IuteCredit a achiziționat 10% din acțiunile Energbank

Fintech-ul estonian IuteCredit a cumpărat primele 9,976% din acțiunile Energbank din Republica Moldova, acesta fiind primul pas al companiei spre a deveni o bancă. În cadrul tranzacției desfășurate la bursa din Moldova, au fost cumpărate 199.519 acțiuni la un preț de 170,44 lei per acțiune, cu o valoare totală de peste 34 de milioane de lei (~1,7 milioane de euro).

Tarmo Sild, CEO al IuteCredit Europe, a declarat că „IuteCredit dorește să devină acționarul majoritar al băncii. Vom continua să lucrăm pentru a ne atinge obiectivul dorit”.

Potrivit lui Lilian Guzun, CEO al IuteCredit Moldova, „spiritul Iute”, care va fi insuflat în Energbank, va impulsiona digitalizarea băncii prin aducerea celor mai bune practici din țările baltice și scandinave.

Tarmo Sild consideră că, în următorii doi ani, compania ar putea ajunge la un milion de clienți și la un bilanț de un miliard de euro, iar achiziția băncii face parte din acest plan. „IuteCredit trebuie să devină o neobancă convenabilă și rapidă, banii ar trebui să circule foarte liber, fără probleme, ca un discurs uman. În același timp, principala noastră promisiune este de a oferi o experiență extraordinară în domeniul finanțelor personale, așa că menținerea unei componente umane este foarte importantă într-un moment în care tehnologia devine o parte tot mai mare din viața noastră”, a adăugat Tarmo Sild. Pe lângă achiziția băncii, IuteCredit intenționează să extindă toate serviciile pe care compania le oferă prin intermediul aplicației mobile și să creeze oportunități noi de investiții.

În următorii ani, IuteCredit are de gând să se extindă dincolo de actualele sale piețe principale din Balcani și Moldova și să își dezvolte portofoliul de servicii. „Cea mai mare parte a veniturilor actuale provin din creditele în rate, dar, în viitor, plățile digitale ar putea reprezenta jumătate din portofoliul companiei”, a mai spus CEO al IuteCredit Europe.

IuteCredit – înființată în 2008 – este una dintre cele mai importante companii europene de finanțare personală. Grupul este specializat în credite de consum, oferite prin intermediul filialelor sale. În prezent, IuteCredit deservește clienți din Moldova, Albania, Macedonia de Nord, Bulgaria, precum și din Bosnia și Herțegovina. Produsele de creditare ale IuteCredit sunt împrumuturi de consum negarantate cu scadențe între o lună și 48 de luni și împrumuturi garantate cu gaj auto cu scadențe de până la 72 de luni. Compania operează propria rețea de ATM-uri care sunt utilizate prin intermediul aplicației mobile MyIute. Misiunea IuteCredit este de a crea o experiență extraordinară în domeniul finanțelor personale, depășind așteptările clienților.

www.iutecredit.com

Banca Comercială „Energbank” S.A. activează pe piața financiară din Republica Moldova timp de 25 de ani. În această perioadă, banca a devenit una dintre cele mai bune instituții financiare de nivel mediu din țară, cu active totale de 2,96 miliarde de lei (~147 de milioane de euro) la 30.11.2021. Cu rețeaua sa extinsă de 45 de sucursale și agenții, banca oferă o gamă completă de servicii dedicate în mare parte persoanelor fizice și întreprinderilor mici și mijlocii, oferind servicii financiare pe întreg teritoriul țării.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Popescu renunță la mandatul de deputat, după ce a fost numit emisar special al Maiei Sandu: „Nu avem timp de pierdut”

Nicu Popescu renunță la mandatul de deputat în favoarea funcției de emisar special al președintelui pentru afaceri europene și parteneriate strategice. Anunțul a fost făcut de Popescu pe pagina sa de Facebook, pe 31 octombrie.

Pentru a contribui în continuare la procesul de aderare la UE și la consolidarea sprijinului european pentru Republica Moldova, renunț la mandatul de deputat și preiau poziția de Emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice. În acest rol mă voi concentra pe dialogul politic și pe parteneriatele necesare cu instituțiile UE, cu statele membre, cu parlamentari, cu media și mediul cultural, precum și cu partenerii strategici ai Moldovei”, a scris Nicu Popescu.

Acesta a mai spus că, în noua sa funcție, ca colabora „strâns” cu Președinția, Parlamentul, Guvernul, Ministerul Afacerilor Externe și Biroul de Integrare Europeană.

Nu avem timp de pierdut: fiecare dialog, fiecare prieten și fiecare progres contează. Avem nevoie de unitate, claritate și încredere. Parcursul european este o responsabilitate și îl ducem la capăt”, a conchis el.

Amintim că, pe 31 octombrie, președinta Maia Sandu a semnat un decret prin care Nicu Popescu a fost numit emisar special pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Nicu Popescu a candidat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 pe lista PAS, reușind să obțină un mandat de deputat.

Anterior, acesta a fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene în perioada 2021-2024, în Guvernul Gavrilița și Guvernul Recean. De asemenea, el este co-director al Programului de Securitate Europeană la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), cu sediul la Paris.

presedinte.md

Nicu Popescu, numit emisar special pentru afaceri europene. Decretul semnat de Maia Sandu (DOC)

Deputatul PAS Nicu Popescu a fost numit emisar special al președintelui pentru afaceri europene și parteneriate strategice. Un decret în acest sens a fost semnat de președinta Maia Sandu pe 31 octombrie.

Emisarul special pentru afaceri europene și parteneriate strategice are mandatul de a consolida sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, de a avansa dimensiunea politică a procesului de aderare și de a dezvolta relațiile cu partenerii strategici ai țării pentru consolidarea păcii și securității, în strânsă cooperare cu Președintele Republicii, Guvernul și Parlamentul”, a transmis instituția prezidențială într-un comunicat.

420-n by Ana-Maria

Amintim că Nicu Popescu a fost ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene în perioada 2021-2024, în Guvernul Gavrilița și Guvernul Recean. De asemenea, el este co-director al Programului de Securitate Europeană la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), cu sediul la Paris.

Popescu a candidata la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 pe lista PAS, reușind să obțină un mandat de deputat.

NM

LIVE Alexandru Munteanu solicită votul de încredere al Parlamentului și răspunde întrebărilor deputaților

Candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu, prezintă pe 31 octombrie, în fața deputaților Republicii Moldova, programul său de guvernare și echipa pe care o propune. La final, el va solicita votul de încredere al parlamentarilor.

Potrivit legii, candidatul pentru funcția de prim-ministru cere, în termen de 15 zile calendaristice de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate și a întregii liste a Guvernului. Programul de activitate și lista Guvernului se dezbat în ședința Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților aleși.

În baza votului de încredere acordat de Parlament, președintele Republicii Moldova numește Guvernul prin decret, în termen de cel mult 14 zile calendaristice de la data adoptării de către Parlament a hotărârii pentru aprobarea programului de activitate al Guvernului și acordarea votului de încredere.

În termen de cel mult 3 zile calendaristice de la data emiterii decretului privind numirea Guvernului, membrii Guvernului depun individual, în fața președintelui Republicii Moldova, jurământul.

***

Pe 28 octombrie, Alexandru Munteanu a prezentat lista tuturor miniștrilor care ar urma să facă parte din viitorul cabinet. Potrivit acesteia, opt miniștri din Guvernul Recean și-ar putea păstra funcțiile. Munteanu a prezentat și „programul de Activitate al Guvernului „UE, Pace, Dezvoltare””.

Alexandru Munteanu – de carieră economist – a fost propus la funcția de prim-ministru de PAS, care a obținut majoritatea după alegerile parlamentare din septembrie. Pe 24 octombrie, după consultările cu fracțiunile parlamentare, președinta Maia Sandu l-a desemnat oficial la această funcție.

screenshot

„O problemă complicată“. Munteanu, întrebat cum vede dialogul cu regiunea transnistreană

Candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu, a spus că dialogul cu regiunea transnistreană și reglementarea conflictului reprezintă „o problemă complicată”. „Nu s-a rezolvat de 30 și ceva de ani, așa că Guvernul nostru, care nu este nici măcar învestit, nu poate să o rezolve peste noapte, dar deja lucrăm în acest sens”, a adăugat Munteanu. Declarațiile au fost făcute în dimineața zilei de 31 octombrie, înainte de ședința Parlamentului, la ședința Comisiei juridice, pentru numiri și imunități.

În timpul ședinței, Munteanu a fost întrebat cum vede dialogul cu regiunea transnistreană și reglementarea conflictului.

„E o problemă complicată. (…) Nu s-a rezolvat de 30 și ceva de ani, așa că Guvernul nostru, care nu este nici măcar investit, nu poate să o rezolve peste noapte, dar deja lucrăm în acest sens. (…) Vom rezolva această situație în mod constructiv, pașnic, nu este vorba de intervenții militare sau ceva de genul acesta, forțate. Deocamdată se lucrează tehnic prin Birou, lucrăm cu partenerii noștri, în primul rând cu Uniunea Europeană. Sigur că am vrea să rezolvăm și cu partenerii… cu Statele Unite. Evident că ne-am dori cu toții… și eu, ca cetățean al Republicii Moldova, care mă duceam la Tiraspol când eram școlar, aș vrea ca partea transnistreană să devină integral și plenipotențiar parte a țării, a Republicii Moldova”, a răspuns Munteanu.

Întrebat dacă formatul 5+2 va fi păstrat sau dezvoltat, candidatul a răspuns: „Eu nu prea văd formatul acesta să fi lucrat acum. Eu cred că acum s-a creat o nouă situație și va trebui să ne regândim la toate formatele existente până acum”.

Menționăm că, în timpul ședinței Comisiei juridice pentru numiri și imunități, a fost dat aviz pozitiv proiectului de hotărâre pentru aprobarea Programului de activitate al Guvernului și acordarea votului de încredere Guvernului, precum și proiectului de hotărâre pentru aprobarea listei ministerelor.

Începând cu ora 10:00, candidatul desemnat la funcția de prim-ministru, Alexandru Munteanu, urmează să prezinte în fața deputaților Republicii Moldova programul său de guvernare și echipa pe care o propune. La final, el va solicita votul de încredere al parlamentarilor.

delfi.lv

Parlamentul Letoniei a decis să se retragă din Convenția de la Istanbul privind protecția femeilor împotriva violenței

Parlamentul Letoniei a votat, pe 30 octombrie, pentru un proiect de lege privind retragerea țării din Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută și sub numele de Convenția de la Istanbul. În termen de zece zile, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, trebuie fie să semneze proiectul de lege, fie să îl retrimită legislativului pentru reexaminare. În timpul adoptării documentului, aproximativ 5 000 de persoane s-au adunat în fața clădirii Parlamentului leton, protestând împotriva denunțării convenției. Unii au acuzat autoritățile letone că „copiază Rusia”, întrucât Moscova nu a semnat convenția din 2011 elaborată de Consiliul Europei, relatează Delfi.lv.

Potrivit sursei citate, susținătorii retragerii din Convenție consideră că aceasta divizează societatea și că violența domestică poate fi combătută și fără tratate internaționale. Oponenții ieșirii țării din Convenție au subliniat că un asemenea pas ar putea restrânge drepturile omului și ar putea afecta negativ imaginea internațională a Letoniei.

Ambasadele Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Franței, Germaniei, Islandei, Irlandei, Țărilor de Jos, Norvegiei, Poloniei, Sloveniei, Spaniei, Suediei, Elveției și Marii Britanii, acreditate la Riga, și-au exprimat deja îngrijorarea în legătură cu retragerea Letoniei din Convenția de la Istanbul. Într-o scrisoare adresată deputaților letoni, diplomații au subliniat că această convenție reprezintă cel mai cuprinzător cadru juridic menit să prevină și să combată toate formele de violență împotriva femeilor și violența domestică, inclusiv protecția împotriva violului, hărțuirii sexuale, persecuției și violenței online. Diplomații au remarcat că documentul a contribuit la schimbări pozitive în legislația și politicile naționale, precum și la consolidarea cooperării internaționale în lupta împotriva violenței asupra femeilor.

Dacă președintele Rinkēvičs va semna proiectul de lege, Letonia va deveni prima țară din Uniunea Europeană care se retrage din Convenția de la Istanbul. Anterior, acest lucru a fost făcut de Turcia. Totodată, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Lituania, Slovacia și Armenia au semnat documentul, dar nu l-au ratificat niciodată.

Republica Moldova a semnat Convenția de la Istanbul încă din 2017, însă a ratificat-o abia în 2022.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: