deita.ru

Guvernul a aprobat avizul la proiectul de lege privind amnistia. Peste 1700 de deținuți sunt vizați

În cadrul ședinței Guvernului din 8 decembrie a fost aprobat proiectul de lege pentru modificarea modalității de contestare a hotărârilor instanței de insolvabilitate. De asemenea, Guvernul a aprobat Avizul la proiectul de lege privind amnistia în contextul aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Sub incidența actului de amnistie vor cădea în jur de 1723 de deținuți,

Prima inițiativă are drept scop înlăturarea lacunelor legislative și a neconcordanțelor normative dintre Codul de procedură civilă și Legea insolvabilității privind modalitatea de contestare a hotărârilor instanței de insolvabilitate. Acestea au fost cauzate de modificarea art. 355 din Codul de procedură civilă prin Legea nr.254/2017, care a schimbat competența jurisdicțională în cauzele de insolvabilitate, de la curțile de apel către judecători, însă nu a fost ajustată modalitatea de contestare a hotărârilor instanței de insolvabilitate, în corespundere cu competențele de nivel și jurisdicție.

Astfel, se propune modificarea Legii insolvabilității și a Codului de procedură civilă, prin ajustarea căii de atac. Mai exact, aceasta poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanței de insolvabilitate, în corespundere cu procedura generală de contestare a hotărârilor emise de judecători, prevăzută în Codul de procedură civilă, precum și în concordanță cu nivelul instanțelor competente, drept urmare a modificărilor operate prin Legea nr.254/2017.

De asemenea, Guvernul a aprobat Avizul la proiectul de lege privind amnistia în contextul aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Sub incidența actului de amnistie vor cădea în jur de 1723 de deținuți, dintre care 67 vor fi pasibili eliberării imediate, iar în privința a 1650 ar putea fi aplicată liberarea condiționată înainte de termen sau liberarea după reducerea termenului.

Important de menționat că amnistia nu va putea fi aplicată în privința persoanelor care au săvârșit infracțiuni deosebit sau excepțional de grave, precum și acțiuni de corupție sau conexe corupției.

„Vreau să menționez că Guvern, în persoana Ministerul Justiției își exprimă deschiderea la definitivarea proiectului de lege, împreună cu Comisia juridică, numiri și imunități, în vederea sporirii calității actului de amnistie și pentru a nu admite scăpări care ar prejudicia interesele victimelor, dar și interesele statului, de exemplu, prin absolvirea de vină a celor mai mari hoți ai R. Moldova”, a menționat ministrul Justiției Sergiu Litvinenco.

Astfel, proiectul prevede crearea unei Comisii speciale care va analiza dosarele de amnistie. Aceasta va fi constituită din reprezentanți ai Ministerului Justiției, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Inspectoratului Național de Probațiune, dar și experți psihologi judiciari atestați.

În acest context, Administrația Națională a Penitenciarelor va prezenta Comisiei speciale lista condamnaților care cad sub incidența prezentei legi. Ulterior, după examinarea dosarelor, vor fi inițiate demersuri către instanțele de judecată competente pentru aplicarea unei soluții, cum ar fi absolvirea sau reducerea pedepsei condamnatului.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: