Andrei Mardari / NewsMaker

În Moldova, anual, peste 10 mii persoane suferă un accident vascular cerebral: mortalitatea, mai mare decât în ţările UE

La 29 octombrie este marcată Ziua mondială a accidentului vascular cerebral (AVC). Se estimează că 1 din 4 persoane ar putea suferi un accident vascular cerebral pe durata vieții. Cea mai mare parte a poverii globale a AVC este în țările cu venituri mici și medii. În Republica Moldova, anual, peste 10 mii persoane suferă un accident vascular cerebral, dintre care 13% fiind la vârstă aptă de muncă. Mortalitatea prin AVC este de trei-patru ori mai mare în ţara noastră decât în ţările Uniunii Europene. Precizările au fost făcute de Agenția Națională pentru Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătății al Republicii Moldova. 

„Concentrați-vă pe prevenție” – este genericul din acest an și are ca scop de a spori conștientizarea faptului că prevenirea accidentului vascular cerebral este posibilă prin controlul factorilor de risc și promovarea unui mod de viață sănătos, au declarat reprezentanții Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Instituția a declarat că accidentul vascular cerebral apare atunci când alimentarea cu sânge a unei părți a creierului este întreruptă: fie din cauza unui tromb/cheag de sânge (AVC ischemic) sau din cauza leziunii unui vas de sânge ce duce la hemoragie (AVC hemoragic).

Impactul AVC poate fi pe termen scurt și lung în funcție de ce parte a creierului a fost afectată sau în ce perioadă de timp s-a intervenit medical”, au menționat reprezentanții Agenției.

Se precizează că riscul de a dezvolta un accident vascular cerebral, pe parcursul vieții, a crescut cu 50% în ultimii 17 ani și se estimează că 1 din 4 persoane ar putea suferi un AVC pe durata vieții.

Actualmente, peste 110 milioane de oameni din întreaga lume au suferit un AVC. (…) Peste 60% dintre AVC se întâmplă în cazul persoanelor sub 70 de ani și 16% – celor sub 50 de ani. Cea mai mare parte a poverii globale a AVC este în țările cu venituri mici și medii”, au raportat reprezentanții Agenției.

În Republica Moldova, anual, peste 10 mii persoane suferă un accident vascular cerebral, dintre care 13% fiind la vârstă aptă de muncă.

Aproximativ 35% dintre cei afectați decedează în perioada acută a bolii. Mortalitatea prin AVC este de trei-patru ori mai mare în ţara noastră decât în ţările Uniunii Europene, iar incidența este de 2,5-3,0 cazuri la 1000 de locuitori pe an”, se arată într-o declarație a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Potrivit Agenției, doar 30 de minute de activitate fizică de cinci ori pe săptămână pot reduce riscul de AVC cu 25%. Peste 1 milion de atacuri cerebrale pe an sunt asociate cu inactivitatea fizică.

Reducerea grăsimilor saturate din meniu și excluderea celor trans pot micșora considerabil riscul apariției AVC. Kilogramele în plus (supraponderabilitatea) măresc riscul AVC cu 22%, iar obezitatea cu 64%. Menținerea unei greutăți normale a corpului este un pas important în reducerea riscului AVC. Fumatul crește riscul AVC de șase ori. (…) Consumul excesiv de alcool, fie în mod regulat, fie mai rar dar abuziv, crește riscul AVC. (…) Depresia și stresul cresc riscul de accident vascular cerebral aproape de două ori”, a comunicat Agenția.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CinemaHora 2025. Chișinău a devenit pentru a treia oară centrul dialogului cinematografic european

În perioada 13–14 decembrie, Chișinăul a găzduit cea de-a treia ediție a CinemaHora Forum, care a reunit reprezentanți ai instituțiilor europene de finanțare, experți în distribuție, directori de festivaluri, programatori, producători și cineaști din Europa.

Dacă primele două ediții au fost orientate spre cooperare, coproducții și impactul filmului, ediția din acest an a fost dedicată unui subiect esențial în evoluția unei industrii cinematografice: distribuția, circulația și promovarea filmului.

În deschiderea forumului, directoarea Centrului Național al Cinematografiei, Valentina Iusuphodjaev, a oferit poate cea mai clară radiografie a industriei locale. 

„Nu suntem în cele mai bune condiții pentru film, trebuie să o spun. Dar chiar și cu resurse mici, dacă vrei să faci, poți. În patru ani suntem deja în alt punct. Ne mișcăm bine și repede. […] Cred că, deși suntem o industrie foarte mică, suntem deja mai maturi și avem nevoie să înțelegem cum mergem mai departe.”

Ea a subliniat că mobilitatea cineaștilor, dezvoltarea festivalurilor, adoptarea mecanismului de cash rebate și armonizarea cadrului legislativ sunt pași concreți care au schimbat vizibil industria locală.

În același timp, Secretarul de Stat la Ministerul Culturii, Andrei Chistol, a accentuat importanța forumului pentru parcursul european al Republicii Moldova.

„Pentru noi este important să avem o platformă de comunicare între industrie și factorii de decizie. Asemenea evenimente aduc expertiză, oportunități și vizibilitate pentru Moldova. CinemaHora face parte din procesul nostru de integrare europeană.” 

Agenda evenimentului a fost una amplă și a cuprins discuții despre piața de distribuție, accesul la fonduri europene, potențialul cinematografiei ca instrument de diplomație culturală, rolul arhivelor în revitalizarea patrimoniului și direcțiile actuale în marketingul și promovarea filmelor.

Ziua 1 a adus în prim-plan mecanismele de finanțare și distribuție europeană, prezentarea pieței de film din România și o sesiune de pitching cu 17 proiecte locale în diferite stadii de dezvoltare. Această sesiune a confirmat rolul CinemaHora nu doar ca spațiu de discuție, ci și ca platformă de promovare a cinematografiei naționale, oferind cineaștilor moldoveni vizibilitate, feedback profesionist și prime contacte cu potențiali parteneri, distribuitori și reprezentanți ai festivalurilor.

Ziua 2 a continuat cu discuții despre diplomația culturală prin film, circuitul festivalier internațional, modele de revitalizare a arhivelor și noile abordări în marketingul și distribuția cinematografică.

De ce au fost importante aceste paneluri pentru noi, ca industrie?
Pentru că au pus pe masă, foarte concret, ce funcționează în Europa și ce putem adapta și noi: cum punem pe picioare un sistem de distribuție, cum accesăm fonduri europene, cum intrăm mai ușor în circuitul festivalier, cum protejăm patrimoniul cinematografic și cum pregătim un proiect ca să aibă șanse reale să circule în afara țării. Au fost două zile care ne-au dat direcție și repere pentru următorii ani.

În acest context, CinemaHora 2025 s-a confirmat ca o platformă care sprijină direct cineaștii, le oferă acces la expertiză internațională și facilitează vizibilitatea la un nivel înalt, atât prin dialog cu experți europeni, cât și prin conectarea proiectelor locale la rețele internaționale.

Forumul a fost organizat de Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova, cu susținerea strategică a Ministerului Culturii și Innovate Moldova, finanțat de Suedia și Marea Britanie și cu implicarea mai multor instituții publice și private din Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: