deita.ru

Guvernul a aprobat avizul la proiectul de lege privind amnistia. Peste 1700 de deținuți sunt vizați

În cadrul ședinței Guvernului din 8 decembrie a fost aprobat proiectul de lege pentru modificarea modalității de contestare a hotărârilor instanței de insolvabilitate. De asemenea, Guvernul a aprobat Avizul la proiectul de lege privind amnistia în contextul aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Sub incidența actului de amnistie vor cădea în jur de 1723 de deținuți,

Prima inițiativă are drept scop înlăturarea lacunelor legislative și a neconcordanțelor normative dintre Codul de procedură civilă și Legea insolvabilității privind modalitatea de contestare a hotărârilor instanței de insolvabilitate. Acestea au fost cauzate de modificarea art. 355 din Codul de procedură civilă prin Legea nr.254/2017, care a schimbat competența jurisdicțională în cauzele de insolvabilitate, de la curțile de apel către judecători, însă nu a fost ajustată modalitatea de contestare a hotărârilor instanței de insolvabilitate, în corespundere cu competențele de nivel și jurisdicție.

Astfel, se propune modificarea Legii insolvabilității și a Codului de procedură civilă, prin ajustarea căii de atac. Mai exact, aceasta poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanței de insolvabilitate, în corespundere cu procedura generală de contestare a hotărârilor emise de judecători, prevăzută în Codul de procedură civilă, precum și în concordanță cu nivelul instanțelor competente, drept urmare a modificărilor operate prin Legea nr.254/2017.

De asemenea, Guvernul a aprobat Avizul la proiectul de lege privind amnistia în contextul aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Sub incidența actului de amnistie vor cădea în jur de 1723 de deținuți, dintre care 67 vor fi pasibili eliberării imediate, iar în privința a 1650 ar putea fi aplicată liberarea condiționată înainte de termen sau liberarea după reducerea termenului.

Important de menționat că amnistia nu va putea fi aplicată în privința persoanelor care au săvârșit infracțiuni deosebit sau excepțional de grave, precum și acțiuni de corupție sau conexe corupției.

„Vreau să menționez că Guvern, în persoana Ministerul Justiției își exprimă deschiderea la definitivarea proiectului de lege, împreună cu Comisia juridică, numiri și imunități, în vederea sporirii calității actului de amnistie și pentru a nu admite scăpări care ar prejudicia interesele victimelor, dar și interesele statului, de exemplu, prin absolvirea de vină a celor mai mari hoți ai R. Moldova”, a menționat ministrul Justiției Sergiu Litvinenco.

Astfel, proiectul prevede crearea unei Comisii speciale care va analiza dosarele de amnistie. Aceasta va fi constituită din reprezentanți ai Ministerului Justiției, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Inspectoratului Național de Probațiune, dar și experți psihologi judiciari atestați.

În acest context, Administrația Națională a Penitenciarelor va prezenta Comisiei speciale lista condamnaților care cad sub incidența prezentei legi. Ulterior, după examinarea dosarelor, vor fi inițiate demersuri către instanțele de judecată competente pentru aplicarea unei soluții, cum ar fi absolvirea sau reducerea pedepsei condamnatului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Chiveri, despre o nouă reuniune 1+1: „Suntem optimiști că, în perioada următoare, vor fi create condițiile”

Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, și-a exprimat speranța că, în perioada următoare, vor fi create condițiile necesare pentru o nouă reuniune în formatul 1+1. Potrivit oficialului, Chișinăul și-a exprimat disponibilitatea pentru organizarea unei reuniuni și rămâne deschis dialogului. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Moldpres, în cadrul căruia oficialul moldovean a calificat actualul dialog dintre Chișinău și Tiraspol drept „complicat”.

În cadrul interviului, Chiveri a declarat că „formatul 5+2, în condițiile actuale, nu mai este funcțional”, dar „asta nu înseamnă că procesul de reglementare trebuie să fie pus pe pauză, dimpotrivă”. „Trebuie să folosim toate instrumentele care sunt disponibile la ora actuală și care pot produce rezultate concrete pentru cetățeni. În acest moment, canalul funcțional de comunicare directă cu Tiraspolul este formatul 1+1. Sigur, el nu poate substitui un mecanism internațional de reglementare, dar ne permite să discutăm probleme concrete cu reprezentanții din regiunea de est a țării”, a adăugat oficialul.

Întrebat când ar putea avea loc următoarea reuniune în formatul 1+1, Chiveri a menționat: „Noi ne-am exprimat disponibilitatea pentru organizarea unei noi reuniuni și rămânem deschiși dialogului. Suntem optimiști, exprimăm speranța că, în perioada următoare, vor fi create condițiile necesare pentru ca aceasta să aibă loc într-un orizont de timp previzibil”.

La întrebarea cum apreciază actualul dialog dintre Chișinău și Tiraspol, Chiveri l-a calificat drept „complicat”.

„Nu trebuie să ascundem acest lucru. Există diferențe importante de poziții și există probleme asupra cărora nu avem și nici nu putem avea aceeași viziune, cunoscând foarte bine animozitățile așa-zisei administrații de la Tiraspol care odată cu introducerea graduală a TVA-ului pentru mărfurile din stânga Nistrului s-au accentuat și mai mult. Dar trebuie să păstrăm comunicarea, pentru ca agenda pe care ne-o propunem trebuie să fie una pragmatică. Să discutăm problemele oamenilor, libera circulație, drepturile omului, educația, aspectele economice și mecanismele care pot contribui la apropierea celor două maluri. Nu cred că trebuie să așteptăm soluționarea politică finală pentru a răspunde problemelor concrete ale cetățenilor. (…) Până la urmă, dacă peste un timp vom putea spune că un cetățean de pe malul stâng are mai multe oportunități, un acces mai bun la servicii și mai multe drepturi decât are astăzi, atunci înseamnă că procesul de reintegrare a dat rezultate și că oamenii au avut de câștigat de pe urma lui”, a comunicat oficialul.

***

Amintim că, pe 26 februarie 2026, la sediul din or. Tiraspol al Misiunii OSCE din Republica Moldova a avut o reuniune de lucru a reprezentanților politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană din partea Chișinăului şi Tiraspolului, Valeriu Chiveri şi Vitalii Ignatiev. Reuniunea a avut loc după o pauză de peste 15 luni. Înainte de aceasta, ultima reuniune s-a desfășurat pe 19 noiembrie 2024.

Pe 16 aprilie 2026, la Tiraspol a avut loc o nouă întrevedere în formatul 1+1. Întâlnirea s-a transformat într-un schimb de replici după ce vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a propus semnarea unei declarații prin care Tiraspolul ar recunoaște că negocierile se desfășoară în vederea soluționării conflictului pe baza respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Reprezentantul politic al Tiraspolului, Vitalii Ignatiev, a respins propunerea, susținând că în cadrul procesului de negocieri nu există un obiectiv care se numește „integritate teritorială a Moldovei”.

Pe 10 septembrie curent, liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, i-a cerut noului șef al Misiunii OSCE în Republica Moldova, Christopher W. Smith, să depună „eforturi maxime” pentru reluarea unui proces „normal” de negocieri între Chișinău și Tiraspol. Detalii AICI. Precizăm, nu este prima dată când Tiraspolul acuză Chișinăul că ar bloca dialogul politic. Recent, așa-zisul ministru de externe al regiunii transnistrene, Vitalii Ignatiev, a acuzat autoritățile constituționale că ar fi refuzat organizarea unei întrevederi a reprezentanților politici la inițiativa OSCE. Vicepremierul Valeriu Chiveri a respins acuzațiile, într-o reacție pentru NewsMaker, și a calificat drept „regretabilă” tentativa reprezentantului de la Tiraspol de a „induce în eroare opinia publică”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: