„La Microinvest nu facem diferența dintre clienții Agro mici sau mari, credem în agricultura modernă și finanțăm orice idee de dezvoltare” – Vasilii Macovei, manager regional Nord

Aproximativ 1 miliard de lei din portofoliul Microinvest este destinat sectorului Agro. Agricultorii din toată țara își finanțează cele mai moderne proiecte, beneficiind de suport financiar și soluții personalizate de dezvoltare. Să fii client Agro la Microinvest, nu înseamnă doar creditare, ci o comunitate, care vede în agricultură o valoare și tinde să o dezvolte.

Vasilii Macovei, manager regional Nord, cunoaște în detalii principalele beneficii ale creditelor Agro de la Microinvest, dar și provocările cu care se confruntă agricultorii din Moldova.

– Vasilii, ești originar din Nordul țării, ești și tu agricultor și zilnic interacționezi cu agricultori care vor să-și finanțeze gospodăriile la Microinvest. Ce rol are sectorul agricol pentru activitatea companiei, în particular, și Republica Moldova, în general?

– Pot spune cu precădere că agricultura a fost, este și va fi un sector de bază al economiei țării noastre. Am fost norocoși să fim localizați într-o regiune care are toate condițiile necesare pentru recoltarea plantelor: sol bun, climă potrivită și oameni harnici. Suntem bucuroși, că în pofida crizelor și schimbărilor climatice, cu fiecare an această ramură se dezvoltă, iar asta ne motivează să finanțăm agricultorii care vor să facă agricultură de calitate, acasă. Pentru activitatea companiei noastre, agricultura este una din direcțiile de bază. Aproximativ 45% din portofoliul Business este orientat spre afacerile agricole, iar regional, portofoliul ajunge și până la 70% din numărul total de credite acordate.

– Care sunt cele mai populare tipuri de afaceri agricole finanțate Microinvest?

– Finanțăm toate domeniile agricole, chiar avem și domenii mai exotice pentru țara noastră pe care le credităm, de exemplu: creșterea afinelor, cultivarea hibrizilor de grâu francez etc. Cele mai populare sunt cultivarea cerealelor, plantelor oleaginoase și creșterea animalelor. Susținem financiar agricultorii în toate etapele activității lor și a anului agricol. Printre scopurile principale se numără finanțarea mijloacelor circulante, modernizarea tehnologiilor și tehnicilor de lucru, crearea construcțiilor post recoltare și a frigiderelor de păstrare a roadei. Interacțiunea directă cu agricultorii ne permite să înțelegem pe deplin necesitățile lor și să le oferim ceea de ce au nevoie, atunci când au nevoie, în condiții favorabile și flexibile.

– Conform datelor BNM, fiecare al doilea credit debursat în Agro este de la Microinvest. Cum ați reușit să obțineți încrederea agricultorilor de a se credita la Microinvest?

– Da, într-adevăr, în anul 2021 ne-am clasat pe locul întâi după numărul creditelor debursate în domeniul Agricol și nu ne oprim aici, vedem potențial în finanțarea acestei ramuri, cu impact național. Clienții Microinvest pot nu doar să acceseze un credit la momentul oportun, ci beneficiază de un pachet de servicii utile, pregătite din timp și o limită de credit preaprobată care îi ajută să-și dezvolte gospodăriile țărănești după ultimele standarde și să-și realizeze proiectele până la sfârșit. Pentru asta, experții noștri petrec foarte mult timp în câmpuri, alături de agricultori. Noi venim la ei nu doar să le debursăm credite, dar și pentru a afla cum le merge, cu ce probleme se confruntă și care sunt soluțiile de care au nevoie. Iar unul din cele mai importante avantaje pe care îl oferim este rapiditatea. Un proiect realizat la timp aduce nu doar venit, ci și economisește cheltuielile suplimentare care pot apărea în viitor. În agricultură, asta este vital.

– Cu toții știm că agricultura este o ramură cu perspectivă, dar și riscantă în același timp, din cauza condițiilor climaterice și calamităților tot mai actuale în prezent, care nu întotdeauna pot fi prevenite. Cum susține Microinvest agricultorii în perioadele dificile?

– Noi de fapt suntem mereu alături de clienții noștri, și la bine și la greu și încercăm să găsim soluții pentru fiecare situație. În anul 2020, când țara noastră a fost afectată de una dintre cele mai severe secete din ultimele două decenii, noi am ales să susținem agricultorii, ajutându-i să se adapteze la noua realitate și să nu dea mâinile în jos. Am mers la fiecare în parte și am discutat din timp ce se poate de făcut pentru a ieși din această criză. Ba mai mult, am finanțat și roada anului 2021. Totul poate fi rezolvat, dacă este bine analizat și prognozat. Cât de paradoxal nu ar suna, anume astfel de momente te fac mai puternic și optimist. Clienții noștri sunt siguri în ziua de mâine, că vor fi susținuți, ascultați și înțeleși și nu vor fi presați.

– Ce recomandări ai putea să le dai agricultorilor din Moldova? Care sunt beneficiile de care au parte dacă devin clienții Microinvest??

– Un agricultor care alege calea modernizării astăzi, va fi mereu cu un pas înaintea celor care au ezitat. Le recomand cu încredere agricultorilor să investească în agricultură sustenabilă, sisteme moderne antigrindină și de irigare, utilaje inovatoare de prelucrare a solului și recoltare, dacă își doresc o roadă bună și de calitate. Iar noi le putem fi alături prin suport financiar la momentul oportun, abordare individuală, expertiză și soluții adaptate pentru specificul afacerii. Dacă să vorbim despre beneficiile clienților Microinvest, noi am fost printre primele organizații care au început să ofere vacanță de plată agricultorilor. De asemenea, noi oferim consultații referitor la obținerea subvențiilor de care pot beneficia agricultorii și asigurăm accesul în unul din cele mai mare ecosisteme de parteneri distribuitori de tehnică și utilaje agricole. Și cel mai important, noi direcționăm clienții spre investiții rezonabile. O să dau un exemplu simplu, un depozit construit anul acesta îți va economisi mai mulți bani decât un credit „ieftin”, dar accesat lent. Iar un proiect finanțat 100% și la momentul oportun va avea mai mult succes decât o investiție superficială.

– Ce priorități strategice are Microinvest pentru sectorul agricol și agricultorii din Moldova?

– Compania noastră vede în agricultură un sector cu perspectivă, care trebuie modernizat. Banii în economia țării noastre vin din mai multe surse, iar agricultura este una din cele mai importante. Iată de ce, tehnicile de lucru în agricultură trebuie eficientizate și îmbunătățite cu fiecare an, iar asta necesită investiții în utilaje de ultimă generație. Microinvest este deschis să ofere suport financiar de până la 2 000 000 lei, fără gaj, cu grafic de rambursare adaptat capacităților afacerii, tuturor celor care au o idee în domeniul agricol, inclusiv tinerilor. Noi nu facem diferența dintre clienții Agro mici sau mari. Nu credităm doar afaceri curente și de succes, dar și cele la început de cale, oferindu-le o strategie rezonabilă de finanțare și suportul necesar. Vom continua să ne îmbunătățim produsele, să aflăm și mai multe detalii despre specificul tuturor ramurilor agricole și să susținem dezvoltarea agriculturii la nivel național.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Guvernarea pro-rusă din Georgia interzice votul în străinătate: „reducem influența forțelor externe”

Cetățenii Georgiei își vor putea exercita dreptul la vot doar pe teritoriul țării, conform amendamentelor aduse Codului Electoral și aprobate miercuri, 17 decembrie, în Parlamentul de la Tbilisi cu 79 de voturi pentru și 11 împotrivă.

Una dintre principalele noutăți ale legislației electorale este că secțiile de vot nu vor mai fi deschise în alte țări. Astfel, scrutinul parlamentar din 2028 va avea loc exclusive în Georgia, la fel cum se desfășoară alegerile locale, transmite DW.

Archil Gorduladze, președintele Comitetului parlamentare pentru probleme juridice și deputat al partidului de guvernământ „Visul Georgian”, a declarat pentru presă că cetățenii Georgiei aflați în străinătate vor putea vota întorcându-se în țară în ziua alegerilor.

„Toate afirmațiile opoziției conform cărora noile amendamente ar priva diaspora georgiană de dreptul de vot sunt simple speculații”, a precizat el pentru agenția Interfax.

Totodată, președintele Parlamentului georgian, Șalva Papuașvili, a declarat că aceste modificări „vor reduce influența forțelor externe” asupra proceselor electorale și vor permite georgienilor să facă o alegere „mai adecvată și informată”. De asemenea, el a subliniat că „modelul respectă standardele internaționale” și este „așa cum votează Irlanda, Malta, Armenia și Israelul”.

„Există riscuri speciale pentru cetățenii non-rezidenți, aflați sub influența jurisdicției și mediului politic străin, unde statul nu poate preveni intervenția. Crearea unei sisteme electorale pe teritoriul Georgiei crește stabilitatea alegerilor, reduce influența actorilor externi și asigură un vot mai conștient și mai informat”, a explicat Papuashvili.

Măsura a stârnit critici atât în interiorul țării, cât și pe plan internațional. Oponenții acuză autoritățile că restricția vizează una dintre principalele baze de susținere ale opoziției: diaspora georgiană. Analistul politic georgian Gela Vasadze consideră că guvernul de la Tbilisi încearcă să prevină un scenariu similar celui din Moldova, unde voturile cetățenilor din străinătate au influențat decisiv rezultatul alegerilor. În prezent, aproximativ 1,5 milioane de georgieni trăiesc în afara țării.

La scrutinul legislativ din 2024, nerecunoscut de opoziție, în cele 60 de secții de vot deschise în străinătate au votat aproximativ 34.000 de georgieni din cei aproape 96.000 înregistrați de autoritățile consulare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
NewsMaker/Andrei Mardari

Cine și prin ce proceduri poate obține cetățenia Moldovei? Reguli noi: test la română, interviu la SIS și fără intermediari

Pe 24 decembrie, în Republica Moldova va intra în vigoare o nouă lege a cetățeniei, care va înăspri procedura de obținere a acesteia. Solicitanții vor fi obligați să susțină un test de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției, să depună dosarele exclusiv personal, iar verificările vor deveni mai ample și mai riguroase. Autoritățile susțin că modificările, elaborate în baza practicilor statelor Uniunii Europene, vor contribui la combaterea mai eficientă a fraudei și corupției și, în același timp, vor sprijini o mai bună integrare socială și culturală a noilor cetățeni. NewsMaker explică ce anume se schimbă și cât de mult aceste modificări vor complica obținerea cetățeniei Republicii Moldova.

Cum a apărut noua lege și de ce este necesară

Necesitatea elaborării unei noi legi a cetățeniei a fost discutată încă din anul 2023. Documentul a fost elaborat în baza recomandărilor formulate în două rapoarte rezultate în urma evaluărilor ex post ale legislației existente (nr: ex post reprezintă o analiză a datelor statistice care permite evaluarea eficienței, identificarea problemelor și elaborarea măsurilor pentru soluționarea acestora). Concluziile acestor rapoarte indică că cadrul legal trebuie revizuit integral: de la proclamarea independenței, contextul s-a schimbat, ceea ce a amplificat riscurile de fraudă, iar legislația trebuie, totodată, aliniată la standardele Uniunii Europene.

Proiectul noii legi a fost înaintat Parlamentului în iunie 2025 de un grup de deputați ai partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS). Până la mijlocul lunii iulie, documentul a fost adoptat în două lecturi, iar pe 18 septembrie a fost promulgat de președinta Maia Sandu. Legea a fost publicată în „Monitorul Oficial” pe 24 septembrie, iar noile reguli de obținere a cetățeniei vor intra în vigoare la trei luni de la publicare – pe 24 decembrie.

Legea adoptată este a treia din istoria Republicii Moldova de la obținerea independenței. Primul act normativ în domeniu a fost adoptat în 1991, iar cel de-al doilea — în anul 2000, odată cu aderarea țării la Convenția europeană cu privire la cetățenie. În nota de fundamentare, autorii proiectului au indicat că legea din 2000 conține vulnerabilități și neconcordanțe, întrucât anumite prevederi permit interpretări diferite. Agenția Servicii Publice (ASP) a precizat că, în ultimii trei ani, au fost identificate peste o sută de tentative de obținere frauduloasă a cetățeniei — prin utilizarea unor documente false sau a unor date care nu corespund realității — aspect care a constituit unul dintre motivele principale ale inițierii reformei.

În nota explicativă a legii deja adoptate se precizează că aceasta trebuie să consolideze măsurile împotriva fraudei și corupției și să reducă riscurile de influență externă. ASP susține că noile prevederi corespund practicilor europene, iar norme similare sunt aplicate în multe țări, inclusiv în România, Belgia, Polonia, Suedia și Austria. „Noua lege transmite un semnal clar: Moldova își prețuiește cetățenia și va acorda acest statut doar celor care respectă valorile, legea și identitatea statului”, au spus reprezentanții ASP.

Ce s-a schimbat în legea cetățeniei

Noua lege păstrează principalele modalități de dobândire a cetățeniei. Ca și până acum, aceasta poate fi obținută prin naștere, recunoaștere, adopție, redobândire sau prin naturalizare, precum și, în cazuri excepționale, în interesul Republicii Moldova sau în baza acordurilor internaționale. Totodată, documentul a fost rescris pentru a elimina ambiguitățile. Solicitanții au fost împărțiți pe categorii de vârstă și a fost introdusă o procedură separată pentru minori, termenii au fost armonizați cu Legea privind regimul străinilor, iar regulile privind șederea neîntreruptă și ieșirile din țară au fost clarificate.

Test la limba română și cunoștințe despre Constituție

Una dintre cele mai importante modificări aduse de noua lege este introducerea obligației ca solicitanții să susțină un examen de cunoaștere a limbii române și a prevederilor Constituției atunci când dobândesc cetățenia Republicii Moldova prin recunoaștere, naturalizare sau redobândire. Autorii proiectului invocă practica altor state europene, inclusiv a României. „Această noutate este menită să asigure o integrare socială și culturală eficientă a noilor cetățeni în societate. Îndeplinirea acestei condiții le va permite să participe activ la viața socială, să înțeleagă și să respecte normele și valorile, precum și să îmbunătățească comunicarea și accesul la servicii”, se menționează în nota explicativă.

Autoritățile estimează că noua cerință va contribui nu doar la integrarea socială și culturală, ci va servi și ca un filtru suplimentar pentru „eliminarea cererilor nejustificate”. Astfel, potrivit autorilor proiectului, cetățenia va putea fi obținută doar de persoanele care „au un interes real și sunt pregătite pentru integrarea în societate”.

Noua lege stabilește, așadar, în mod expres obligația susținerii examenului de cunoaștere a limbii române și a Constituției, organizarea acestuia urmând să fie asigurată de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare din cadrul Ministerului Educației. Pentru obținerea cetățeniei, solicitanții vor trebui să demonstreze cunoașterea limbii române la nivel B2 și să obțină un punctaj cuprins între 75 și 100 de puncte la examen. Testarea nu va fi obligatorie pentru persoanele cu forme grave sau accentuate de dizabilitate, pentru copiii cu vârsta sub 14 ani, precum și pentru cei cărora cetățenia le este acordată în interesul statului.

Depunerea documentelor va fi posibilă doar personal

O altă cerință nouă a legii este că toate cererile de obținere a cetățeniei vor trebui depuse exclusiv personal, fără reprezentanți sau intermediari. Autoritățile explică această măsură prin „creșterea atractivității” cetățeniei Republicii Moldova: în opinia lor, acest lucru a dus la sporirea riscului tentativelor de obținere frauduloasă a cetățeniei, pe baza unor documente de proveniență necunoscută sau falsificate.

În nota explicativă se menționează că cetățenia Republicii Moldova oferă acces la regimul fără vize cu Uniunea Europeană, iar în contextul parcursului european al țării ar putea deveni, pe viitor, și un pas spre statutul de cetățean al UE. Totodată, autorii subliniază că cerința depunerii personale a cererilor este legată și de situația geopolitică actuală din regiune: potrivit acestora, măsura reduce riscul ca cetățeni ai statelor implicate în conflicte armate să utilizeze documente moldovenești pentru a se deplasa în alte țări, în special în UE, și contribuie la prevenirea ocolirii măsurilor restrictive internaționale.

Pentru a diminua riscurile de fraudă, autoritățile au exclus posibilitatea depunerii cererilor prin reprezentanți împuterniciți și au consacrat obligativitatea depunerii personale. Cererile de obținere a cetățeniei prin naturalizare vor trebui depuse personal la una dintre subdiviziunile Agenției Servicii Publice din Republica Moldova. Cererile de redobândire a cetățeniei și cele de obținere a cetățeniei prin recunoaștere vor fi, de asemenea, depuse personal: fie la o subdiviziune a ASP, dacă solicitantul se află în Republica Moldova, fie la o misiune diplomatică sau oficiu consular, dacă acesta se află în străinătate.

Verificări mai stricte ale documentelor și interviuri la SIS

Noua lege extinde atribuțiile autorităților care examinează și avizează cererile de obținere a cetățeniei. Termenul de examinare a cererilor de acordare a cetățeniei prin recunoaștere sau naturalizare, precum și a celor de retragere a cetățeniei, a fost majorat de la șase luni la un an. La necesitate, acesta va putea fi prelungit cu încă cel mult șase luni — dacă va fi nevoie de timp suplimentar pentru verificarea autenticității documentelor și a unor fapte sau pentru înlăturarea neconcordanțelor. Autorii proiectului au explicat că această modificare va oferi autorităților mai multe posibilități de a verifica trecutul solicitantului.

Legea modifică și procedura de examinare a cererilor de acordare sau de redobândire a cetățeniei. În prezent, refuzul este posibil dacă persoana a comis crime internaționale sau de război și crime împotriva umanității, este implicată în terorism, are antecedente penale sau este cercetată penal, reprezintă o amenințare la adresa securității statului și a ordinii publice, ori a prezentat informații false sau a ascuns fapte importante. În noua redacție este introdus mecanismul de respingere a cererii — aceasta poate fi respinsă imediat dacă lipsesc documente sau dacă acestea nu corespund cerințelor.

Au apărut și noi temeiuri pentru refuzul acordării cetățeniei. În special, vor fi respinse cererile persoanelor care au făcut parte din formațiuni armate ilegale, din forțele armate ale unei entități neconstituționale sau ale unui stat agresor, recunoscut ca atare de ONU, Parlamentul European sau Parlamentul Republicii Moldova, ori din forțele armate ale unui stat cu care Republica Moldova a rupt relațiile diplomatice sau se află în stare de război. De asemenea, vor fi refuzate cererile persoanelor supuse sancțiunilor internaționale la care Republica Moldova a aderat. Aceleași temeiuri au fost incluse și în lista motivelor pentru retragerea cetățeniei.

Legea a clarificat și cerințele privind veniturile pentru naturalizare. Dacă anterior era suficient să fie indicate „surse legale de venit”, acum acestea sunt precizate: venitul lunar net trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim pe economie stabilit pentru anul în curs, iar activitatea care generează acest venit trebuie desfășurată cu cel puțin trei ani înainte de depunerea cererii. În nota explicativă se arată că unii solicitanți se angajau fictiv. Potrivit datelor autorităților competente, aproximativ 40% se angajează cu câteva luni sau chiar săptămâni înainte de depunerea documentelor, iar după obținerea cetățeniei demisionează.

Noua lege permite Comisiei pentru problemele cetățeniei și altor autorități să convoace solicitantul la interviu, pentru a verifica veridicitatea informațiilor, a obține explicații sau a solicita documente lipsă. Despre interviu solicitantul trebuie informat din timp — cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte, prin notificare electronică sau scrisoare recomandată, iar cu acordul părților întâlnirea poate avea loc și la distanță.

De asemenea, au fost extinse atribuțiile Ministerului Afacerilor Interne. Dacă anterior instituția colecta date, verifica temeiurile de refuz și pregătea un aviz pentru ASP, acum va putea efectua verificări suplimentare, inclusiv clarificarea existenței antecedentelor penale și analiza informațiilor privind comportamentul și activitatea solicitantului. Mai multe competențe va primi și SIS: serviciul va putea convoca solicitantul la interviu și va putea solicita documente și informații suplimentare, indiferent de locul și modalitatea depunerii cererii. În nota explicativă se menționează că anterior SIS avea anumite limitări, din cauza cărora nu putea verifica pe deplin solicitanții care depuneau documentele prin intermediul ambasadelor.

Așteptările autorităților

Autoritățile se așteaptă ca noile reguli să consolideze securitatea națională și să reducă riscul de fraudă în procesul de obținere a cetățeniei. Depunerea personală a cererilor va permite identificarea exactă a solicitantului, efectuarea unor verificări mai riguroase și diminuarea probabilității acordării cetățeniei în baza unor documente falsificate sau de proveniență dubioasă.

În plus, autoritățile mizează pe faptul că excluderea intermediarilor va reduce riscurile de corupție. În nota explicativă se menționează că intermediarii pot oferi „urgentarea” procedurii sau „rezultate garantate” (contra cost) și pot încerca să influențeze deciziile funcționarilor publici. Depunerea personală, potrivit autorilor, sporește responsabilitatea solicitantului pentru informațiile prezentate și face procedura mai transparentă și mai ușor de gestionat pentru autorități.

Potrivit autorilor legii, aceasta ar trebui să ajute și la soluționarea problemei persoanelor care, formal, sunt considerate cetățeni ai Republicii Moldova prin naștere, dar nu și-au perfectat niciodată actele. Este vorba despre cei născuți în străinătate, care nu și-au înregistrat nașterea în Republica Moldova și nu figurează în registrele de stat. Conform legii, aceștia pot avea cetățenia Republicii Moldova, însă statul nu le poate elibera acte de identitate până când persoana nu își confirmă acest statut și nu prezintă dovezile necesare. Noile reguli ar urma să simplifice procedura de recunoaștere.

„Modificările sunt orientate spre perfecționarea procedurilor de obținere a cetățeniei, cu scopul consolidării securității naționale și creșterii eficienței administrative, prevenind acordarea cetățeniei persoanelor care pot reprezenta o amenințare la adresa securității statului. Implementarea măsurilor propuse are o importanță-cheie pentru prevenirea riscurilor, precum și pentru protejarea eficientă a drepturilor și libertăților cetățenilor și pentru sporirea încrederii partenerilor europeni în capacitatea Republicii Moldova de a gestiona și proteja eficient frontierele, în conformitate cu standardele europene”, au declarat autorii proiectului.

Noua lege va intra în vigoare pe 24 decembrie. Cererile care, până la această dată, se vor afla în curs de examinare vor continua să fie analizate conform regulilor valabile la data depunerii lor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
screenshot

Deputații Republicii Moldova, invitați să îndeplinească dorințele a 101 copii (FOTO)

Deputații Parlamentului Republicii Moldova au primit câte o scrisoare de la 101 copii cu dizabilități severe din țară. În scrisori, copiii și-au exprimat dorințele, iar parlamentarii au fost îndemnați să le îndeplinească în mod voluntar. Inițiativa aparține Ludmilei Adamciuc, deputată a Partidului Acțiune și Solidaritate, și a fost prezentată în cadrul ședinței plenare din 18 decembrie.

„Aici avem 101 scrisori de la 101 copii cu dizabilități severe din toată țara. Astăzi, deputații din parlament vor avea ocazia să fie Moș Crăciun pentru ei”, a comunicat Admaciuc pe 18 decembrie, pe pagina sa de Facebook, înainte de ședința Parlamentului.

La ședința plenară, Adamciuc s-a adresat deputaților. „Indiferent de partidul politic din care facem parte, există momente în care este important să facem abstracție de diferențele dintre noi. (…) În perioada sărbătorilor de iarnă vorbim foarte mult despre generozitate și propun să transformăm această dorință de a dărui într-un gest comun și să creăm o tradiție. (…) 101 copii cu dizabilități severe din întreaga țară au fost invitați să creeze o scrisoare pentru Moș Crăciun, împreună cu părinții lor și împreună cu îngrijitorii. Noi, fiecare deputat, avem posibilitatea să luăm câte o scrisoare și să îndeplinim această dorință în mod voluntar”, a declarat parlamentara.

Ulterior, deputata a împărțit scrisorile deputaților prezenți în sală. „Vinerea viitoare, când o să venim la ședința plenară, o să vă invit să aduceți cutia și să o lăsați sub brad. (…) Împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin agențiile teritoriale, vom avea grijă ca darurile să ajungă la acești copii în siguranță. (…) Înțelegem cu toții că această inițiativă nicidecum nu înlocuiește responsabilitățile noastre legislative și nici politicile publice necesare pentru a asigura un sprijin corespunzător familiilor în care cresc copii cu dizabilități”, a declarat parlamentara.

„Nu știu cum vouă, dar mie mi-a nimerit un pământean de la Cahul”, a spus președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Liderul fracțiunii „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a propus ca fiecare deputat să meargă la copii pentru a oferi darurile în mod personal. „Eu salut această inițiativă venită de la doamna deputat, dar nu-mi place procedura: să lăsăm sub brad. Fiecare din acești copii are o speranță și eu cred că fiecare deputat, nu contează din care localitate i-a venit scrisoarea, poate să ajungă la această familie acasă”, a declarat Usatîi. „Dacă rămân plicuri, dați-le încoace”, a mai spus acesta. „Este o idee absolut fantastică și eu încurajez, dacă avem posibilitatea. Eu am vrut să fac acest lucru să fie cât mai ușor pentru dumneavoastră”, a reacționat deputata Ludmila Adamciuc.

Ulterior, pe rețelele de socializare, unii deputați s-au referit la inițiativa deputatei.

Tudor Mardei | NewsMaker

Prima moțiune simplă în Guvernul Munteanu: Opoziția o cheamă la raport pe ministra Agriculturii

Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga este chemată la raport în Parlament, după ce 42 de deputați din opoziție, la inițiativa Partidului Nostru, au semant o moțiune simplă. Mai exact, documentul prezentat de președintele Comisiei de profil, Serghei Ivanov, evidențiază problemele cu care se confruntă agricultorii, inclusiv lipsa finanțărilor, dificultățile în subvenționare și reacția insuficientă a instituției de resort.

„Trebuie să tratăm cu multă seriozitate atât agricultura, cât și toate sectoarele economiei Republicii Moldova. Știm totodată că, în urma acestei situații create, PIB-ul nostru suferă. Vedem că, în ultimii trei ani, exact, comitent cu suferința agricultorilor și cu suferința PIB-ului nostru, practic, la noi se mărește tot mai mult deficitul bugetar. Totodată, cel mai mare semnal de alarmă este că, anul acesta, în primele nouă luni ale anului, exporturile au scăzut cu 10%, iar importurile s-au mărit cu 33%”, a spus deputatul.

Serghei Ivanov a criticat lipsa implicării ministrei agriculturii, Ludmila Catlabuga, și a echipei sale în procesul de prezentare a bugetului pentru 2026, subliniind că propunerile agricultorilor nu au fost luate în considerare.

„Toate cele expuse, având în vedere și faptul că doamna Ministra Agriculturii și cu Ministerul întreg n-au fost nici măcar la prezentarea bugetului pentru anul 2026 pentru a pune întrebări pertinente și a afla cât de prioritar este domeniul agricol, nu s-a luat încă în considerare propunerile noastre.Cerem moțiune simplă asupra politicilor Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Cerem soluții de redresare a celei mai importante ramuri a economiei”, a mai spus parlamentarul.

Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare a declarat, în ediția din 17 decembrie a emisiunii „Rezoomat” de la rlive.md, că, dacă va fi nevoie, va merge în Parlament pentru a raporta deputaților.

„O să fie cazul să meargă în Parlament. Voi merge. Nu este o reticiență că nu vreau sau că nu am ce raporta. Am ce raporta, dar mai mult voi avea și întrebări, probabil, și eu, pentru clarificare, ca să înțeleg, la urmă, ce raportez, aș face și niște clarificări”, a spus oficiala.

Potrivit legislației, textul moțiunii simple trebuie înaintat președintelui Parlamentului și urmează în decurs de 14 zile să fie supusă dezbaterilor în Legislativ. Moțiunea simplă se supune dezbaterii fiind însoțită de avizul comisiei permanente de profil. Avizarea se va face în termen de până la 7 zile lucrătoare de la data depunerii moțiunii.

Amintim că și în fosta legislatură a Parlamentului, reprezentanții opoziției au înaintat mai multe moțiuni simple împotriva membrilor Guvernului condus de Dorin Recean, însă toate acestea au picat, neavând numărul necesar de voturi.

***
Precizăm că la Parlament a fost înregistrată o inițiativă legislativă care prevede instituirea unui moratoriu de 12 luni asupra urmăririi silite a bunurilor unor categorii de fermieri. Este vorba de fermierii micro și mici afectați de calamități naturale. Potrivit documentului, pentru a beneficia de moratoriu, aceștia trebuie să întrunească cumulativ mai multe condiții. Totodată, pe durata moratoriului, fermierii au mai multe obligații, iar nerespectarea acestora atrage încetarea efectelor moratoriului, se mai arată în inițiativa legislativă.

Inițiativa legislativă a fost înregistrată, pe 17 decembrie, de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Alexandr Trubca. Proiectul urmează să fie examinat de deputați pe 18 decembrie la ședința Parlamentului. Inițiatori ai proiectului sunt deputații PAS Alexandr Trubca, Iurie Levinschii, Valeriu Robu și deputatul Partidului „Partidul Nostru”, Serghei Ivanov.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei/NewsMaker

„Un respiro de un an”: Deputații propun moratoriu pentru fermieri, dar nu toți. Inițiativă legislativă

La Parlament a fost înregistrată o inițiativă legislativă care prevede instituirea unui moratoriu de 12 luni asupra urmăririi silite a bunurilor unor categorii de fermieri. Este vorba de fermierii micro și mici afectați de calamități naturale. Potrivit documentului, pentru a beneficia de moratoriu, aceștia trebuie să întrunească cumulativ mai multe condiții. Totodată, pe durata moratoriului, fermierii au mai multe obligații, iar nerespectarea acestora atrage încetarea efectelor moratoriului, se mai arată în inițiativa legislativă.

Inițiativa legislativă a fost înregistrată, pe 17 decembrie, de deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) Alexandr Trubca. Proiectul urmează să fie examinat de deputați pe 18 decembrie la ședința Parlamentului. Inițiatori ai proiectului sunt deputații PAS Alexandr Trubca, Iurie Levinschii, Valeriu Robu și deputatul Partidului „Partidul Nostru”, Serghei Ivanov.

„Proiectul de lege privind instituirea unui moratoriu asupra urmăririi silite a bunurilor unor categorii de fermieri” prevede un moratoriu, pe o perioadă de 12 luni, menit să asigure „continuitatea activităților agricole pentru stingerea creanțelor față de creditori și prevenirea falimentelor”. „Legea oferă fermierilor un „respiro” de un an”, se mai arată în document.

„Moratoriul se aplică fermierilor micro și mici, fidejusorilor și membrilor gospodăriilor țărănești, altor persoane care răspuns solidar pentru obligațiile fermierului debitor”, se menționează în proiect. Potrivit documentului, pentru a beneficia de moratoriu, fermierul debitor trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

  • este clasificat ca fermier micro sau mic;
  • nu se află în procedură de faliment/lichidare;
  • nu este inclus în Lista de interdicție a subiecților subvenționării, ținută de către Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură;
  • culturile agricole ale acestuia au fost afectate de situații excepționale cu caracter natural în perioada 2024-2025 cu un grad de afectare de cel puțin 40%, stabilit prin act de constatare a pagubelor cauzate culturilor agricole de situațiile excepționale;
  • obligația pecuniară scadentă și nestinsă s-a născut în baza contractelor de credit, împrumut, leasing, furnizare de inputuri, prestări de servicii destinate în exclusivitate pentru activități agricole, inclusiv investiții în exploatația agricolă deținută, încheiate până la data intrării în vigoare a prezenței legi;
  • are în gestiune terenuri cu destinație agricolă cu o suprafață totală de cel mult 1800 ha.

Fidejusorii și alte persoane care răspund solidar împreună cu fermierul debitor, beneficiază de protecția prevăzută de prezenta lege numai dacă garanția a fost constituită sau, după caz, răspunderea solidară a intervenit pentru obligațiile prevăzute la condiția cu privire la obligația pecuniară scadentă și nestinsă, se mai declară în inițiativa legislativă.

Conform inițiativei, pe durata moratoriului se suspendă:

  • orice modalitate de executare silită, cu excepția aplicării sechestrului pe bunuri sau altor măsuri de asigurare a executării documentului executoriu;
  • calcularea dobânzilor, penalităților aferente datoriei fermierului debitor, inclusiv la creanțele garantate, precum și altor sume rezultate din întârzierea executării.

Potrivit documentului, terenurile agricole și alte bunuri cu destinație agricolă, care fac obiectul sechestrului sau altor măsuri de asigurare, pot fi folosite în activitatea agricolă de către fermierul debitor.

Inițiativa mai prevede că pe durata moratoriului, fermierul debitor este obligat:

  • să păstreze bunurile agricole în stare funcțională bună;
  • să nu le deterioreze, să nu le tăinuiască și să nu le înstrăineze;
  • să nu constituie garanții sau să nu greveze bunurile cu sarcini suplimentare fără acordul creditorilor;
  • să permită executorului judecătoresc verificarea existenței și stării bunurilor.

În cazul constatării unor încălcări ale obligațiilor, efectele moratoriului încetează.

NM by mihaelaconovali25

Amintim că săptămâna trecută, pe 10 decembrie, mai mulți fermieri au protestat în fața Guvernului, solicitând, printre altele, instituirea unui moratoriu asupra executărilor silite aplicate agricultorilor aflați în faliment și crearea unui mecanism de finanțare adaptat situației din sector. Asociația „Forța Fermierilor” avertiza că, dacă revendicările nu vor fi luate în considerare, agricultorii ar putea ieși cu utilajele agricole pe drumuri, inclusiv la frontieră.

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, declara că se află în discuții cu fermierii pentru a îmbunătăți cadrul legal, inclusiv pe partea de microcreditare și acces la surse bancare.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: