Știți care e cel mai eficient instrument de combatere a falsurilor și «scutul» sigur împotriva încercărilor de manipulare și dezinformare? Acest instrument și acest scut suntem noi înșine, mai exact gândirea noastră critică dezvoltată.
STOP FALS! — campania împotriva informației false și tendențioase, realizată de Asociația Presei Independente (API), descrie în infograficul de mai jos câteva atu-uri ale gândirii critice în combaterea dezinformării și explicațiile de rigoare. #NuRăzboiului #NuDezinformării
Te încurajăm să fii un cetățean responsabil și proactiv, raportează falsurile depistate pe semnale.stopfals.md!
Eliminarea roamingului în UE este doar vârful aisbergului. Cum își reconstruiește Moldova întreaga infrastructură de comunicații după cele mai înalte standarde
Din 1 ianuarie 2026, Moldova a fost inclusă oficial în zona europeană de roaming roam like at home („roaming ca acasă”), ceea ce le permite cetățenilor moldoveni să folosească serviciile de telefonie mobilă în țările UE și ale Spațiului Economic European (SEE) în aceleași condiții ca acasă. Dar aceasta este doar partea vizibilă a aisbergului. Vă explicăm cum a reușit Moldova să facă acest salt, cine plătește și de ce internetul de mare viteză în sate nu mai ține doar de instalarea cablurilor.
Taxele de roaming nu puteau fi eliminate pur și simplu
Pentru unii ar putea părea că eliminarea tarifelor de roaming este un simplu pas politic, care se rezumă la semnarea unui document. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării subliniază însă că munca din spate a fost extrem de complexă și a necesitat eforturi uriașe timp de aproape doi ani. Moldova și Ucraina au devenit primele țări din afara UE și SEE admise în zona europeană reglementată de roaming, ceea ce a presupus preluarea tuturor regulilor aferente.
Principala provocare a fost sincronizarea legislației naționale cu cea europeană. Specialiștii au făcut o analiză aprofundată a legilor și hotărârilor de guvern dispersate, pentru a le reuni într-un mecanism unic și funcțional. Doar etapa de redactare juridică a noului Cod al comunicațiilor electronice a ajuns la 161 de pagini de norme europene transpuse.
În paralel, în Moldova a fost elaborată o lege specială privind roamingul, pe care Parlamentul a adoptat-o în aprilie 2025, alături de alte proiecte de lege necesare. Aceste documente prevăd clar grilele tarifare, formulele de calcul, precum și aspectele tehnice și juridice ale utilizării în comun a infrastructurii. Esența schimbării este că un cetățean moldovean aflat peste hotare trebuie să beneficieze de aceleași garanții tehnice și juridice ca orice locuitor al Uniunii Europene. Ministerul a precizat că modelul implementat în Moldova servește acum drept etalon pentru țările din Balcanii de Vest, care abia încep procesul de liberalizare a roamingului.
Reprezentanții programului EU4Digital, care sprijină reformele din Moldova din 2019, remarcă implicarea fără precedent a țării. Paulus Žostautas, expert EU4Digital, subliniază că principala diferență în cazul Moldovei a fost nivelul foarte ridicat de motivație și disponibilitatea autorităților de a coopera. „Partenerii au fost foarte deschiși cooperării, implicați și vizibil motivați. Acest lucru a jucat un rol decisiv. Procesul a avansat destul de stabil și rapid. Desigur, alinierea [legislației locale] la regulile UE privind roamingul este un proces complicat, dar angajamentul puternic al Moldovei a ajutat la depășirea acestor dificultăți”, a spus Žostautas.
Cine plătește pentru asta?
Ministerul explică faptul că, dacă lăsăm deoparte terminologia juridică complicată, impactul noilor reguli asupra pieței locale este dublu. Pentru că Moldova este o piață mică, iar costul pachetelor mobile în UE este semnificativ mai mare decât tarifele locale, alinierea prețurilor produce, paradoxal, pierderi financiare furnizorilor locali de servicii. Atunci când un abonat din Moldova folosește roamingul în Europa, operatorul local este nevoit să acopere diferența de cost, deseori ajungând pe minus.
Pentru întreprinderile mici și mijlocii, efectul este însă opus. „Noile reguli le asigură antreprenorilor acces permanent la servicii de comunicații. Indiferent unde se află în Europa, antreprenorul are acum libertatea să călătorească, să meargă la mare și să continue să lucreze de la distanță, folosind aceleași condiții de comunicare”, au menționat reprezentanții Ministerului Dezvoltării Economice.
Roamingul accesibil nu este totul
Pe lângă faptul că, de la începutul anului, pentru locuitorii Moldovei care călătoresc în țările UE s-au schimbat regulile de utilizare a roamingului, au intrat în vigoare și alte modificări importante. Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM) a primit instrumente extinse pentru protejarea drepturilor abonaților și stimularea concurenței loiale. Spre deosebire de legislația învechită din 2007, noile norme includ garanții stricte împotriva tacticilor de „blocare” (lock-in) a abonatului într-o singură rețea.
ARCOM a explicat că, în prezent, dacă un abonat are motive întemeiate pentru rezilierea anticipată a contractului pentru unul dintre componentele unui pachet de servicii — de exemplu, internet fix și televiziune — acesta obține dreptul legal de a rezilia întregul pachet fără penalități. Relevanța acestei măsuri este confirmată de statistici: în 2025, 84,8% dintre contractele pentru internet fix includeau servicii integrate, precum IPTV și VoIP.
În plus, înainte de semnarea contractului, furnizorii vor fi obligați să ofere clientului un document standardizat, concis, care să prezinte cele mai importante condiții. Pentru lipsa unui astfel de document, ARCOM va putea sancționa furnizorul. Mai mult, ARCOM a lansat platforme pentru consumatori, inclusiv comparator.anrceti.md, unde tarifele pot fi comparate în timp real, precum și o hartă interactivă detaliată a acoperirii cu servicii de comunicații — harta.arcom.md.
Există sau nu diferențe între calitatea conexiunii din orașe și sate?
Expertul EU4Digital Andrejs Dombrovskis a remarcat că Moldova a înregistrat progrese cu adevărat importante, în special în domeniul juridic și de reglementare, unde direcția este clar una corectă. În opinia sa, principala sarcină este acum una mai practică: investițiile în infrastructură să nu rămână în urmă, iar conexiunea de calitate înaltă să fie disponibilă peste tot, nu doar în marile orașe.
„Nu este neapărat vorba despre o întârziere și cu siguranță nu din vina Moldovei, dar țara se confruntă cu o problemă practică în desfășurarea rețelelor 5G și în utilizarea spectrului 5G. Aceasta este legată de coordonarea transfrontalieră în anumite benzi și zone geografice ale Moldovei. Autoritățile depun eforturi semnificative pentru a soluționa această problemă și pentru a asigura desfășurarea deplină a rețelelor 5G”, a explicat Dombrovskis.
În ceea ce privește diferența de calitate dintre Chișinău și zonele rurale, datele Ministerului Economiei și ale ARCOM arată că Moldova are o infrastructură bună, deoarece acoperirea cu acces mobil în bandă largă ajunge la aproximativ 99% din populație. În 2025, rata de penetrare a internetului fix a ajuns la 83,6% dintre gospodării, iar accesul prin fibră optică a crescut până la 81,6%. În mediul rural, rata de penetrare a rețelelor de fibră optică a crescut de la 59,4% la 66,4% în doar un an.
Ministerul consideră că problema reală nu constă în lipsa fibrei optice, ci în deficitul de competențe digitale în rândul populației, în special printre persoanele în vârstă și locuitorii satelor. Pentru a răspunde acestei provocări, guvernul a lansat un program de instruire prin Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor și rețeaua bibliotecilor publice. Cetățenii sunt instruiți cum să acceseze serviciile publice online și cum să folosească semnătura mobilă, ceea ce reprezintă o prioritate absolută în contextul digitalizării serviciilor publice.
Potrivit instituțiilor statului, Moldova se numără printre liderii Parteneriatului Estic la capitolul ritm de dezvoltare a rețelelor de generația a cincea. În martie 2025 și ianuarie 2026, ARCOM a eliberat licențe suplimentare în benzile de 700 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz și 3600 MHz.
În prezent, operatorii Orange Moldova, Moldcell și Moldtelecom au lansat rețele comerciale 5G, instalând în total peste 1250 de stații de bază. Acest lucru a asigurat semnal 5G pentru aproximativ 40% din populație în zonele urbane dens construite. Deja peste 227,7 mii de cartele SIM active, adică 8,3% din total, funcționează în rețelele de nouă generație. Pentru a garanta recuperarea investițiilor de milioane, statul eliberează licențe pentru spectrul de frecvențe radio pe un termen de 25 de ani.
Scopul final al tuturor acestor transformări complexe, potrivit EU4Digital, este cât se poate de simplu: oamenii nu ar trebui să se gândească la conexiune. Într-un ecosistem digital ideal, indiferent de situație — muncă, afaceri sau călătorii — comunicațiile trebuie pur și simplu să funcționeze bine, la un preț corect, asigurând o societate digitală incluzivă, fără bariere interne sau internaționale, fie că vorbim despre Moldova sau despre UE.
Luna iulie va fi caracterizată de temperaturi peste valorile normale și cantități reduse de precipitații pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Asta arată prognozele climatice.
Potrivit sursei citate, temperatura medie lunară a aerului se va situa peste norma sezonieră, care este de +20…+22°C.
Pe parcursul lunii, valorile maxime vor ajunge frecvent la +27… 32°C, iar în unele zile, mai ales la început de iulie, pot fi înregistrate chiar și +33°C.
Nopțile vor fi în general plăcute, cu temperaturi de aproximativ +14…19°C, fără variații bruște ale vremii.
În a doua jumătate a lunii, vremea ar putea deveni ușor mai stabilă, cu maxime mai des în jur de +27… 29°C, însă fără o răcire semnificativă.
În ceea ce privește precipitațiile, acestea vor fi sub media multianuală de 50–95 mm, ceea ce indică o lună iulie mai uscată decât în mod obișnuit.
Liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, și președintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, au cerut organizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale anticipate, precum și demisia Guvernului, după declarațiile făcute de președinta Maia Sandu pe 1 iulie, în contextul scandalului de la întreprinderea de stat MoldATSA.
Igor Dodon a criticat discursul șefei statului, într-o reacție pe rețele. Parlamentarul consideră că acestea ar fi avut un caracter „aproape electoral” și că președinta Maia Sandu a vorbit despre reforme care ar fi trebuit realizate în ultimii cinci ani de guvernare.
Potrivit lui Dodon, demisiile anunțate în urma scandalului de la MoldATSA nu sunt suficiente. Acesta a acuzat guvernarea că ar fi încearcat să minimalizeze problemele din sistem și a cerut demisia guvernului și alegeri anticipate.
„E ușor să etichetezi erorile grave de sistem ca „boroboațe”. Dar unde sunt consecințele? De ce niciun demnitar cu funcție înaltă nu își dă demisia de onoare? Nu suntem în alegeri, suntem în plin control aproape dictatorial, cu responsabili concreți la cel mai înalt nivel în stat, care se fac vinovați. Iar niște demisii de ochii lumii nu mai impresionează pe nimeni. (…) A venit vremea pentru demisie de guvern și pentru anticipate atît parlamentare cit și prezidențiale, pentru a face un restart la politica țării. Asta își doresc majoritatea cetățenilor”, a scris Dodon pe rețele.
Și liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a criticat declarațiile președintei Maia Sandu. Parlamentarul susține că măsurile anunțate astăzi de șefa statului ar fi trebuit implementate încă de la începutul mandatului actualei guvernări.
„Problema este că după cinci ani de guvernare ni se prezintă drept soluții exact lucrurile care trebuiau făcute încă din prima zi. Și aici apare un paradox. Dacă președinta Maia Sandu consideră sincer că sistemul actual este compromis de oamenii promovați chiar de această guvernare, atunci ar trebui să fie interesată, nu mai puțin decât opoziția, de organizarea alegerilor parlamentare anticipate. (…) Am putea ajunge într-o situație unică, în care atât opoziția, cât și actuala guvernare, ar avea același interes: organizarea alegerilor parlamentare anticipate. (…) Dacă această guvernare mai are susținerea oamenilor, să o demonstreze în alegeri”, a scris Usatîi pe rețele.
Contactați pentru o reacție, reprezentanții Președinției și ai partidului de guvernare nu au răspuns, deocamdată, solicitării NewsMaker.
Amintim că președinta Maia Sandu a declarat, în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 1 iulie, că neregulile de la MoldATSA și alte cazuri similare sunt incompatibile cu valorile pe care le promovează.
Șefa statului a anunțat, în acest context, un șir de măsuri, printre care revizuirea modului de numire în funcțiile-cheie, introducerea obligativității avizelor SIS și CNA pentru aceste numiri, reevaluarea consiliilor de administrație ale întreprinderilor de stat și reglementarea remunerației membrilor acestora.
Totodată, Maia Sandu a cerut divizarea Agenției Proprietății Publice în două entități și inițierea unui control la toate întreprinderile de stat pentru a verifica modul în care sunt gestionați banii publici. Ea a solicitat, de asemenea, Fiscului și CNA să verifice legalitatea acțiunilor „indiferent de partid, rudenie sau alte legături” și a declarat că orice sumă obținută abuziv trebuie restituită statului. Detalii – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a criticat decizia din 30 iunie a Curții Constituționale, menționând că hotărârea „înseamnă că, de acum încolo, orice partid din Moldova va putea fi exclus din alegeri sau i se va limita activitatea doar în bază de suspiciuni”. Ea a anunțat că va sesiza Comisia de la Veneţia şi Secretarul General al Consiliului Europei. În replică, Curtea Constituțională a declarat că Vlah a fost invitată la ședința în care a fost examinată inclusiv sesizarea sa, unde ar fi putut expune criticile la Legea privind partidele politice, dar nu a dat curs invitației. Curtea a precizat, de asemenea, că decizia din 30 iunie ia în considerare toate constatările Comisiei de la Veneția.
Pe 30 iunie, partidele „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei”, „Moldova Mare”, precum și partidul „Inima Moldovei” au pierdut litigiul la Curtea Constituțională. Acestea au contestat prevederea legală care a permis Ministerului Justiției să solicite în instanță suspendarea activității formațiunilor politice. În cazul partidelor „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei” și „Moldova Mare”, ministerul le-a considerat succesoare ale partidului neconstituțional „Șor”, iar în cazul partidului „Inima Moldovei” – pe motiv de suspiciuni de finanțare ilegală.
Ce a declarat Vlah
Pe 1 iulie, lidera Partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah, a declarat că „într-un stat care se pretinde democratic este inadmisibil să privezi un partid de dreptul de a participa la alegeri sau să-i limitezi activitatea doar în baza unor suspiciuni”.
„Mai mult ca atât, Comisia de la Veneția, în avizul său din luna martie a anului curent, a indicat direct că un partid nu poate fi exclus din alegeri şi să-i fie limitată activitatea doar în temeiul unor suspiciuni. Indiferent de argumentele cu care a operat Curtea Constituţională, păstrarea, în Legea partidelor, a acestor prevederi abuzive este un afront adus Comisiei de la Veneţia, Consiliului Europei, în general. În perioada imediat următoare voi expedia o nouă scrisoare către Comisia de la Veneţia şi către Secretarul General al Consiliului Europei. Îi voi informa despre evoluţiile de ultima oră prin prisma avizului din luna martie, inclusiv mă voi referi şi la decizia Curţii Constituţionale din 30 iunie”, a adăugat Vlah.
Ea a mai spus că decizia Curţii Constituționale „înseamnă că de acum încolo orice partid din Moldova va putea fi exclus din alegeri sau i se va limita activitatea doar în bază de suspiciuni”. „De facto, prin decizia sa de ieri, Curtea Constituţională a dat undă verde abuzurilor şi dezmăţurilor antidemocratice”, a menționat Vlah.
Reacția Curții Constituționale
Curtea Constituțională a declarat că „nu este în măsură să comenteze declarațiile politice” ale Irinei Vlah referitoare la hotărârea din 30 iunie. „În calitatea sa de reprezentant principal al Partidului Republican „Inima Moldovei”, dna Irina Vlah a fost invitată la ședința Curții Constituționale, la care s-a examinat inclusiv sesizarea sa nr. 252g/2025, în cadrul căreia ar fi putut expune direct critica la adresa Legii privind partidele politice. Domnia sa, însă, nu a dat curs invitației”, a adăugat Curtea.
Cu referire la hotărârea din 30 iunie, Curtea a declarat că decizia „ia în considerație toate constatările Comisiei de la Veneția din Opinia amicus curiae nr. 1262/2025 pentru Curtea Constituţională a Republicii Moldova privind statutul și măsurile referitoare la partidele succesoare ale partidelor politice declarate neconstituționale”.
„Legislatorul a prevăzut aplicabilitatea limitării activității partidului ca măsură asiguratorie în situații excepționale și doar dacă se demonstrează existența unor circumstanțe reglementate limitativ de lege, adică doar în cazurile: (i) „unor încălcări grave”; (ii) „unui pericol real și iminent” și (iii) al riscului producerii unor „consecințe iremediabile”. Totodată, Curtea a conchis că Ministerul Justiției, ca reclamant în cauză, va trebui să prezinte „argumente și probe” care justifică aplicarea măsurii. De asemenea, Curtea a ajuns la concluzia că legislatorul a acordat instanței de judecată competența de a verifica, în fiecare cauză concretă, dacă cererea reclamantului este întemeiată pe elemente factuale precise și actuale, dacă riscul invocat este real și iminent, dacă urmările posibile sunt ireparabile și dacă măsura solicitată este indispensabilă pentru prevenirea încălcării ordinii democratice”, a adăugat Curtea.
***
Amintim că, în 2025, Ministerul Justiției, în baza noilor prevederi ale Legii privind partidele politice, s-a adresat Curții de Apel Chișinău cu solicitarea de a limita activitatea partidelor „Forța de Alternativă și Salvarea Moldovei” și „Moldova Mare”. Ministerul Justiției le-a acuzat că sunt partide succesoare ale partidului neconstituțional „Șor” – adică folosesc aceleași surse de finanțare, aceeași conducere și își coordonează acțiunile din același centru.
În cazul partidului „Inima Moldovei”, Ministerul Justiției a solicitat suspendarea activității partidului din cauza suspiciunilor de finanțare ilegală. Anterior, NewsMaker scris că grupul de lucru al Comisiei Electorale Centrale (CEC) nu a identificat urme de finanțare a partidului „Inima Moldovei” din Rusia. Astfel, pe 3 iunie 2026, Irina Vlah a cerut Ministerului Justiției să-și retragă cererea depusă la Curtea de Apel Chişinău. Ministerul Justiției a declarat că va examina solicitarea „conform competențelor și cu respectarea cadrului procedural aplicabil”.
Prima ediție a Green Finance and Investment Forum Moldova a reunit pe 29 iunie, reprezentanți ai autorităților publice, instituțiilor financiare, organizațiilor internaționale, mediului de afaceri și comunității investiționale pentru a discuta mecanismele necesare accelerării tranziției către o economie verde și dezvoltării unui ecosistem de finanțare sustenabilă în Republica Moldova.
Organizat de Fintech Hub și AmCham Moldova, cu sprijinul partenerilor strategici: EU4Green Recovery East, Innovate Moldova finanțat de Suedia și Marea Britanie, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova, IFC Moldova, EBRD Moldova Ministerul Mediului al Republicii Moldova, și Tekwill și cu susținerea sponsorilor generali Uniunea Europeană și maib, forumul a creat o platformă de dialog între sectorul public, mediul financiar și comunitatea de afaceri, axată pe transformarea obiectivelor de sustenabilitate în proiecte concrete și investiții cu impact.
Agenda forumului a reunit perspective din sectorul public, financiar și privat asupra etapelor necesare pentru dezvoltarea economiei verzi în Republica Moldova. Discuțiile s-au concentrat pe crearea unui cadru favorabil pentru proiecte sustenabile, dezvoltarea instrumentelor de finanțare, atragerea investițiilor și consolidarea capacității actorilor economici de a integra criterii de sustenabilitate în strategiile de dezvoltare.
În cadrul deschiderii evenimentului, Prim-Ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a subliniat că investițiile în protecția mediului reprezintă investiții în dezvoltarea economică a țării: „Economia viitorului va fi verde sau nu va fi competitivă. Astăzi, tranziția verde nu mai este doar o temă de mediu, ci una care ține de investiții, competitivitate și securitate energetică. Republica Moldova a intrat într-o nouă etapă a parcursului său european, în care succesul se măsoară prin implementare și rezultate. Împreună cu Uniunea Europeană, construim o economie mai puternică, o țară mai verde și un viitor mai prosper pentru generațiile următoare.”
Comisara europeană pentru mediu, reziliența apei și economia circulară competitivă, Jessika Roswall, a reconfirmat sprijinul Uniunii Europene pentru Republica Moldova în procesul de tranziție verde: „Tranziția verde înseamnă reziliență, înseamnă construirea unei economii și a unei societăți capabile să facă față șocurilor globale și să prospere pe termen lung. Astăzi, politica de mediu este, în egală măsură, o politică economică, deoarece o economie sănătoasă depinde de ecosisteme sănătoase. Investind în natură, nu alegem natura în detrimentul dezvoltării, ci alegem un model de creștere durabil și competitiv. Uniunea Europeană este pregătită să continue să sprijine Republica Moldova prin investiții, reforme și parteneriate, astfel încât parcursul său european să fie susținut de o economie verde, competitivă și rezilientă.”
Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a prezentat direcțiile prioritare ale autorităților în domeniul dezvoltării sustenabile „Viitorul economiei Republicii Moldova va fi verde. Accelerăm alinierea la standardele Uniunii Europene nu doar pentru a îndeplini cerințe, ci pentru că acestea înseamnă un mediu mai curat, o calitate mai bună a vieții și o economie mai durabilă și mai competitivă. Astăzi, tranziția verde este deja susținută de sistemul bancar, de antreprenori și de investitori, care văd în criteriile de mediu nu o povară birocratică, ci o oportunitate de dezvoltare. Angajamentul nostru este să mobilizăm mai multe investiții verzi, astfel încât modernizarea ecologică să fie accesibilă, profitabilă și să creeze locuri de muncă bine plătite aici, acasă, în Republica Moldova.”
În cadrul forumului au avut loc paneluri de discuții și sesiuni tematice dedicate principalelor provocări și oportunități privind finanțarea tranziției verzi în Republica Moldova. Reprezentanți ai instituțiilor europene și internaționale, ai autorităților publice, ai sectorului financiar și ai mediului de afaceri au discutat despre dezvoltarea mecanismelor de finanțare verde, mobilizarea investițiilor și integrarea criteriilor de sustenabilitate în politicile publice și strategiile de business.
Discuțiile au evidențiat rolul instituțiilor financiare în sprijinirea investițiilor sustenabile, oportunitățile oferite de instrumente precum Taxonomia Verde, precum și exemple concrete de proiecte implementate în domenii precum energia regenerabilă, eficiența energetică, economia circulară și infrastructura verde.
Green Finance and Investment Forum Moldova a reunit autorități publice, instituții financiare, investitori, parteneri internaționali și reprezentanți ai mediului de afaceri într-o platformă de dialog și colaborare dedicată dezvoltării finanțării și investițiilor verzi în Republica Moldova. Totodată, forumul își propune să devină o platformă anuală de referință pentru evaluarea progresului înregistrat, discutarea priorităților strategice și consolidarea cooperării dintre actorii implicați în accelerarea tranziției verzi și a integrării europene a Republicii Moldova.
