tauber
Максим Андреев, NewsMaker

(FOTO) Marina Tauber NU va putea candida la funcția de primar de Bălți? Decizia CEC

Candidata Partidului „ȘOR” Marina Tauber ar putea fi scoasă din cursa electorală pentru funcția de primar al municipiul Bălți. În ședința din 1 decembrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a cerut Judecătoriei Bălți excluderea concurentului electoral, după ce s-a constatat că Marina Tauber ar fi cheltuit în mai mulți bani decât a declarat. Hotărârea a fost aprobată cu șase voturi, iar doi membri CEC s-au abținut.

Autoritatea electorală centrală s-a întâlnit într-o ședință extraordinară în care a chemat la audieri publice mai multe persoane, care au confirmat faptul că reprezentanții Partidului „ȘOR” au efectuat plăți pentru alimentația a unui număr minim de 20 de susținători/agenți electorali ai concurentului electoral Marina Tauber.

În urma audierilor, membrul CEC, Pavel Postica, a constatat că cifra minimă de cheltuieli care nu a fost declarată către autoritatea centrală de către candidatul Partidului Șor a fost de 34 260 mii de lei. Postică a explicat că, împreună cu cifra de 734 de mii de lei înregistrată la data de 1 decembrie de către Partidul Șor la rubrica cheltuieli, această formațiune politică depășește plafonul de cheltuieli aprobat de către CEC pentru municipiul Bălți. Cifra maximă aprobată pentru cheltuieli electorale în municipiul Bălți este de 759 289 de lei, potrivit Moldpres.

„Întrucât concurentul electoral al Partidului Șor, Marina Tauber, a depășit cu nou mii de lei plafonul de cheltuieli aprobat de autoritatea electorală și a folosit fonduri nedeclarate autorității electorale, în scopul descurajării obținerii unui mandat de ales al poporului prin folosirea fondurilor bănești nedeclarate, îndemn membrii CEC să solicite Judecătoriei Bălți anularea înregistrării Marinei Tauber în calitate de concurent electoral”, a declarat Pavel Postica.

La rândul său, Tauber îl acuză pe Postica că ar fi amenințat ceilalți membri ai Comisiei, iar decizia ar fi motivată politic.

„Raportul reprezintă o aberație totală”, a spus Marina Tauber. În același timp, Tauber l-a acuzat pe Pavel Postică că ar fi intimidat membrii CEC ca să voteze pentru eliminarea ei din cursă.

„Dețineți probe că am intimidat membrii CEC? Vă rog să le prezentați”, a replicat Pavel Postică.

Între timp, câteva zeci de simpatizanți ai Partidului „ȘOR” au protestat în fața CEC.

Дарья Слободчикова / NewsMaker
Дарья Слободчикова / NewsMaker
Дарья Слободчикова / NewsMaker

Candidata Partidului Șor Marina Tauber a acumulat 15918 de voturi sau 47,93% în urma alegerilor locale noi desfășurate la Bălți. Pe locul doi s-a clasat candidatul independent Nicolai Grigorișin, care a obținut 6951 din voturi sau 20,93%. Drept urmare, cei doi candidați urmau să se dueleze în turul doi al alegerilor locale. Asta pentru că nici unul dintre candidați nu a obținut 50% +1 din voturile bălțenilor.

Amintim că candidata Partidului „ȘOR” la alegerile pentru fotoliul de primar al municipiului Bălți, Marina Tauber, îl acuză pe membrul Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postică, că ar face presiuni asupra colegilor săi de a o elimina din cursa electorală. Contactat de NM, Pavel Postică s-a rezumat la a spune că „declarațiile unui concurent electoral făcute în plenul Parlamentului spun multe”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Dosarul asasinatelor în Ucraina: principalul suspect va reveni în închisoare, chiar dacă a fost grațiat de Maia Sandu în 2022

Nicolai Șepeli, principalul suspect în organizarea unor asasinate în Ucraina, la comanda Rusiei, ar putea reveni în închisoare, după ce anterior a fost grațiat. Ministrul Justiției a declarat că, odată cu revocarea decretului emis în 2022, acesta va fi obligat să-și reia executarea pedepsei rămase, precizând că revocarea privește pedeapsa inițială și nu exclude investigarea noilor acuzații de către organele competente. Precizările au fost făcute pe 25 februarie, înaintea ședinței Guvernului.

„Dacă astăzi o persoană comite o faptă infracțională, desigur că aceasta va fi investigată de către instituțiile competente și este necesar să facem o distincție esențială între faptul că grațierea se acordă în baza informațiilor și valorilor disponibile la momentul deciziei. Este relevantă și această concluzie că, la momentul de față, odată cu revocarea, adică decretul nu se anulează, ci se revocă, subiectul urmează să revină la executarea pedepsei cu închisoare și este un principiu clar al revocării care se referă la pedeapsă, nu la responsabilitatea infracțională”, a explicat el.

Întrebat câți ani de detenție mai avea de executat Nicolai Șepeli înainte de grațiere, ministrul a evitat să ofere o cifră exactă. Acesta a explicat că, potrivit procedurilor legale, urmează să fie solicitată o evaluare definitivă privind restul de pedeapsă rămas, pentru a evita eventuale interpretări sau presiuni publice.

Totodată, el a respins orice legătură între grațiere și condamnarea persoanei în Federația Rusă, precizând că grațierea nu are legătură cu faptele comise ulterior sau cu eventuale condamnări în alte state.

Reamintim, președinta Maia Sandu și-a anulat, pe 19 februarie, decretul din 2022, prin care Nicolae Șepeli a fost grațiat. Acesta este învinuit, în prezent, de racolarea a cel puțin 10 persoane pentru asasinarea unor persoane importante în Ucraina, la indicația serviciilor speciale rusești.

Președinția a precizat, pe 23 februarie, că grațierea lui Nicolae Șepeli a fost acordată în urma unei solicitări depuse de Procuratura Generală în 2021. La acel moment, instituția era condusă de Alexandr Stoianoglo, care în prezent este deputat pe lista „Alternativa”. În demers, PG menționa că inculpatul și alte persoane condamnate în Rusia ar fi fost victime ale traficului de ființe umane.

Astfel, grațierea a fost decisă după solicitarea Procuraturii Generale, care a menționat că acesta este o victimă a traficului de ființe umane. Reprezentantul PCCOCS a susținut demersul de clemență și a prezentat informații potrivit cărora persoana avea statut de victimă, iar reprezentantul „La Strada” a confirmat acest statut.

Ulterior, comisia de profil a votat în favoarea aprobării cererii de grațiere, iar în baza acestei recomandări a fost semnat decretul prezidențial. Revocarea decretului a fost decisă urmare a noilor informații.

Președinția a mai informat că o a doua solicitare a fost transmisă în octombrie 2021, fără a indica însă data exactă. Reamintim că Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general pe 5 octombrie 2021, iar din 6 octombrie interimatul a fost asigurat de Dumitru Robu.

Acum un an, deputatul PAS Lilian Carp l-a acuzat pe Stoianoglo că ar fi cerut ilegal, în 2021, grațierea unui grup de persoane, condamnate pentru transportarea drogurilor în Rusia. La momentul lansării învinuirilor, Stoianoglo le-a calificat drept false și incomplete. El a menționat că persoanele în cauză ar fi fost traficate în Rusia și impuse la munci forțate, printre care servicii de curierat, însă fără a ști ce transportă.

Precizăm, pe fondul cazului lui Nicolai Șepeli, Blocul „Alternativa” a înaintat, pe 23 februarie, o inițiativă prin care a cerut constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind grațierea persoanelor condamnate pentru circulația ilegală a drogurilor. Alexandr Stoianoglo a lipsit de la prezentarea inițiativei.

Cine a făcut parte din Comisia de grațiere, în 2022?

Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele Republicii Moldova era condusă, în 2022, de juristul Ion Guzun, care ocupă, în prezent, funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Vicepreședintă a comisiei a fost numită, prin decret prezidențial, Ana Racu, membru al Comitetului ONU împotriva torturii. Din comisiei au mai făcut parte, la acea vreme, și actuala vicepreședintă a Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman și actualul avocat al poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi.

Ion Guzun a răspuns public acuzațiilor și a scris, pe pagina sa de socializare, că s-a „abținut de la examinarea cererii de grațiere” a lui Nicolae Șepeli. Acesta a confirmat același lucru și în postarea de pe Facebook a directoarei Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, Cornelia Cozonac, în care a distribuit știrea anticorupție.md privind anularea decretului semnat în 2022 de Maia Sandu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: