În cadrul ședinței Guvernului din 8 decembrie a fost aprobat proiectul de lege pentru modificarea modalității de contestare a hotărârilor instanței de insolvabilitate. De asemenea, Guvernul a aprobat Avizul la proiectul de lege privind amnistia în contextul aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Sub incidența actului de amnistie vor cădea în jur de 1723 de deținuți,
Prima inițiativă are drept scop înlăturarea lacunelor legislative și a neconcordanțelor normative dintre Codul de procedură civilă și Legea insolvabilității privind modalitatea de contestare a hotărârilor instanței de insolvabilitate. Acestea au fost cauzate de modificarea art. 355 din Codul de procedură civilă prin Legea nr.254/2017, care a schimbat competența jurisdicțională în cauzele de insolvabilitate, de la curțile de apel către judecători, însă nu a fost ajustată modalitatea de contestare a hotărârilor instanței de insolvabilitate, în corespundere cu competențele de nivel și jurisdicție.
Astfel, se propune modificarea Legii insolvabilității și a Codului de procedură civilă, prin ajustarea căii de atac. Mai exact, aceasta poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanței de insolvabilitate, în corespundere cu procedura generală de contestare a hotărârilor emise de judecători, prevăzută în Codul de procedură civilă, precum și în concordanță cu nivelul instanțelor competente, drept urmare a modificărilor operate prin Legea nr.254/2017.
De asemenea, Guvernul a aprobat Avizul la proiectul de lege privind amnistia în contextul aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Sub incidența actului de amnistie vor cădea în jur de 1723 de deținuți, dintre care 67 vor fi pasibili eliberării imediate, iar în privința a 1650 ar putea fi aplicată liberarea condiționată înainte de termen sau liberarea după reducerea termenului.
Important de menționat că amnistia nu va putea fi aplicată în privința persoanelor care au săvârșit infracțiuni deosebit sau excepțional de grave, precum și acțiuni de corupție sau conexe corupției.
„Vreau să menționez că Guvern, în persoana Ministerul Justiției își exprimă deschiderea la definitivarea proiectului de lege, împreună cu Comisia juridică, numiri și imunități, în vederea sporirii calității actului de amnistie și pentru a nu admite scăpări care ar prejudicia interesele victimelor, dar și interesele statului, de exemplu, prin absolvirea de vină a celor mai mari hoți ai R. Moldova”, a menționat ministrul Justiției Sergiu Litvinenco.
Astfel, proiectul prevede crearea unei Comisii speciale care va analiza dosarele de amnistie. Aceasta va fi constituită din reprezentanți ai Ministerului Justiției, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Inspectoratului Național de Probațiune, dar și experți psihologi judiciari atestați.
În acest context, Administrația Națională a Penitenciarelor va prezenta Comisiei speciale lista condamnaților care cad sub incidența prezentei legi. Ulterior, după examinarea dosarelor, vor fi inițiate demersuri către instanțele de judecată competente pentru aplicarea unei soluții, cum ar fi absolvirea sau reducerea pedepsei condamnatului.
Moldova a înregistrat o scădere de 25 de puncte în clasamentul Kremlinului privind „țările prietenoase și neprietenoase” față de Rusia. Datele Institutului Național de Cercetare pentru Dezvoltarea Comunicațiilor (NICDC) din Federația Rusă arată că, în 2025, Chișinăul a avut cel mai mare ritm de deteriorare a relațiilor cu Moscova din întregul spațiu post-sovietic.Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a declarat că Rusia trebuie să-și revizuiască „strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, potrivit publicației Коммерсантъ.”
În fruntea clasamentului privind țările prietenoase, realizat de cercetătorii ruși, se află cele două republici separatiste din Georgia, recunoscute de Kremlin: Osetia de Sud și Abhazia, urmate de Belarus, Kârgâzstan, Kazahstan și alte state. Prietenia unui regim este măsurată printr-un scor de la maxim 100 la minim –100.”
Georgia a fost calificată ca stat „relativ prietenos”, cu un scor de 40,1.
La polul opus se află lista țărilor „ostile Moscovei”, unde, în fruntea topului, se află Ucraina, Țările Baltice și Moldova.
Vicepreședintele Dumei de Stat din partea LDPR, Boris Cernîșov, a îndemnat la acțiuni active în politica externă:
„Statele puternice nu stau cu mâna întinsă, ele se apără. Noi, ca reprezentanți ai celei mai puternice și frumoase țări, trebuie de asemenea să ne construim strategia față de cei care au săgeți roșii și săgeți verzi”, a menționat deputatul rus.
În cadrul monitorizării regimurilor de comunicare, cercetătorii au evoluat oportunitățile create în țările post-sovietice pentru dezvoltarea relațiilor cu Rusia. Experți ruși și străini au analizat condițiile de comunicare între state pe zeci de parametri: atitudinea față de Rusia și limba rusă, legăturile economice, științifice și culturale, retorica guvernamentală și altele.
Chișinău: Relațiile cu Rusia la cel mai jos nivel din istorie
Odată cu începerea războiului din Ucraina, Republica Moldova și comunitatea internațională și-au revizuit pozițiile față de Rusia. Țările din regiune au recalibrat politicile de apărare și au început să își reducă dependența energetică de concernul rus Gazprom.
Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat de mai multe ori că relațiile diplomatice dintre Moldova și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel din istorie. Potrivit oficialului, acest lucru este explicabil în condițiile în care Rusia „ucide zilnic, sugrumă copii, femei, bătrâni, distruge locuințe”. Popșoi a spus că Moldova își dorește relații bune cu toate țările însă atât timp cât cineva încalcă flagrant dreptul internațional asemenea lucruri nu pot fi tolerate.
Mai mult, agresiunea militară rusă nu afectează doar Ucraina, ci întreaga regiune. În ultimii patru ani, drone rusești au survolat și au căzut în spațiul aerian al Republicii Moldova, precum și în spațiul NATO, inclusiv Polonia și România. Chișinăul a transmis mai multe note de protest Rusiei, iar autoritățile moldovenești nu au acreditat până acum ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Ozerov. Când a fost întrebat de ce nu a fost expulzat Ozerov, Mihai Popșoi a explicat că Moldova trebuie să cântărească consecințele unei astfel de decizii. Expulzarea nu ar opri dronele rusești sau nu ar spori securitatea țării, dar ar putea declanșa măsuri asimetrice din partea Rusiei.
În contextul tensiunilor și ingerințelor tot mai mari dinspre Federația Rusă, Republica Moldova a luat mai multe măsuri pentru reducerea influenței Moscovei. La 27 noiembrie 2025, Parlamentul a adoptat în lectură finală legea care prevede închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură de la Chișinău. Motivul invocat este „situația actuală geopolitică și riscul ridicat de dezinformare”. Nota informativă a proiectului explică faptul că centrul „poate fi utilizat ca un instrument pentru promovarea unor narative distorsionate de către Federația Rusă”.
În același timp, Moldova a început procesul de părăsire a Comunității Statelor Independente (CSI), inițiat încă din 2023 prin denunțarea mai multor acorduri bilaterale. Până în prezent, 71 acorduri au fost deja denunțate, iar alte aproximativ 60 sunt în proces. Procedura formală prevede ca Parlamentul să adopte o lege de denunțare a documentelor care conferă calitatea de membru, iar ulterior Ministerul Afacerilor Externe să transmită notificarea către CSI. Retragerea va produce efecte după 12 luni de la trimiterea notificării, ceea ce ar putea să se realizeze în 2027.
Amenințări și ingerințe rusești:
Rusia este acuzată de ingerințe fără precedent în alegerile din Republica Moldova, care au avut loc în utlimii ani, prin sprijinirea partidelor fidele Moscovei inclusiv cu resurse financiare și a actorilor politici locali, inclusiv gruparea Șor.
Fostul prim-ministru Dorin Recean a declarat că „agenții Kremlinului” au cheltuit aproximativ 200 de milioane de euro pentru a influența voturile la alegerile prezidențiale și la referendumul privind opțiunea de aderare la UE, din 2024.
Pentru alegerile parlamentare din septembrie 2025, s-a estimat că Rusia a alocat aproape 2% din PIB-ul Moldovei, adică circa 7 miliarde de lei, pentru a încerca vicierea scrutinului, după cum a declarat președinta Maia Sandu. Oficiala a subliniat că Republica Moldova a rezistat ferm unei ingerințe rusești sistematice și fără precedent, investind în consolidarea propriei reziliențe politice și instituționale.
***
Amintim că în martie 2025, Kremlinul a inclus Republica Moldova pe lista țărilor „neprietenoase”. Începând cu 28 martie, Federația Rusă a impus restricții transportatorilor de marfă moldoveni, interzicându-le nu doar livrarea mărfurilor pe teritoriul rus, ci și tranzitul prin Rusia.
Produsele alcoolice, tutunul și ciocolata pot fi livrate doar până la frontiera rusă. Restricțiile nu se aplică transportului de animale vii, carne și produse din carne, pește, produse lactate, ouă, legume, fructe, nuci și alte bunuri.
Autoritățile de la Moscova justifică această decizie prin faptul că, din 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina, transportatorii ruși nu mai efectuează transporturi de marfă pe teritoriul Republicii Moldova.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
