fi direcționat capacități suplimentare aici. Cu atât mai mult cu cât plasarea unui nou avion reprezintă o investiție costisitoare: nu este vorba doar de aeronavă în sine, ci și de investiții în echipaje și locuri de muncă.

Directorul comercial a subliniat că în prezent Wizz Air dorește să dezvolte în Moldova nu doar numărul de zboruri, ci calitatea întregii rețele de rute. Compania mizează pe rute stabile, orar convenabil și o frecvență mai mare a zborurilor. Rute noi sunt posibile și în viitor, dar, potrivit lui Malin, acestea ar trebui să apară atunci când rețeaua devine suficient de matură și stabilă.

„Ideea este să ne asigurăm că avem rutele potrivite cu orarul potrivit. Când aceste rute vor deveni mai mature, vom putea adăuga altele noi. Acum este mai degrabă vorba despre calitate și profunzime, decât despre lărgimea rețelei”, a explicat directorul comercial Wizz Air.

Răspunzând la întrebarea despre concurența dintre Chișinău și Iași și alte aeroporturi din regiune, Jan Malin a precizat că compania nu privește dezvoltarea unui aeroport ca pe un mijloc de a slăbi altul. Potrivit acestuia, Wizz Air analizează cererea în întreaga rețea, însă extinderea de astăzi vizează în mod specific Moldova.

Compania recunoaște, de asemenea, că rutele din Chișinău sunt astăzi importante nu doar pentru pasagerii moldoveni. Acestea sunt utilizate și de ucraineni care, din cauza războiului, aleg aeroporturile din Moldova și România pentru călătoriile în Europa. Prin urmare, dezvoltarea bazei de la Chișinău oferă un „dublu efect” — pentru pasagerii din Moldova și pentru traficul regional.

În Moldova se nasc tot mai puțini copii. Cu cât a scăzut numărul timp de un an și care e vârsta medie a mamelor

În Moldova se nasc tot mai puțini copii. Datele Biroului Național de Statistică arată că în 2025 s-au înregistrat 22.100 de nașteri, cu aproximativ 1.500 mai puțin față de 2024, adică o scădere de 6,6%. Fiecare al treilea copil s-a născut în afara căsătoriei, vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut la 26,7 ani, iar mamele din Chișinău nasc primul copil cel mai târziu din țară la 29,5 ani în medie.

„Din numărul copiilor născuți-vii, 51,2% au fost băieți, raportul de masculinitate fiind de 105 băieți la 100 fete”, mai spun datele statistice.

Datele BNS arată și o schimbare în structura nașterilor după numărul de copii din familie. Primul copil a reprezentat 35,4% din totalul nașterilor în 2025, în scădere față de 2024 cu 1,7 puncte procentuale. În același timp, ponderea celui de-al doilea copil a crescut la 31,7%, a celui de-al treilea la 20,4%, iar a celui de-al patrulea și peste la 12,6%, cu, respectiv, 5,6 p.p., 4,0 p.p. și 2,8 p.p.

Mai mulți copii s-au născut la sat decât la oraș: 11.300 față de 10.800. La sat, ponderea primului copil este mai mică de 31,2%, față de 39,7 la sută în mediul urban. În schimb, familiile cu patru sau mai mulți copii sunt preponderant în mediile rurale: din totalul celor 2.700 de nașteri de rangul IV și peste, 73,4% au avut loc la sat.

Repartizarea nașterilor în funcție de vârsta mamei arată că cele mai multe au avut loc în intervalul 25-34 de ani, care acoperă 52,7% din totalul nașterilor. La oraș, această grupă este dominantă — 57,3% din nașteri, adică 6.200 de copii. La sat, intervalul predominant este 20-29 de ani, cu 5.700 de nașteri, reprezentând 49,9%.

Ponderea nașterilor la mame sub 20 de ani a scăzut ușor față de 2024, ajungând la 5,1% din total.

Totodată, anul trecut, din numărul total de copii născuți, 61,5 % sau 13,6 mii de copii s-au născut în cadrul căsătoriei. Vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut față de 2024, de la 25,6 la 26,7 ani.

În același timp, diferențele dintre medii sunt semnificative: mamele din orașe nasc primul copil la 28,5 ani, față de 24,4 ani în mediul rural. La Chișinău, vârsta medie la prima naștere este cea mai ridicată din țară, de 29,5 ani.

Amintim că în 2024 s-au înregistrat 23.600 de nașteri, cu 2% mai puțin față de 2023.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Генштаб ВСУ

Ucraina va primi drone de €6 mlrd din prima tranșă a creditului UE de €90 mlrd

Circa două treimi din prima tranșă de 9,1 miliarde de euro din creditul Uniunii Europene pentru Ucraina vor fi destinate achiziționării de drone de la producători ucraineni. Politico, care citează doi oficiali UE familiarizați cu planurile, scrie că Comisia Europeană pregătește un memorandum de înțelegere în care vor fi expuse condițiile privind acordarea și utilizarea banilor.

Memorandumul de înțelegere ar urma să fie prezentat marți, 19 mai, iar după aprobarea sa de către UE și Rada Supremă a Ucrainei, fondurile ar putea deveni disponibile spre utilizare la mijlocul lunii iunie.

Din prima tranșă a creditului de 90 de miliarde de euro, pe care UE a decis să îl acorde garantându-l cu propriul buget, 5,9 miliarde de euro vor fi direcționate către achiziția de drone pentru Ucraina de către Bruxelles. Ulterior, Comisia Europeană va transfera Kievului restul de 3,2 miliarde de euro, pe care guvernul ucrainean le va putea folosi pentru acoperirea cheltuielilor bugetare, inclusiv pentru plata militarilor. „Comisia intenționează să efectueze prima tranșă cât mai curând posibil în trimestrul al doilea al anului 2026. Aceasta va fi folosită pentru achiziționarea de drone în Ucraina pentru Ucraina”, a confirmat pentru Politico un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Creditul UE, care va fi acordat în mod egal în acest an și anul viitor, va acoperi două treimi din deficitul bugetar estimat al Ucrainei, evaluat la 135 de miliarde de euro. Săptămâna viitoare, când miniștrii de finanțe ai statelor din G7 se vor reuni, Comisia Europeană va continua să solicite Canadei, Japoniei, Statelor Unite ale Americii și Marii Britanii să acopere partea rămasă a deficitului, a declarat unul dintre oficiali.

Cu ajutorul dronelor, Forțele Armate ale Ucrainei elimină aproximativ 80% din efectivele inamice de pe linia frontului. În condițiile deficitului de soldați și ale eforturilor de a proteja viețile militarilor aflați deja pe front, Ucraina dezvoltă intens și utilizarea complexelor robotizate terestre (NRC). „Infanteriștii pot și trebuie retrași din linia focului. Obiectivul nostru pentru 2026 este să înlocuim până la 30% din efectivele umane din cele mai dificile sectoare ale frontului prin tehnologii”, a declarat Nicolai Zinchevici, comandantul primei unități de NRC din Ucraina, în aprilie.

Dronele au devenit principalul tip de armament nu doar pe front, ci și în operațiunile la distanțe medii și lungi, notează The Moscow Times. Pe front, acestea distrug depozite, rute logistice și sisteme de apărare antiaeriană ale armatei ruse. Astfel, este afectată aprovizionarea trupelor ruse de pe linia frontului și este facilitată acțiunea dronelor cu rază lungă de acțiune, care, încă de anul trecut, desfășoară atacuri masive asupra infrastructurii energetice și de export a Rusiei, inclusiv asupra rafinăriilor, terminalelor portuare, depozitelor de petrol, precum și asupra uzinelor militare și chimice.

Moldova1.md

VIDEO Apelul lui Satoshi înainte de finala Eurovision: „Mobilizați-i pe cei din diaspora. E momentul nostru”

Vlad Sabajuc, cu numele de scenă Satoshi, s-a adresat cetățenilor Republicii Moldova înainte de finala Eurovision, care va avea loc pe 16 mai. Interpretul a cerut susținerea cetățenilor stabiliți peste hotare, precum și sprijinul celor de acasă în mobilizarea diasporei.

„Pe 16 mai votăm 16. Haideți să o facem. E momentul nostru. (…) Eu vă promit să transmit toată energia pe care o am și pe care o transmite poporul nostru. (…) Mobilizați-i pe cei din diasporă. Cei de acasă – anunțați-vă rudele. Voi, cei care sunteți peste hotare, mulțumim mult pentru suport: vă mai chem încă o dată să vă adunați, să-i puneți pe toți la cale și să demonstrăm cât de puternici și uniți putem să fim noi. (…) Dragi compatrioți din toată lumea, vă chem să ne unim întru a ne proslăvi țara”, a declarat interpretul.

Conform regulilor, telespectatorii din Republica Moldova nu își pot susține reprezentantul de acasă. În schimb, diaspora poate susține reprezentantul Republicii Moldova, participând la vot din țara în care se află.

Vezi mai jos mai multe detalii:

Marea finală va avea loc pe 16 mai, începând cu ora 22:00, și va reuni 25 de țări. Republica Moldova, reprezentată de Satoshi cu piesa „Viva, Moldova!”, s-a calificat în urma primei semifinale. În finală s-au calificat și România și Ucraina.

Jurnalist din Moldova, condamnat la 3 ani de închisoare în Rusia

Un tribunal din Moscova l-a condamnat în lipsă pe jurnalistul Vladimir Soloviov, cunoscut în Moldova pentru emisiunea „Puterea a patra” de la N4 și proiectul media „ТЕМА”, la trei ani de închisoare pentru participare la activitatea unei organizații „indezirabile”, potrivit televiziunii Dojdi. Instanța i-a interzis totodată, pentru trei ani, dreptul de a desfășura activități legate de administrarea de site-uri web.

Vladimir Soloviov colabora regulat cu platforma online Carnegie Politika, unde publica articole despre Transnistria.

Instanța l-a condamnat pe Vladimir Soloviov la trei ani de închisoare, cu interdicția de a desfășura activități legate de administrarea site-urilor pe o perioadă de trei ani.

Amintim că în martie 2026, Soloviov fusese deja dat în căutare de Ministerul Afacerilor Interne al Rusiei și „arestat în lipsă”. Atunci, el declarase că nu intenționează să achite amenda de 10.000 de ruble aplicată în 2025 pentru o acuzație similară și că autoritățile ruse au acționat din cauza colaborării sale cu Carnegie Politika.

„Am scris pentru ea înainte de începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și scriu și în prezent. Și nu este singura publicație, recunoscută în Rusia ca organizație indezirabilă, cu care colaborez”, scrisese Soloviov pe rețelele de socializare.

Jurnalistul nu se află în Rusia din 22 februarie 2022 și a declarat anterior că nu intenționează să se întoarcă.

Menționăm că Vladimir Soloviov este fondator al portalului NewsMaker. În mai 2022, acesta a vândut publicația conducerii de atunci a redacției.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: