Processed with VSCO with a6 preset

(FOTO, VIDEO) Buncărul din Șoldănești. De ce nu poate fi demolat și când va apărea o pădure în locul acestuia

Buncărul de la Șoldănești este considerat unul dintre cele mai neobișnuite atracții turistice din Moldova. Cum a ajuns buncărul militar în gestiunea ÎS Moldsilva, care administrează gospodăriile silvice și ce vor să facă autoritățile cu acest buncăr? NM a clarificat aceste lucruri în cadrul proiectului „Moldova Altfel”.

Situat în pădurea de lângă satul Olișcani, în apropiere de Șoldănești, acesta este unul dintre cele mai mari buncăre militare subterane de pe teritoriul fostei URSS. Construcția buncărului n-a fost finisată. Acesta reprezintă două construcții din beton armat cu diametrul de 36 m și cu adâncimea de 60 m. În apropiere, în pădure, sunt niște clădiri cu câteva etaje, nefinisate. Buncărul este atracția turiștilor curioși.

Reporterii NM au fost la acest buncăr în cadrul proiectului „Moldova Altfel”, în timpul filmărilor pentru ediția despre orașul Șoldănești și împrejurimile acestuia. Ce au depistat și cum arată buncărul de la înălțimea unei drone – vedeți în această înregistrare video:

Cum a ajuns buncărul în gestiunea ÎS Moldsilva

Solicitați de NM, reprezentanții Moldsilva ne-au comunicat că, prin decizia guvernului din anul 1996, buncărul a fost transferat din gestiunea Ministerului Apărării în cea a ÎS Moldsilva. Atunci, această întreprindere, care este responsabilă de păduri, a primit sarcina de a restabili pădurea în acest loc. Toate construcțiile trebuiau să fie demolate, terenul – curățat și acoperit cu pădure.

În anul 2004, ÎS Moldsilva a încheiat un contract cu întreprinderea Agrocons Business. Aceasta trebuia să demoleze construcțiile de pe teritoriul buncărului, să curețe terenul și să plătească ÎS Moldsilva 200 mii de lei, bani pe care urmau să-i obțină din vânzarea materialelor din care a fost construit buncărul.

Compania respectivă trebuia să îndeplinească aceste lucrări până la 30 aprilie 2005, dar nu s-a făcut. Atunci, Moldsilva s-a adresat către altă companie – Anevas Grup. Nici aceștia n-au făcut nimic, iar în anul 2009, fără a informa Moldsilva, Anevas Grup a transmis contractul către compania Anevas Cuant. La rândul său, această companie a vândut contractul, în anul 2012, către compania Conmix-ma.

Igor Cecan / NewsMaker
Igor Cecan / NewsMaker

Cum a început Moldsilva să se judece

Cei de la Moldsilva ne-au spus că, din anul 2015, întreprinderea se judecă cu Conmix-ma, deoarece consideră ilegală revânzarea contractului de către compania Anevas Cuant, apoi și către compania Anevas Grup (ÎS Moldsilva este reprezentată în instanță de „fiica” sa – Întreprinderea pentru silvicultură Șoldănești). Instanța primară a soluționat cazul în defavoarea Moldsilva, hotărând că întreprinderea Conmix-ma activează legal, în baza contractului de vânzare-cumpărare.

În anul 2019, Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție au lăsat în vigoare decizia instanței primare.

În anul 2021, Întreprinderea pentru silvicultură Șoldănești a înaintat o nouă reclamație către compania Conmix-ma, cerând încetarea lucrărilor neautorizate în zona forestieră. Cei de la Moldsilva au precizat că întreprinderea n-are niciun fel de acorduri documentate directe cu Conmix-ma, care le-ar fi permis să interacționeze și care ar fi reglementat activitatea companiei. Reprezentanții Moldsilva nu au specificat, la ce etapă se află reclamația.

Dar au spus că, în legătură cu lucrările neautorizate efectuate de către compania Conmix-ma, s-au adresat către poliția Șoldănești, procuratură, serviciul fiscal, SIS și alte instituții ale statului. În răspunsul de la Moldsilva nu a fost specificat, care a fost reacția instanțelor respective.

În prezent, potrivit Moldsilva, demolarea buncărului, care a fost inițiată în anul 2015, a fost stopată.

Igor Cecan / NewsMaker

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screen/Agora

„Dramă avem, vrem acțiune”. Mai mulți cineaști au protestat la Guvern. Ministrul Culturii a ieșit în fața manifestanților VIDEO

Mai mulți cineaști au protestat, pe 12 iunie, la Guvern. Aceștia au venit cu mai multe revendicări ce vizează proiectul de modificare a Legii Cinematografiei, printre care se numără: crearea unui fond cinematografic funcțional și eliminarea conceptului de „Comandă de Stat”. Ministrul Culturii Sergiu Prodan a recunoscut că denumirea „Comandă de Stat” este „o formulare nefericită”, însă a adăugat că „esența rămâne”. În ceea ce privește fondul cinematografic, ministrul a declarat că autoritățile se află la etapa de înființare a acestuia, dar a evitat să precizeze suma care ar urma să fie alocată. Totodată, el și-a exprimat speranța că proiectul va fi votat de actualul Parlament în două lecturi, însă a admis că există riscul ca examinarea în a doua lectură să revină următorului legislativ.

„Dramă avem, vrem acțiune”, „Vrem Odeon funcțional”, „Facem film acasă” – au fost unele dintre mesajele de pe pancartele manifestanților.

Solicitările manifestanților

Potrivit Luciei Lupu, producător și regizor de film, cineaștii solicită redactarea proiectului de modificare a Legii Cinematografiei.

„După ani de discuții și consultări, Ministerul Culturii a prezentat proiectul de modificare a Legii Cinematografiei. (…) Din cele peste 17 surse de finanțare propuse inițial, au fost păstrate doar două, care în mare parte transferă povara financiară tot asupra producătorilor de film. (…) A fost exclus din proiectul de lege propunerea de transformare a cinematografului Odeon într-un centru public de proiecție. Mai mult, a fost introdus conceptul de „Comandă de Stat”, care riscă să afecteze independența și libertatea de creație, principii esențiale într-o industrie cinematografică modernă europeană”, a comunicat Lucia Lupu.

Ea s-a referit și la „un alt angajament important, asumat de Ministerul Culturii, care încă nu a fost onorat”. „În urma concursului CNC (nota red. Centrul Național al Cinematografiei) din acest an, 19 proiecte au fost declarate eligibile, însă fondurile alocate au permis finanțarea doar 9″, a menționat Lucia Lupu.

Astfel, cineaștii au solicitat „crearea unui Fond Cinematografic cu adevărat funcțional”, „eliminarea conceptului de „Comandă de Stat””, „asumarea transformării cinematografului Odeon într-un centru public de proiecție și educație cinematografică” și „rectificarea urgentă a bugetului pe 2025 pentru a asigura finanțarea integrală a proiectelor eligibile din concursul CNC”.

Reacția ministrului Culturii

„Desigur, fără un fond al cinematografiei, nu este posibilă dezvoltarea de mai departe a acestui domeniu. Este obiectivul cel mai important, doar că acest fond se deosebește radical de toate celelalte fonduri ale statului, Guvernului, prin faptul că producția cinematografică necesită un proces în timp care nu tocmai se încadrează în limitele, prevederile, procesului bugetar. Tocmai de aceea, acest lucru durează. (…) Astăzi, noi suntem la etapa când facem un pas important în înființarea a unui fond al cinematografiei care ulterior, desigur, va necesita să fie îmbunătățit”, a comunicat ministrul Culturii Sergiu Prodan.

Întrebat câți bani ar urma să fie în acest fond, ministrul a evitat să ofere o cifră. „Nu vorbim de sume exacte, important este ca aceste sume nu vor avea o schimbare neimportantă”, a declarat Prodan.

El a adăugat că proiectul de modificare a Legii Cinematografiei s-ar putea regăsi pe 18 iunie pe ordinea de zi a ședinței de Guvern, ulterior va ajunge în Parlament. „Sperăm să-l trecem în Parlament prin două lecturi. (…) Dacă nu reușim riscăm de fapt să fie aprobat doar în prima lectură și deja următorul parlament să-l examineze în a doua lectură”, a precizat oficialul.

Ministrul a spus că, pe lângă fond, în proiect sunt prevăzute noi mecanisme cu privire la domeniu. „Contracte multianuale. Ce înseamnă asta? Proiectul câștigător la finanțare va putea solicita banii nu imediat în acest an, cum e acum și să valorifice acești bani până la sfârșitul anului, dar vor putea fi solicitați într-o perioadă de trei ani”, a evidențiat el.

Potrivit lui Prodan, conceptul de „Comandă de Stat” are „o formulare nefericită”. „Vom schimba această formulare pentru că, într-adevăr, aduce a naftalină, dar esența rămâne. Rămâne în sensul în care statul poate să comande o producție cinematografică de care are nevoie. (…) Statul, contribuind la producția unui film, în momentul în care are nevoie pentru lupta cu propaganda, impactul social în comunitățile noastre, este nevoit pe bună dreptate să procure aceste drepturi de la producători. Și atunci apare întrebarea: cum așa, statul a investit în producția filmului și acum trebuie să plătească producătorului pentru faptul că vrea să organizeze câteva proiecții pentru oameni? (…) Noi trebuie să avem un mecanism prin care statul își poate rezerva dreptul de proprietate asupra unei producții de film. (…) Această comandă va prevedea de fapt finanțarea a 100% a bugetului filmului pentru necesitățile statului”, a declarat oficialul.

Cu privire la solicitarea manifestanților în cazul cinematografului Odeon, Prodan a spus că în acest caz se poartă un dialog cu Agenția Proprietății Publice. În cazul fondurilor alocate care au permis finanțarea doar a 9 proiecte, ministrul a spus că se va interveni „și în acest caz”.

Concluziile de la manifestație

„Nu vrem să criticăm, nu vrem să facem scandal, vrem doar să fim susținuți pentru că sunt foarte mulți tineri care vor să promoveze țara, imaginea Moldovei, la nivel internațional iar filmul este o carte de vizită care trebuie susținută”, a comunicat la finalul manifestației producătorul de film, Virgiliu Mărgineanu.

Ulterior, ministrul Sergiu Prodan le-a solicitat manifestanților să-și formuleze „exact cerințele realiste” pentru a fi analizate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: