Interviu cu Vlad Musteață: Ce lasă în urmă COVID-19. Piața imobiliară la un an de la începtul pandemiei

Pandemia și criza economică au cauzat o creștere a cererii pe piața imobiliară din Republica Moldova. Îngrijorați de instabilitate, o mare parte din oameni au decis să-și investească banii în imobile. Piața reacționat, prin urmare prețurile au crescut cu 8% anul trecut și cu 7% anul acesta. Pe primul loc în vânzări sunt casele.

L-am rugat pe Vlad Musteață, directorul celei mai puternice companii imobiliare din Moldova — Proimobil.md să aducă puțină claritate în această statistică.

Cum arată la un an distanță piața imobiliară din Republica Moldova?

Vlad Musteață: Bineînțeles că nu mai putem vorbi despre aceeași piață imobiliară care era înainte de pandemie. Și asta pentru că în ultimul an s-a reorientat mult.

În perioada în care lumea a fost obligată să-și limiteze ieșirile și a stat mai mult în izolare, pe site-ul www.proimobil.md am înregistrat intrări record, fenomen pe care nu l-am mai întâlnit până atunci.

Majoritatea celor care locuiesc în blocuri vechi, au început să caute case noi. Cei care locuiau în apartamente cu suprafață mică, și-au dat seama că trebuie să se mute în unele mai încăpătoare. S-a observat o reorientare a pieței spre case sau townhouse-uri. Sincer, la un moment dat nici nu aveam atâtea oferte pentru a acoperi toate cererile.

Ați declarat anterior pentru PRO-TV Chișinău că se așteaptă o majorare de preț pentru locuințele noi cu până la 15% și iată că s-a și întâmplat. Ce a cauzat creșterea prețurilor?

Vlad Musteață: În perioada pandemiei prețurile la apartamente, dar și la case, au crescut cu aproximativ 10%. A fost un cumul de evenimente care au dus la asta, principalul motiv fiind totuși creșterea cererii. Din cauza instabilității economice, moldovenii au decis să nu mai țină banii la saltea și nici în bănci, ci să-i investească în sectorul imobiliar, unul dintre cele mai sigure sectoare din lume. În același timp oferta a scăzut, numărul mic de autorizații acordate în 2019–2020 a format un deficit de locuințe noi.

În ce categorii de imobile s-a resimțit această creștere de preț?

Vlad Musteață: Dacă într-un interviu acordat la început de pandemie declaram că prețurile au crescut doar la case, acum putem vorbi despre prețuri majorate și la apartamentele din blocurile noi.

Care este poziția băncilor față de piața imobiliară în acest an pandemic? Se mai acordă credite imobiliare?

Vlad Musteață: În fond, băncile au fost cele mai sceptice în privința pieței imobiliare. Acum însă acestea au simplificat din nou procedurile de obținere a creditelor, recăpătându-și astfel încrederea în piața imobiliară și încurajând clienții să-și procure locuințe. Programul Guvernamental «Prima Casă” de asemenea și-a schimbat termenii și a devenit mult mai accesibil pentru clienți. În acest moment cea mai mare parte din tranzacții se efectuează prin ipotecă.

Potrivit celor mai recente date ale Biroului Național de Statistică, în ianuarie-septembrie 2020 au fost date în exploatare 5008 locuințe, cu 1585 locuințe (sau cu 24,0%) mai puțin față de ianuarie-septembrie 2019. Suprafața totală a locuințelor date în exploatare în ianuarie-septembrie 2020 a constituit 397,0 mii m² sau cu 20,6% mai puțin față de perioada similară a anului 2019

Sursa: bani.md

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) „Doi pentru justiție, nouă pentru sine”: deputații și-au evaluat activitatea la sfârșitul mandatului

Deputații celui de-al unsprezecelea mandat și-au încheiat activitatea și se pregătesc pentru noi alegeri. În așteptarea verdictului alegătorilor, reporteri NewsMaker Corina Malcoci a întrebat parlamentarii cum își evaluează propriile performanțe. Unii au evitat răspunsurile directe, invocând viitoarele scrutinuri. Alții au fost mai sinceri: socialiștii au deplâns faptul că doar câteva dintre sute de inițiative propuse au fost adoptate, acordându-și note modeste. Grigore Novaс, de exemplu, a acordat nota „2” pentru reformele în justiție, educație și domeniul social, în timp ce Bogdan Țîrdea a acordat ironic nota „9”. Reprezentanții PAS susțin că au obținut rezultate tangibile: inițiativele lor aduc roade, mai ales în domeniile social și muncă. Olesea Stamate a recunoscut atât realizări, cât și greșeli, iar Iulia Dascălu a evidențiat legea privind protecția animalelor. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a lăudat rapiditatea activității legislative și a subliniat contribuții în toate domeniile cheie – de la justiție până la educație.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

(VIDEO) Fără cuști și zăbrele: cum Grădina Zoologică din Chișinău schimbă condițiile de viață ale leilor

În Grădina Zoologică din Chișinău se construiește un țarc modern pentru lei – 15 arii cu geam panoramic și granit mărunțit în loc de zăbrele. Aici va fi mutat un grup de patru lei care trăiesc deja în grădină zoologică. Proiectul costă peste 4 milioane de lei și urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului. Grădina Zoologică are în plan și achiziții noi: în curând vor sosi animale suplimentare, inclusiv jderi exotici. Dar nici măcar un țarc perfect proiectat nu îi satisface întotdeauna pe „locatari” – urșii aduși vara trecută și-au „amenajat” singuri teritoriul, smulgând pădurea tânără de pini proaspăt plantați.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

РБК

Putin a semnat un decret pentru combaterea cuvintelor străine: „Amenințare la adresa limbii ruse”

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a semnat un decret privind aprobarea principiilor politicii lingvistice de stat. În document, utilizarea cuvintelor împrumutate din alte limbi este indicată drept una dintre amenințările la adresa limbii ruse, care susține „comunitatea cultural-civilizațională unitară a Lumii Ruse”, potrivit The Moscow Times.

În special, decretul menționează ca risc „utilizarea nejustificată în comunicarea oficială a cuvintelor străine care au echivalente uzuale în limba rusă, precum și a termenilor străini care nu apar în dicționarele normative”. Autoritățile intenționează astfel să reducă folosirea cuvintelor din alte limbi în discursul oficial.

În cadrul acestei politici lingvistice, Kremlinul plănuiește să promoveze limba rusă, pe care o cataloghează „o comoară națională a Rusiei și o bază a statalității ruse”, ca mijloc de comunicare între etnii în spațiul post-sovietic și să-i crească popularitatea în străinătate.

Totodată, documentul prevede crearea unei serii unificate de manuale școlare pentru limbile popoarelor Rusiei și o metodologie unificată de predare. În tastatura chirilică va fi alocat un spațiu special pentru literele limbilor naționale.

În iunie, Duma de Stat a adoptat o lege care restricționează folosirea cuvintelor străine în spațiul public, un pas descris drept „protecția limbii ruse de excesul de împrumuturi”. Legea impune limite în utilizarea cuvintelor străine pe afișe, etichete, reclame și în denumirile complexelor rezidențiale.

Tot în iunie, Putin a cerut renunțarea „consecventă la împrumuturile vulgare și mecanice din alte limbi, care nu îmbogățesc, ci murdăresc și denaturează limba rusă”. El a subliniat necesitatea folosirii alfabetului chirilic în spațiul public, în locul unui „amestec” de litere latine și alte simboluri.

Ucraina, vizată de noi atacuri cu rachete și drone: două persoane ucise la Cernăuți. Mesajul lui Zelenski

În noaptea trecută, Rusia a lansat un nou val de atacuri cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene. În orașul Cernăuți, din vestul țării, două persoane au murit în urma căderii resturilor unor drone doborâte, iar cel puțin 14 persoane au fost rănite, potrivit  Radio Svoboda.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că în cursul nopții Rusia a lansat asupra Ucrainei 26 de rachete de croazieră și 597 de drone, dintre care mai mult de jumătate au fost de tip Shahed, cu capabilități de atac. Potrivit lui, forțele de apărare antiaeriană au doborât peste 20 de rachete și majoritatea covârșitoare a dronelor.

La Cernăuți, o femeie de 26 de ani și un bărbat de 43 de ani au fost uciși din cauza unor fragmente căzute, a raportat Ruslan Zaparnyuk, șeful Administrației Militare din Cernăuți. Cel puțin 14 persoane au fost rănite în regiune, inclusiv patru persoane care se află în stare gravă, notează The Kyiv Independent.

La Lvov a izbucnit un incendiu pe acoperișul unei clădiri nerezidențiale, a raportat primarul Andrii Sadovy. Mai multe clădiri rezidențiale și industriale, vehicule și o grădiniță au fost lovite în oraș.

Harkovul a fost lovit de două bombe aeriene ghidate și 10 drone. Doi oameni au fost răniți și spitalizați, a anunțat primarul orașului, Igor Terehov.

În regiunea Cerkasî au fost avariate 8 clădiri și linii electrice.

La Luțk, o casă privată a fost complet distrusă, iar alte distrugeri au fost raportate, fără informații despre victime.

Explozii s-au produs în cursul nopții și în Kiev, Nikolaev, Kropivnițki și Herson.

„Ritmul atacurilor aeriene ale Rusiei impune decizii rapide și poate fi redus prin sancțiuni, chiar acum. Sunt necesare sancțiuni secundare dure împotriva tuturor celor care ajută „rușii” să producă drone și să câștige bani din petrol. Este nevoie de mai multă apărare antiaeriană și investiții în drone-interceptoare, care deja dau rezultate bune. Războiul poate fi oprit doar prin forță. Așteptăm din partea partenerilor nu doar semnale, ci acțiuni care să salveze vieți”, a scris Zelenski într-o postare pe Telegram.

ДСНС України

Lozovan și Nesterovschi se află în continuare în Transnistria? Șeful IGP: „cred că așteaptă alegerile“

Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, consideră că deputații Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi, condamnați pentru finanțarea ilegală a unui partid politic din partea unui grup criminal organizat condus de Ilan Șor, s-ar afla în continuare în regiunea transnistreană. Declarația a fost făcută pe 11 iulie, în cadrul emisiunii Cutia Neagră Plus de la TV8.

„Cel puțin, conform informațiilor pe care le deținem, nu a părăsit teritoriul Republicii Moldova. Cu părere de rău, răspunsul la solicitările noastre pe care le facem pe canalele de comunicare, nu primim, deoarece am făcut solicitări în diferite state sau regiuni care am avea anumite riscuri și să vedem dacă nu a apărut cu fața sau cu identitatea, cu anumite date despre persoană. Cel puțin nu am primit nicio confirmare de nicăieri, inclusiv din Federația Rusă”, a menționat șeful IGP.

La întrebarea de clarificare privind locul unde s-ar afla deputații, Viorel Cernăuțeanu a răspuns: „Peste Nistru, cred că așteaptă alegerile“.

Totodată, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat, într-un comentariu pentru NordNews, că nu există confirmări că Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi ar fi părăsit regiunea transnistreană.

Noi încă trebuie să verificăm lucrul ăsta. Încă nu sunt confirmări la capitolul acesta, chiar dacă cineva spune că ar fi făcut-o prin teritoriul Ucrainei, asta-i un efort foarte complicat, ca să traversezi toată Ucraina și să ajungi în Federația Rusă. Asta ar fi destinația. Este foarte complicat și logistic de organizat. Ultima informație, pe care pot să o confirm, este că se află în stânga Nistrului”, a spus Igor Grosu.

Anterior, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul PAS Lilian Carp, a declarat că Lozovan și Nesterovschi ar fi părăsit regiunea transnistreană evitând punctele oficiale de trecere.

Precizăm că informații potrivit cărora Irina Lozovan s-ar afla în Rusia au apărut în spațiul public după congresul Blocului „Victorie”, organizat de Ilan Șor pe 6 iulie, la Moscova. Inițial, despre asta a scris Ziarul de Gardă. Informația a fost preluată de media din Moldova, însă ZdG a șters din articol, totuși, ulterior, mențiunea privind prezența deputatei la Congres.

***

Amintim că Alexandr Nesterovschi a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupție pasivă în proporții deosebit de mari și pregătirea finanțării partidelor politice din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Decizia a fost pronunțată pe 12 martie, în lipsa parlamentarului, acesta fiind dat ulterior în căutare.

Pe 31 martie, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Musteața, a declarat că Nesterovschi se află în regiunea transnistreană și că „Federația Rusă l-a ajutat să se eschiveze de la închisoare”. Potrivit șefului SIS, Nesterovschi a fost transportat cu un mijloc auto, cu numere diplomatice ale Federației Ruse, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Tot pe 31 martie, președinta Maia Sandu a spus că autoritățile de la Chișinău au cerut celor de la Tiraspol ca deputatul Alexandr Nesterovschi să fie predat malului drept. De cealaltă parte, Tiraspolul a spus că nu are informații despre aflarea lui Nesterovschi în Transnistria, în timp ce Ambasada Federației Ruse la Chișinău a catalogat informațiile privind implicarea sa în fuga deputatului drept „speculații provocatoare”.

Tot pe 31 martie, a fost condamnată la închisoare și deputata Irina Lozovan. Instanța i-a dictat parlamentarei 6 ani de închisoare, iar soțului acesteia – 5 ani de închisoare, în dosarul în care sunt învinuiți de finanțarea unui partid politic din partea unui grup criminal organizat condus de oligarhul fugar Ilan Șor. Inculpații nu au fost prezenți la ședința de judecată, iar deputata a fost dată în căutare. Ulterior, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că deputata s-ar afla în regiunea transnistreană, la fel ca și Nesterovschi. Potrivit oamenilor legii, spre deosebire de colegul său, Lozovan ar fi ajuns acolo de sine stătător.  

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: