Șefa statului, Maia Sandu, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au avut consultări cu primarii localităților din Găgăuzia și cu membrii Adunării Populare a regiunii. Un anunț în acest sens a fost făcut pe 24 aprilie de reprezentanții instituției prezidențiale, care au menționat că întrevederile au avut loc în contextul blocajului apărut în procesul de organizare a alegerilor în autonomie. În urma consultărilor s-a convenit crearea unui grup de lucru, potrivit instituției prezidențiale. În același timp, președintele Parlamentului a spus că reprezentanții autonomiei găgăuze trebuie să elaboreze „ceea ce n-a elaborat Adunarea Populară timp de un an de zile” – un document privind particularitățile alegerilor în autonomie, pentru a fi posibilă desfășurarea alegerilor în acest an.
Ce spune instituția prezidențială
Conform instituției prezidențiale, în cadrul întrevederilor, președinta și speakerul „au reiterat poziția fermă a autorităților centrale în favoarea organizării unui scrutin liber și corect, subliniind necesitatea transparenței și a respectării reglementărilor naționale”. „Responsabilitatea organelor centrale și a celor regionale este să asigure un scrutin corect, în care locuitorii autonomiei să decidă liber viitorul acesteia”, a adăugat Președinția.
Potrivit sursei citate, în urma consultărilor a fost convenită crearea unui grup de lucru, inclusiv cu participarea reprezentanților instituțiilor centrale, Adunării Populare și a primarilor din regiune, care va avea drept obiectiv elaborarea soluțiilor necesare și crearea condițiilor pentru desfășurarea unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia în cel mai scurt timp posibil.
Ce spune președintele Parlamentului
Președintele Parlamentului și liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, a explicat că au avut loc două întrevederi, una cu primarii localităților și alta cu reprezentanții deputaților Adunării Populare.
„Nu e doar subiectul acesta. Deci, nu e doar denumirea. (…) Sunt întrebări legate de verificarea viitorilor membri ai Comisiei Electorale din regiune și noi le-am spus că noi nu înțelegem de ce în restul țării cei care sunt înaintați ca membri de birou trec verificările la ANI, la CNA, la SIS. Au încercat să ne spună că la ei nu trebuie să se întâmple lucrul acesta. Am spus că nu ține argumentul acesta. Trei: în cazul alegerilor din Găgăuzia nu există plafon la donații în cash. Am zis că asta-i cadou pentru bandiți. Nu poate în restul țării la alegeri (…) să avem plafonat cash și prin transfer chiar, dar în Găgăuzia nu. Nu există așa ceva. Listele electorale: în alegerile generale se folosește o listă de 125 de mii de alegători, în alegerile pentru bașcan și pentru Adunarea Populară – 90 de mii. Cinci: nu există un sistem de verificare a alegătorului când vine la secția de vot și prezintă buletinul”, a comunicat Grosu.
Ulterior, el a spus ce s-a convenit în cadrul întrevederilor. „Am convenit în felul următor: se duc acasă și împreună, deputații cu participarea și a primarilor, (…) societatea civilă, Comisia Electorală Centrală, se așează și elaborează ceea ce n-a elaborat Adunarea Populară timp de un an de zile. Trebuie să fie un document privind particularitățile alegerilor în UTAG, astfel încât noi anul acesta să putem desfășura alegerile pentru adunare”, a conchis Grosu.
***
Amintim că pe 15 aprilie, CEC a supus consultărilor publice propuneri de modificare a Codului electoral. CEC propune menținerea denumirii de „Consiliu Electoral Central al Găgăuziei” și reducerea componenței acestuia de la nouă la șapte membri. Totodată, propunerile CEC prevăd condiții mai stricte pentru candidații la alegerile din Găgăuzia, inclusiv obligativitatea cunoașterii limbii române pentru candidații la funcția de bașcan.
Inițiativa legislativă vine în contextul crizei electorale care afectează Găgăuzia de mai bine de un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori fără a putea fi organizate, din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional. Blocajul pornește de la o neconcordanță între legea autonomiei, care folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, și Codul electoral național, adoptat în decembrie 2022, care operează cu termenul de „Consiliu Electoral Central”.
Chișinăul insistă asupra armonizării legislației și susține că regulile de organizare a alegerilor din autonomie trebuie aliniate cadrului național. Comratul, în schimb, insistă că autonomia trebuie să își păstreze dreptul de a-și constitui independent propriul organ electoral și de a organiza alegeri în baza legii privind statutul său special. Tensiunile au crescut după ce Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională și i-a cerut să verifice constituționalitatea prevederilor din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei care stabilesc că Adunarea Populară aprobă componența organului electoral al autonomiei.
Pe 3 aprilie, Curtea de Apel Sud a suspendat hotărârile APG privind organizarea alegerilor din 21 iunie, în baza cererilor depuse de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. APG a contestat decizia la Curtea Supremă, susținând că instanța a dispus suspendarea actelor administrative fără a demonstra existența unui prejudiciu concret și ireparabil și că motivarea s-a bazat pe „riscuri abstracte”, fără a evalua consecințele reale ale suspendării.
Pe 22 aprilie, APG a adoptat o declarație prin care a cerut Parlamentului, Guvernului și instanțelor de judecată să înceteze „blocarea alegerilor” din 21 iunie și s-a adresat direct președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, solicitând sprijin diplomatic. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a respins anterior acuzațiile de „sabotaj” venite din Comrat, susținând că autoritățile din autonomie insistă să încalce Codul electoral.
