Andrei Mardari / NewsMaker

Guvernul a solicitat UE reluarea importului de fier pentru uzina din Râbnița. Promo-LEX: Trezește nedumerire și îngrijorare

Premierul Natalia Gavrilița a declarat, în cadrul unor declarații din 26 ianuarie, că Guvernul a solicitat Comisiei Europeane să permită aducerea în Republica Moldova a deșeurilor uzate. Uzina de la Râbnița, fiind unica întreprindere pe piață care are nevoie de metal. La rândul lor, reprezentanții Asociației Promo-LEX declară că regretă declarațiile prim-ministrului cu privire la interesul RM în reluarea importului de fier vechi pentru uzina metalurgică din Râbnița „în condițiile evitării abordării cazurilor grave de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană”.

Natalia Gavrilița a spus că a acționat conform interesului național și nu se poate vorbi „doar despre interesele care sunt în stânga Nistrului”.

„Am acționat conform interesului național care prevede protejarea pieții Republicii Moldova și crearea de oportunități. Cunoașteți că avem investitori care sunt gata să investească, inclusiv în domeniul prelucrării metalelor în stânga Nistrului. Mai mult ca atât, aceste importuri au de asemenea cerința să corespundă legislației naționale care prevede autorizări de mediu și alte instrumente care sunt la dispoziția Guvernului Republicii Moldova. Nu putem vorbi doar despre interesele care sunt în stânga Nistrului”, a conchis Gavrilița.

Promo-LEX spune că regretă declarația premierului cu privire la reluarea importului – „în condițiile evitării abordării problemelor și a cazurilor grave de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană”, comunică reprezentanții Asociației.

„Dna Prim-Ministră a menționat că a acționat în interesul investitorilor care intenționează să activeze în partea dreaptă a Nistrului, deși nu a exemplificat în ce măsură importul de fier vechi în regiunea transnistreană va dezvolta ramura metalurgică în teritoriul controlat de autoritățile constituționale”, comunică Prom-LEX.

Asociația mai spune că acest răspuns trezește nedumerire și îngrijorare privind transparența deciziilor adoptate și eventual existența unui proces paralel de negocieri, atunci când vine vorba despre alimentarea sistemului economic din stânga Nistrului.

„Or, este evident că profiturile uzinei din or. Rîbnița sunt defalcate în mare măsură pentru un regim care continuă violarea gravă și ostentativă a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Ne arătăm îngrijorați de faptul că în pofida insistenței și a numeroaselor noastre atenționări și demersuri, autoritățile constituționale ale R.Moldova continuă să nu sesizeze instituțiile europene și partenerii R.Moldova, în aceiași măsură în care se fac demersurile pentru garantarea activității economice a unor instituții din stânga Nistrului”, se arată în declarația Asociației.

La fel, Promo-LEX spune că Guvernul Republicii Moldova nu a condiționat reluarea importului de fier vechi cu garanțiile minime de respectare a drepturilor omului în regiunea transnistreană. În context, Asociația a amintit despre deținuții ținuți ilegal în regiune, restricționarea accesului proprietarilor la terenurile agricole amplasate în raionul Dubăsari, dar și ignorarea Hotărârilor CtEDO în privința victimelor care își așteaptă compensațiile stabilite de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

În acest context, Asociația Promo-LEX subliniază că aspectele privind promovarea și respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană trebuie să devină fundamentul oricărui tip de negocieri, implicit a procesului politic de reglementare a ecuației transnistrene.

Totodată, cei de la Promo-LEX solicită premierului și noului viceprim-ministru pentru Reintegrare, eforturi consistente și consecvente îndreptate spre rezolvarea eficientă și reală a problemelor și fenomenelor de încălcare ale drepturilor omului în regiunea transnistreană.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari / NewsMaker

Moldova, pe locul 79 în lume după puterea pașaportului. În câte țări pot călători moldovenii fără viză sau cu proceduri simplificate

Pașaportul Republicii Moldova ocupă locul 79 la nivel mondial în clasamentul Passport Reports pentru anul 2026, având un scor de mobilitate de 122 și o rată de acces global de 61,6%. Potrivit raportului, cetățenii moldoveni pot călători în 122 de destinații fără a obține în prealabil o viză clasică.

Datele arată că titularii pașaportului moldovenesc beneficiază de acces fără viză în 74 de destinații, de viză la sosire sau alte proceduri simplificate de intrare în 42 de state și de autorizație electronică de călătorie în alte șase destinații. Pentru 76 de destinații este necesară obținerea unei vize înainte de plecare.

Raportul evidențiază că Europa rămâne regiunea cu cea mai mare acoperire pentru cetățenii Republicii Moldova, cu o rată de acces de 93,5%. Potrivit documentului, moldovenii pot călători fără viză în 43 de destinații europene, în timp ce pentru Regatul Unit, Irlanda și Kosovo este necesară viză. În numeroase state europene, inclusiv Germania, Franța, Italia, Spania și România, perioada de ședere permisă este de până la 90 de zile.

În Asia Centrală, rata totală de acces este de 80%. Kazahstanul, Kârgâzstanul, Tadjikistanul și Uzbekistanul se regăsesc în categoria statelor accesibile fără viză, în timp ce pentru Turkmenistan este necesară obținerea unei vize.

La nivel regional, accesul oferit de pașaportul moldovenesc este estimat la 68,8% în Caraibe, 58,8% în Orientul Mijlociu, 58,3% în America de Sud, 54% în Asia, 53,7% în Africa, 52,2% în America de Nord, 50% în statele din Golf și 35,7% în Oceania.

Potrivit Passport Reports, șase destinații sunt accesibile pe baza unei autorizații electronice de călătorie: Coasta de Fildeș, Kenya, Saint Kitts și Nevis, Seychelles, Sri Lanka și Israel. Raportul menționează, de asemenea, existența unor formalități speciale pentru anumite țări, precum cardul de sosire în Malaezia, cardul turistic în Surinam, preînregistrarea în Coasta de Fildeș sau înregistrarea turistică în Seychelles.

Clasamentul analizează și poziția Republicii Moldova în alte categorii comparative. Astfel, țara ocupă locul 80 din 199 în clasamentul statelor primitoare, care măsoară ușurința cu care cetățenii străini pot intra pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată, Moldova se situează pe locul 77 dintre cele 159 de state membre ale Organizației Mondiale a Comerțului și pe locul 47 între cele 57 de state participante la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Raportul evidențiază și diferențe de reciprocitate în regimul de călătorii. Astfel, cetățenii unor state precum Statele Unite, Regatul Unit, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă pot intra în Republica Moldova fără viză sau prin proceduri simplificate, în timp ce moldovenii au nevoie de viză pentru a călători în aceste țări. În schimb, pentru destinații precum India, Kenya, Sri Lanka, Oman, Iordania, Vietnam, Rwanda, Tunisia și Zambia, deținătorii pașaportului moldovenesc beneficiază de acces facilitat, în timp ce cetățenii acestor state au nevoie de viză pentru a intra în Republica Moldova.

Conform datelor Passport Reports, pașaportul Republicii Moldova se clasează astfel pe poziția 79 la nivel mondial, cu acces facilitat în 122 de destinații și o acoperire globală de 61,6%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: