RBC

Guvernul cere un audit independent al datoriei pretinse de Gazprom, înainte de a semna vreun angajament

Moldova nu va semna angajamentul cu privire la achitarea datoriei față de Gazprom, înainte de a desfășura un audit în acest sens. Declarația a fost făcută de către vicepremierul Andrei Spînu, în cadrul conferinței de presă din 25 octombrie. Oficialul a precizat că restanțele au început să se acumuleze din 1994.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a menționat că va discuta cu șeful Gazprom, Alexei Miller, inclusiv despre datoria comercială, care s-a acumulat începând cu anul 1994 între Moldovagaz și grupul de companii Gazprom. Întrevederea va avea loc pe 27 octombrie.

„Un subiect al discuțiilor este datoria comercială care s-a acumulat începând cu 1994 dintre Moldovagaz și grupul de companii Gazprom. Menționez încă o dată: această datorie sau toată datoria începe încă din 1994. Noi suntem gata să continuăm discuțiile pe problema datoriei, dar poziția noastră rămâne neschimbată: avem nevoie de o evaluare, un audit independent, care să ne confirme această datorie, înainte de a putea semna orice fel de angajamente”, a menționat Spînu.

Precizarea a fost făcută în contextul în care, pe 23 octombrie, reprezentantul Gazprom Serghei Kuprianov a declarat că datoria se ridică, în prezent, la $433 mln, iar împreună cu penalitatățile, suma totală constituie $709 mln. Kuprianov a mai spus că Gazpromul este gata să prelungească contractul pentru livrarea gazului, în cazul în care datoria va fi achitată în totalitate.

„În pofida datoriei acumulate, partea moldovenească se adresează cu rugămintea de a fi prelungit contractul pentru livrarea de gaz în luna octombrie și noiembrie. Gazprom vine în întâmpinare, a încheiat contractul pentru octombrie și este gata să prelungească contractul pentru noiembrie în cazul în care partea moldovenească va achita în totalitate livrarea pentru lunile septembrie și octombrie curent”, a mai spus oficialul.

Reprezentantul concernului rus a adăugat: „dacă nu va fi achitată în totalitate plata pentru livrarea de gaz și, respectiv, nu va fi semnat contractul din 1 decembrie, atunci Gazprom va sista livrarea de gaz în Moldova”.

Fostul premier Ion Chicu, care a deținut în trecut și funcția de ministru al Finanțelor, a scris că datoria (malului drept) de 444,1 mln. dolari (fără penalități calculate) s-a format precum urmează:
– 39,3 mln. $USD (8,8%) – 2006-2007;
– 394,1 mln. $USD (88,7%) – 2011-2015;
– 10,7 mln. $USD (2,4%) – septembrie 2021;

„În perioada 2016 – august 2021 nu s-a acumulat măcar un cent datorie…”, a menționat Chicu.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: