GEELY rămâne lider necondiţionat pe piața moldovenească printre mărcile din China

Pe baza rezultatelor celor 10 luni din 2024, precum și unul trecut, GEELY își menține încrezător poziția 1 în rândul mărcilor a căror patrie este China, în fața celui mai apropiat urmăritor al său cu o marjă largă. Nu mai există nicio îndoială că până la sfârșitul anului 2024, GEELY își va păstra statutul de cel mai îndrăgit brand din China din Moldova.

Succesul mărcii se datorează liderului global al tehnologiilor independente în domeniul vehiculelor electrice, sistemelor hibride, siguranței și fiabilității vehiculelor. GEELY este cel mai mare holding auto privat din China, cu centre de cercetare și dezvoltare în America de Nord, Europa, China, Australia și Malaezia, concentrând tehnologiile globale avansate în cadrul grupului. GEELY este singurul producător auto din lume care își dezvoltă propriile tehnologii de pilotare autonomă de ultimă generație bazate pe 5G și propria sa rețea de sateliți orbitali. Pe lângă producătorul auto premium VOLVO, grupul GEELY include și mărci legendare europene precum LOTUS, ASTON MARTIN, SMART. Se dezvoltă și cooperarea între MERCEDES-BENZ, care a anunțat instalarea motoarelor GEELY pe unele modele MERCEDES din 2025.

Principalul produs nou al GEELY din acest an a fost GEELY ATLAS, care în scurt timp a devenit unul dintre cele mai populare crossover-uri din Moldova, ajungând o sută de mașini vândute în doar câteva luni.


În cinstea succesului incredibil al noului model în 2024, reprezentanța oficială GEELY anunță prețuri speciale de sărbători pentru GEELY ATLAS și în același timp lansează o versiune cu tracțiune integrală, care nu era disponibilă anterior.


Detalii despre promotie gasiti pe site-ul geely.md, la telefon 022 809 350 si in GEELY Auto Centers: in Chisinau – Calea Yesilor 14, in Balti – Stefan cel Mare 152 si in Cahul – Dunarii 2.

GEELY le mulțumește tuturor fanilor mărcii și promite că va aduce și mai multe produse noi cu tehnologii avansate de clasă mondială pe piața din Moldova anul viitor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

NATO deschide al doilea centru logistic pentru aprovizionarea Ucrainei cu armament. Se va afla în România

NATO lansează al doilea centru logistic pentru asigurarea aprovizionării cu armament a Ucrainei. Acesta va începe să funcționeze în România din ianuarie 2026 și va completa hubul deja operațional al Alianței Nord-Atlantice din Rzeszów-Jasionka, Polonia.

Potrivit Defense Romania, crearea celui de-al doilea centru logistic a fost confirmată de generalul Mike Keller, comandant adjunct al unității NATO pentru Asistență de Securitate și Antrenament pentru Ucraina. Conform lui, hubul din România va funcționa în coordonare cu cel din Polonia, ceea ce va permite dublarea capacității de tranzit a fluxului de armament.

Este vorba inclusiv despre livrări prin mecanismul PURL — în care Statele Unite ale Americii vând arme pentru Ucraina, iar plata este asumată de statele europene. Publicația notează că, în pofida declarațiilor Washingtonului privind încetarea donațiilor directe, fluxurile de armament către Kiev nu s-au oprit.

Trecerea la inițiativa PURL a permis redistribuirea responsabilității financiare fără a încetini ritmul livrărilor: statele europene achiziționează echipamentele necesare direct din stocurile și de pe liniile de producție ale SUA.

Experții subliniază că acest tip de abordare permite Pentagonului să mențină industria de apărare la un nivel maxim de încărcare, în timp ce aliații europeni preiau principala povară financiară. Lansarea centrului din România va asigura NATO o rută sudică durabilă, de importanță critică pentru aprovizionarea frontului din Donbas și a zonelor de coastă.

Potrivit lui Keller, pe parcursul anului 2025, partenerii au livrat Ucrainei aproximativ 220 000 de tone de ajutor militar — echivalentul a circa 9 000 de camioane, 1 800 de vagoane și aproximativ 500 de avioane cu armament și tehnică militară.

Tudor Mardei / NewsMaker

Ministrul Energiei: „Posibilitatea ca în Moldova să ajungă molecule rusești de gaze este foarte mică”

Republica Moldova nu achiziționează gaze rusești, iar probabilitatea ca în sistemul național să ajungă „molecule rusești” este una foarte redusă. Declarația a fost făcută de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, la TV8, în contextul unei investigații publicate în Grecia, potrivit căreia gazul rusesc, care ar fi redenumit în „turcesc”, ar continua să ajungă în mai multe state europene, inclusiv în Ucraina, România și Republica Moldova.

Ministrul a precizat că, în prezent, tot gazul livrat pe ambele maluri ale Nistrului ajunge prin gazoductul Iași – Chișinău, iar Republica Moldova nu importă gaze prin coridorul vertical. Acesta este utilizat în special pentru livrările către Ucraina.

„În primul rând, contractele pentru achiziția gazelor pentru sezonul rece 2025 – 2026 nu sunt încheiate cu companii turcești. Cu alte cuvinte, nu avem relații comerciale cu firme din Turcia care să furnizeze gaze. În al doilea rând, în Europa doar trei state consumă gaz rusesc: Ungaria, Serbia și Slovacia. Prin urmare, posibilitatea ca în sistemul nostru să ajungă molecule rusești este foarte mică”, a declarat Dorin Junghietu.

Potrivit ministrului, cea mai mare parte a gazelor importate de Republica Moldova provine din România, aproximativ 60–65% fiind achiziționate direct de la producători români.

Reamintim, Republica Moldova nu mai cumpără gaz rusesc pentru malul drept al Nistrului din anul 2022. Întregul necesar de gaze este achiziționat de pe piața europeană și importat prin gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău.

La sfârșitul anului 2024, Gazprom a anunțat încetarea livrărilor de gaze către Republica Moldova – volume care erau direcționate integral către regiunea transnistreană – invocând o pretinsă datorie istorică a Chișinăului, care nu a fost confirmată în urma unui audit internațional. În consecință, începând cu 1 ianuarie 2025, gazul rusesc nu mai ajunge nici în stânga Nistrului.

Începând cu 1 august 2025, Energocom este responsabilă de asigurarea cu gaze a consumatorilor din Republica Moldova. Pentru regiunea din stânga Nistrului, gazul este achiziționat de o companie ungară și livrat până la frontiera Republicii Moldova, iar pe teritoriul țării transportul și distribuția sunt asigurate de Moldovagaz.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
NewsMaker

Plahotniuc, prezent la o nouă ședință de judecată. Instanța a prelungit arestul preventiv cu 30 de zile

Fostul lider PDM Vladimir Plahotniuc își va petrece sărbătorile de iarnă după gratii. Magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani au prelungit arestul preventiv pentru 30 de zile.

Judecătorii au examinat pe 22 decembrie solicitarea procurorilor privind prelungirea arestului preventiv pentru 30 zile în privința lui Vladimir Plahotniuc și au admis demersul.

Decizia judecătorească poate fi atacată la Curtea de Apel Centru în termen de 3 zile.

Vladimir Plahotniuc a fost prezent la ședința de judecată, fiind adus în cătușe de oamenii legii.

Ex-liderul PDM a fost extrădat în Republica Moldova pe 25 septembrie și se află în prezent în Penitenciarul nr. 13 din capitală. Vladimir Plahotniuc este inculpat în mai multe dosare penale, cel mai cunoscut dintre ele fiind „furtul miliardului”. Potrivit procurorilor, el ar fi primit, prin intermediul companiilor controlate de fugarul Ilan Șor 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din fondurile fraudate. Banii ar fi fost cheltuiți pentru achiziții de lux, servicii, investiții, organizarea unor evenimente și achitarea datoriilor. Pentru infracțiunile imputate, legea prevede o pedeapsă cu închisoarea între 8 și 15 ani.

Evelyn Hockstein/AFP

Noi negocieri de pace Ucraina-Rusia. Anunțul SUA după discuții

SUA a purtat o nouă rundă de negocieri de pace separate cu reprezentanții Ucrainei și Federației Ruse în perioada 20-21 decembrie, în Florida. Emisarul special al președintelui american, Steve Witkoff, a publicat două declarații aproape identice, numind întâlnirile „productive și constructive”, relatează Meduza.

După negocierile cu secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov, Witkoff a declarat că delegația ucraineană a avut „mai multe întâlniri productive și constructive cu parteneri americani și europeni”. El a menționat, de asemenea, o întâlnire separată în format SUA–Ucraina, dedicată discutării a patru documente. Potrivit lui Witkoff, este vorba despre un plan de pace din 20 de puncte, un sistem multilateral de garanții de securitate, un sistem american de garanții de securitate, precum și un plan de dezvoltare economică și prosperitate pentru Ucraina.

Rustem Umerov a publicat, la rândul său, o declarație identică în urma întâlnirii.

În aceleași zile, în Florida a sosit și reprezentantul special al președintelui Rusiei, Kirill Dmitriev, pentru a discuta planul de pace. Witkoff a afirmat că Dmitriev „a avut întâlniri productive și constructive cu delegația americană pentru promovarea planului de pace al președintelui Trump”.

În ambele declarații ale lui Witkoff se subliniază că atât Ucraina, cât și Rusia „rămân pe deplin angajate în atingerea unei păci juste și durabile”.

Dmitriev însuși a comentat negocierile într-o postare pe rețeaua socială X, unde a publicat o fotografie pe fundalul apusului și a scris: „Mulțumesc, Miami. Data viitoare, la Moscova”.

Amintim că, pe 20 noiembrie, SUA a prezentat Ucrainei proiectul unui „planul de pace” din 28 de puncte, care ar fi fost elaborat de trimisul special al președintelui american, Steve Witkoff, și de reprezentantul președintelui Rusiei, Kirill Dmitriev. Potrivit publicației Axios, documentul prevedea, printre altele, ca Ucraina să renunțe la o parte din teritoriul său, să limiteze dimensiunea forțelor sale armate și să consacre în Constituție angajamentul de a nu adera niciodată la NATO. În schimb, Kievul urma să primească „garanții de securitate fiabile”.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că SUA au transmis Moscovei proiectul „planului de pace”, însă nu a avut loc nicio discuție din cauza lipsei aprobării din partea Kievului. Totodată, Putin nu a exclus posibilitatea că planul american să devină o bază pentru încheierea invaziei ruse.

Pe 23 noiembrie, la Geneva, a avut loc o întâlnire între delegațiile Ucrainei și SUA, în urma căreia au fost introduse modificări semnificative în plan, acesta fiind redus la 19 puncte.

Pe 15 decembrie, la Berlin, au avut loc negocieri cu participarea președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski, și a trimișilor speciali ai președintelui SUA — Steven Witkoff și Jared Kushner. Potrivit Bloomberg, delegația americană a declarat că părțile au reușit să ajungă la un consens în privința a aproximativ 90% dintre problemele anterior nerezolvate.

În Ucraina a fost reluat traficul pe șoseau Odesa — Reni, după atacurile rusești

În Ucraina a fost reluat traficul rutier pe șoseaua Odesa — Reni, care fusese blocată după loviturile cu drone rusești. Anunțul a fost făcut pe 21 decembrie de adjunctul șefului Departamentului Poliției de Patrulare, Alexei Biloșițkii.

Restricțiile de circulație pentru transport, în ambele direcții, pe drumul M-15 Odesa — Reni (spre orașul București), în perimetrul localității Maiaki, au fost ridicate”, a scris Biloșițkii pe Telegram.

Anterior, Ucraina a redirecționat prin Moldova o parte din fluxurile de transport, inclusiv cele umanitare, după ce circulația pe traseul Odesa–Reni a fost oprită din cauza unui atac cu drone.

Amintim că, pe 18 decembrie, o dronă a lovit podul de peste Nistru, în apropierea satului ucrainean Maiaki, aflat la granița cu Moldova. În urma bombardamentului, o femeie a murit, iar cei trei copii ai săi au fost răniți.

Două puncte de trecere a frontierei de la granița dintre Moldova și Ucraina — „Palanca–Maiaki–Udobnoe” și „Tudora–Starokazacie” — și-au suspendat temporar activitatea.

Pe 19 decembrie, podul a fost din nou lovit de o dronă.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: