iute Moldova, premiată pentru excelență în digitalizare: Best NBFI Digital Transformation Moldova 2025

Chișinău, 3 februarie 2025: Compania iute Moldova a fost desemnată câștigătoare a premiului Best NBFI Digital Transformation Moldova 2025, acordat de prestigioasa publicație Global Banking and Finance Review. Această recunoaștere confirmă leadershipul companiei în transformarea digitală a sectorului fintech și angajamentul său față de inovație, eficiență și experiența superioară oferită clienților.

În ultimii ani, iute Moldova a implementat soluții digitale avansate, de la optimizarea procesului de creditare și integrarea plăților instant, până la extinderea ecosistemului financiar prin aplicația mobilă și serviciile de autoservire digitală.

Printre realizările majore ale iute Moldova în domeniul digitalizării se numără:

  • Lansarea aplicației mobile Myiute, prin care clienții pot solicita credite, efectua plăți și gestiona împrumuturile într-un mod rapid și intuitiv.
  • Automatizarea procesului de aprobare a creditelor, utilizând algoritmi avansați de analiză a datelor pentru o evaluare eficientă a cererilor, reducând timpul de procesare la doar câteva minute.
  • Dezvoltarea unei rețele extinse de terminale de autoservire, oferind clienților posibilitatea de a efectua tranzacții fără a fi necesară vizita într-o sucursală.
  • Integrarea tehnologiilor de semnătură electronică, eliminând necesitatea documentelor fizice și facilitând contractarea rapidă a împrumuturilor online.

 „Premiul Best NBFI Digital Transformation Moldova 2025 ne onorează și ne motivează să continuăm dezvoltarea soluțiilor financiare bazate pe tehnologie. Transformarea digitală nu este doar un obiectiv strategic pentru iute Moldova, ci o promisiune față de clienții noștri – de a le oferi acces rapid, sigur și convenabil la finanțare. Suntem mândri că eforturile noastre sunt recunoscute la nivel internațional și vom continua să investim în inovație pentru a redefini experiența financiară în Republica Moldova,” – a spus Sergiu Sobuleac, CEO iute Moldova, subliniind importanța acestei distincții.

Premiul Best NBFI Digital Transformation Moldova 2025 evidențiază eforturile remarcabile ale companiilor care au implementat soluții tehnologice inovatoare pentru a îmbunătăți serviciile oferite clienților, a spori eficiența operațională și a se adapta la peisajul financiar în continuă schimbare. Trofeul obținut de iute Moldova reflectă impactul digitalizării asupra eficienței operaționale și calității serviciilor oferite de companie, consolidându-i poziția de lider în sectorul non-bancar. 

Despre iute Moldova: Compania iute Moldova este parte a iute Group, companie Fintech Estoniană, prezentă în patru țări europene: Moldova, Albania, Macedonia și Bulgaria. iute Moldova, cea mai rapidă instituție de creditare nebancară din Republica Moldova, este prima companie de microfinanțare ce pune la dispoziția clienților o rețea de bancomate cardless, precum și posibilitatea de asigurare a creditelor în caz de accident. Strategia reputațională și de suport clienți iute Moldova a fost și rămâne a fi concentrată pe digitalizarea tuturor serviciilor oferite, cea mai rapidă metodă de creditare în condiții personalizate fiind aplicația mobilă Myiute. Dincolo de activitățile de finanțare, iute Moldova este implicată activ în dezvoltarea comunității prin activități de caritate și suport civic.

Despre Global Banking and Finance Review: este o revistă financiară cu sediul în Regatul Unit, lansată în 2010 de Varun Sash. Revista se concentrează pe tendințele și evoluțiile financiare globale și publică interviuri, știri, analize, articole de opinie, recenzii și videoclipuri centrate pe domeniul bancar, brokeraj, schimb valutar, guvernanță corporativă, management al averii, impozite, contabilitate, fuziuni și achiziții, investiții interne și diverse activități de CSR. În 2011 revista a fondat Premiile Global Banking and Finance Awards, eveniment care, de atunci, se desfășoară anual. Premiul Best NBFI Digital Transformation Moldova 2025 este o distincție acordată de publicație, menită să recunoască excelența în transformarea digitală a instituțiilor financiare non-bancare din Republica Moldova.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

PAS/Facebook

€20 mii de la Șor în contul unei deputate PAS? Explicația Mariei Acbaș: Nu ne-am atins de acești bani

În spațiul public este discutat un raport al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din 2023, în care este menționată, printre altele, o firmă administrată de deputata PAS Maria Acbaș. Subiectul a fost mediatizat pe 11 noiembrie de canale de Telegram și site-uri. În aceeași zi, deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat, cu referire la raport, că „banii lui Ilan Șor, veniți prin rețele rusești de influență, au ajuns inclusiv la firma administrată de actuala deputată”. Pentru Ziarul de Gardă, Acbaș a calificat drept „o acuzație absolut nefondată” declarația lui Costiuc și a explicat cum au ajuns cei aproape 20 de mii de euro pe contul firmei și ulterior au fost înlăturați.

Deputatul „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a declarat, făcând referire la raportul SIS, că „banii lui Ilan Șor, veniți prin rețele rusești de influență, au ajuns și la „Doksancom” din Găgăuzia — firma administrată de actuala deputată PAS Maria Acbaș”. El a adăugat că firma „a fost beneficiar direct al transferurilor făcute de cetățeanul rus-israelian Igal Shved, persoană identificată ca intermediar al grupării lui Șor și al surselor financiare din Federația Rusă”. „Transferul de 19 779 euro a fost considerat fără justificare economică și avea, potrivit SIS, un singur scop: finanțarea ilegală a activităților politice legate de partidul „Șansă” și destabilizarea situației interne. Autoritățile au intervenit și banii au fost blocați, dar întrebarea rămâne: Cum se face că o firmă condusă de o actuală deputată PAS a apărut într-un raport SIS privind finanțări ilegale din Rusia?”, a mai spus Costiuc în seara zilei de 11 noiembrie.

Ce arată raportul SIS

Documentul, adus în atenția publică în noiembrie 2025, datează din noiembrie 2023 și este semnat de directorul SIS, Alexandru Musteața. În document sunt prezentate date colectate de SIS „orientate la identificarea, prevenirea şi contracararea pericolelor deosebite pentru securitatea statului”, care „atestă atingerea unui nivel fără precedent a intensităţii acţiunilor și faptelor săvârşite de un actor statal străin – Federaţia Rusă – orientate la ancorarea statului nostru, Republica Moldova, în spaţiul său de influenţă”.

În raport se menționează că „a fost deconspirată o operațiune masivă de influențare a proceselor electorale, în special prin finanțare tenebră a campaniei electorale a Partidul Politic „ȘANSĂ”, valoarea căreia depășește suma de 90.000.000 lei” și că „în sensul promovării electorale, exponenții Partidul Politic „ȘANSĂ” au aplicat mai multe scheme financiare de transfer pentru a.n. „proiecte sociale” sau „proiecte de infrastructură” promovat în raioanele și localitățile țării, a.n. proiect/program „satul moldovenesc” și altele, cu implicarea cetățeanul Federației Ruse și al Israelului SHVED Igal /Igor”.

NM by mihaelaconovali25

Potrivit documentului, „suma finanţărilor prezumate a fi transferate de la „sponsorul” SHVED Igal /Igor, este de 1 032 737 Euro și 280 000 USD”. „Mijloacele bănești din conturile lui SHVED Igal /Igor deținute în Kazahstan, provin din Federația Rusă, de la de la cetățeanul Republicii Moldova și al Federației Ruse Victor GUȚULEAC, d.n. 07.01.1984 – care are conexiuni strânse cu Ilan ȘOR şi cu un oligarh din Federația Rusă”, se mai declara în raport.

Conform documentului, mai mulți producători agricoli au fost printre cei care au beneficiat de „transferuri suspecte de la SHVED Igal/ Igor”. Printre aceștia figurează și firma „Doksancom”, care, potrivit documentului, a primit 19.779 de euro.

Reacția deputatei

Pentru Ziarul de Gardă, deputata PAS, Maria Acbaș a declarat că nu știe cine sunt Igor Shved sau Victor Guțuleac. 

„Domnul deputat (nota red. Costiuc) a lansat o acuzație absolut nefondată, precum că am fi primit bani de la Șor. Comitetul Executiv al Găgăuziei a întocmit liste de terenuri agricole care au suferit din cauza secetei. Firma noastră a depus și ea documente la Comitet în legătură cu seceta. Nouă ni s-a spus de la Comitet că va fi un ajutor, dar a cui, a Comitetului Executiv sau a Adunării Populare a Găgăuziei, nu cunoșteam. De la noi s-au cerut date cu privire la pierderile din cauza secetei și noi le-am oferit. Presupun că în baza acestor informații oferite de fermieri, Comitetul a întocmit lista firmelor”, a explicat parlamentara.

Ea a mai spus că, atunci, au fost prevenite băncile pentru a nu primi acești bani.

„Noi am prevenit băncile că nu dorim ca acești bani să se afle la noi pe conturi, dar au ajuns. Organele de drept au făcut și o investigație la acest subiect și au primit explicații de la noi, fermierii, care am fost ostaticii acestei situații create de Comitetul Executiv. Suma (nota red. circa 20 de mii de euro) a venit pe cont, dar noi de acești bani nici nu ne-am atins. Atunci am înțeles că este un fel de înșelătorie, pentru că au apărut informații în spațiul public că banii sunt de la Șor. Și băncile au spus că tranzacțiile sunt dubioase”, a declarat Maria Acbaș.

Ulterior, potrivit deputatei, „banii de pe cont au fost înlăturați de către bancă”. „În legătură cu toată această situație eu am depus mărturii la Centrul Național Anticorupție. Toți fermierii care erau în lista Comitetului Executiv al Găgăuziei în legătură cu seceta au depus mărturii. Numele lui Igor Shved l-am auzit la CNA. Ce au făcut mai departe organele de drept nu cunosc”, a declarat Maria Acbaș pentru sursa citată.

Solicitați de NewsMaker, reprezentanții PAS au declarat că urmează să vină în curând cu o reacție.

***

Potrivit Ziarul de Gardă, „Doksancom” SRL gestionează o fermă de prăsilă de bovine, având peste 800 vaci de rasă Holstein este în proprietatea Mariei Acbaş. „Doksancom” SRL deține „fabrica Oloi Pak” SRL, care comercializează produse lactate sub brandul „Sana”.

Amintim că decizia antreprenoarei Maria Acbaș din Comrat de a candida pe listele PAS la alegerile parlamentare din septembrie a stârnit un val de reacții. Criticile au apărut mai ales în contextul în care, la scrutinul parlamentar din 2021, Acbaș a candidat pentru un mandat de deputat pe listele Partidului „Congresul Civic”, formațiune condusă de fostul deputat comunist Mark Tkaciuk. Aici mai multe detalii.

Accident la Strășeni: viteza excesivă a provocat trei morți și un rănit

Trei persoane și-au pierdut viața, iar o femeie a fost rănită miercuri în urma unui grav accident rutier produs pe traseul R-25, la ieșirea din satul Lozova, între localitățile Lozova și Micleușeni, raionul Strășeni. Potrivit poliției, șoferul, un bărbat de 65 de ani, conducea cu viteză excesivă și a pierdut controlul volanului, ieșind pe contrasens.

Autoturismul bărbatului, s-a izbit frontal de o altă mașină, condusă de o femeie de 58 de ani, care a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale. În urma impactului, șoferul și doi pasageri, cu vârste de 35 și 36 de ani, au decedat pe loc. Conducătoarea autoturismului a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale.

Polițiștii investighează toate circumstanțele producerii accidentului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Colaj NM

Diplome false în chirurgie estetică pentru persoane din Moldova și România? Funcționară de la Chișinău, reținută

În Republica Moldova este investigată o schemă de corupție legată de diplome false în dermatologie și chirurgie estetică. Șefa unui centru multifuncțional al Agenției Servicii Publice (ASP) a fost reținută, fiind acuzată că ar fi primit o mită de 15.000 de euro de la administratorii unor saloane din Moldova și România, promițând în schimb diplome de absolvire false ale unei instituții de învățământ superior din străinătate, inclusiv recunoașterea și echivalarea acestora. Reprezentanții ASP susțin că faptele nu au legătură cu atribuțiile angajatei sau cu cele ale instituției, dar agenția este deschisă să colaboreze cu ancheta.

Pe 12 noiembrie, reprezentanții Centrului Național Anticorupție (CNA) au anunțat că, împreună cu procurorii Procuraturii municipiului Chișinău, documentează un caz de trafic de influență, în cadrul unui dosar pornit în luna mai 2025, în care este cercetată șefa unui centru multifuncțional al ASP.

„Funcționara este bănuită că ar fi pretins și primit 15.000 de euro mită de la administratori ai mai multor saloane specializate în dermatologie și chirurgie estetică din Republica Moldova și România în schimbul perfectării unor diplome de absolvire false ale unei instituții de învățământ superior din străinătate, fără ca beneficiarii să fi urmat efectiv studiile respective”, au comunicat reprezentanții CNA.

Potrivit instituției, persoana vizată ar fi susținut că are influență asupra unor factori de decizie din domeniul educației și sănătății din Republica Moldova, promițând că poate facilita recunoașterea și echivalarea diplomelor din străinătate. „Astfel, deținătorii diplomelor false, fără pregătire profesională reală, ar fi putut obține dreptul de a efectua proceduri medicale și estetice în saloanele din țară”, au precizat reprezentanții CNA.

Instituția a declarat că persoana bănuită a fost reținută pentru 72 de ore, iar investigațiile continuă, fiind examinate mai multe denunțuri.

Potrivit imaginilor publicate de CNA, ofițerii au desfășurat acțiuni în cadrul ASP la Centrul multifuncțional Chișinău 1.

Centrul Naţional Anticorupţie
Centrul Naţional Anticorupţie
Centrul Naţional Anticorupţie

Reacția Agenției Servicii Publice

Potrivit instituției, „cazul investigat nu are nicio legătură cu domeniul de activitate al Agenției Servicii Publice și nici cu atribuțiile de serviciu ale persoanei vizate”.

„Agenția Servicii Publice condamnă ferm orice formă de corupție și își exprimă deschiderea totală pentru colaborarea cu organele de anchetă în vederea elucidării complete a circumstanțelor cazului. Totodată, ASP reiterează că instituția promovează zero toleranță față de abaterile de la normele legale și de etică profesională, iar eventualele încălcări individuale nu pot fi asociate cu activitatea instituției în ansamblu”, au mai declarat reprezentanții Agenției.

screenshot

Scumpirea macroului în Moldova: ministrul Economiei explică motivele și de ce statul nu poate interveni (VIDEO)

Scumpirea macroului în Republica Moldova a fost determinată de creșterea prețurilor la import și de cotele reduse la pescuitul acestuia. Precizările au fost făcute pe 12 noiembrie de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu. Potrivit oficialului, statul nu poate interveni în stabilirea prețurilor de piață decât dacă este vorba despre „produse sociale”, însă peștele nu face parte din această categorie. El a mai spus că autoritățile urmează să aibă o discuție cu importatorii.

„Dacă ne referim la o valoare din 2023, prețurile de import al macroului au crescut de la circa 2,45 dolari/kg până la doar 3,3 în 2025. Este o creștere puțin mai mare de 34,6% în comparație cu anul 2023. Prețurile au crescut la import. Noi, ca stat, nu putem reglementa prețurile la raft. (…) Doar la produsele sociale. Peștele nu este inclus în categoria produselor sociale”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

În continuare, ministrul a comunicat și un alt motiv al creșterii prețurilor. „Cotele au fost reduse cu până la 60% la pescuitul macroului din Pacific, pe când în Atlanticul de Nord – până la 23% pentru statele membre, în special ale Uniunii Europene. Noi putem valorifica în continuare acordul de liber schimb pe care îl avem cu două state importante în importul de macrou în Republica Moldova, membre ale EFTA. Este vorba de Islanda și Norvegia, unde nu avem taxe vamale, taxe de import”, a spus oficialul.

La întrebarea dacă țara noastră a discutat cu acești importatori, Eugen Osmochescu a declarat: „Urmează să discutăm. N-am discutat pentru că informația a survenit doar ieri”.

Întrebat dacă urmează și alte scumpiri, ministrul a răspuns: „Nu vă pot spune, pentru că noi nu știm. Piața este piață. Noi nu putem interveni cu reglementarea pieței și a prețurilor decât pentru produsele sociale”.

În ultimele zile, în Republica Moldova au crescut brusc prețurile la macrou. Cu doar o săptămână în urmă, un kilogram de pește afumat costa în jur de 150 de lei, iar pe 11 noiembrie, la Piața Centrală din Chișinău, pentru aceeași cantitate se cerea 220 de lei. În cea mai mare rețea de magazine din țară, prețul a ajuns chiar la peste 300 de lei pe kilogram. Pentru NM, Ministerul Agriculturii a declarat că scumpirea este determinată de reducerea stocurilor naturale de pește din Atlanticul de Nord-Est, pe care depinde și țara noastră, deoarece Moldova nu dispune de pescuit marin propriu, iar peștele de mare este importat 100%. Vezi aici mai multe detalii.

MIDR

Reacția lui Bolea la declarația deputatei PAS, privind alimentarea avioanelor în alte țări (VIDEO)

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a venit cu o reacție, pe 12 noiembrie, la declarația deputatei PAS Ana Calinici, potrivit căreia aeronavele se pot alimenta în alte state, ocolind Moldova, pe fundalul crizei generate de sancțiunile SUA împotriva Lukoil. Fără a comenta direct afirmațiile colegei sale de partid sau posibilitatea unei asemenea soluții, Bolea a explicat că avioanele sunt alimentate și la decolare, și la sosirea pe Aeroportul Chișinău, înainte de următorul zbor.

„Fiecare avion care vine în Moldova se aprovizionează din aeroportul din care se pornește, în Republica Moldova se aprovizionează la rândul său cu combustibil și zboară în alt aeroport”, a declarat Bolea.

Amintim că deputata PAS Ana Calinici a declarat, recent, că nu vede un risc de întrerupere a aprovizionării cu kerosen pe Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău, întrucât, spune ea, „avioanele se pot alimenta și în alte state”. Parlamentara a precizat că, în prezent, Guvernul poartă negocieri cu Lukoil pentru preluarea infrastructurii de alimentare, în contextul sancțiunilor americane care vor intra în vigoare pe 21 noiembrie.

Reamintim că, pe 5 noiembrie, Guvernul a anunțat că identifică soluții pentru asigurarea alimentării cu combustibil a Aeroportului Internațional Chișinău „Eugen Doga”, după sancțiunile SUA împotriva a două cele mai mari companii petroliere rusești – Lukoil și Rosneft. Premierul Alexandru Munteanu a precizat că este nevoie de o soluție rezonabilă care să garanteze securitatea și funcționarea aeroportului, considerat „poarta țării”.

Pe 10 noiembrie, ministrul Energiei, Dorin Junghietu a confirmat că statul a demarat negocierile cu Lukoil-Moldova pentru preluarea infrastructurii de alimentare cu kerosen a Aeroportului Chișinău. Oficialul a precizat că autoritățile au realizat deja o serie de acțiuni pentru transferul acestei infrastructuri în proprietatea statului, iar acum responsabilitatea revine companiei ruse, care trebuie să finalizeze procedurile „în regim urgent”.

Precizăm că Lukoil deține aproximativ 110 benzinării din cele circa 570 din Moldova, fiind un agent economic de mare anvergură și un jucător important pentru economia națională, potrivit ministrului Infrastructurii, Vladimir Bolea. Mai mult, compania este singurul importator și vânzător de produse petroliere pentru Aeroportul Chișinău și deține infrastructura de depozitare și încărcare a avioanelor pe teritoriul aeroportului”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: